4,165 matches
-
aspergilare. Diagnosticul se bazează pe eozinofilia sanguină, testele intracutane pozitive, prezența anticorpilor specifici în sânge și identificarea hifelor pe frotiurile din spută. Evoluție și complicații În era preantibiotică, în absența tratamentului, în evoluția naturală a bronșiectaziilor erau cunoscute următoarele modalități evolutive:- stabilitate lezională exprimată printr-o latență clinică;- evoluție cronică ondulantă îndelungată, caracterizată prin pusee de bronhoree purulentă alternând cu intervale de „uscarea respirației” exprimată clinic prin remisiune completă sau numai parțială. Această remisiune parțială are ca principală caracteristică clinică bronhoreea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
prin remisiune completă sau numai parțială. Această remisiune parțială are ca principală caracteristică clinică bronhoreea reziduală, stabilă, mucoidă sau purulentă. Agravarea datorată cronicizării supurației este modalitatea cea mai frecventă de evoluție, ce se caracterizează clinic prin repetiția subintrantă a puseelor evolutive, urmată de alterarea progresivă rapidă a stării generale și a funcției respiratorii cu insuficiență respiratorie precoce și cord pulmonar. La această categorie de bolnavi bronșiectatici mortalitatea era foarte ridicată datorită unor frecvente și multiple complicații severe ca: hemoptizii, pneumopatii acute
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
profilactice adecvate între care un loc central îl ocupă chimioterapia modernă care a contribuit la scăderea ca frecvență și gravitate a complicațiilor infecțioase. Puseele acute infecțioase corect tratate rămân cantonate în teritoriile bronșiectatice propriu-zise. Administrarea antibioticelor temperează evoluția acestor pusee evolutive. Au devenit foarte rare complicațiile ca abcesele cerebrale, pleureziile purulente și focarele bronhopneumonice. A scăzut gravitatea și frecvența hemoptiziilor prin diminuarea factorilor inflamator-congestivi și a leziunilor necrozante. A scăzut de asemenea numărul bolnavilor care ajung la amiloidoză. Cele mai multe cazuri evoluează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
indivizilor vreo unitate nou? ?i independent? se descompune �n ac?iunile reciproce ale indivizilor.� [Cum se men?în formele sociale (1897), op. cît., p.173-174]. De aici aten?ia pe care Simmel o acord? fenomenelor microsociale �n ceea ce au ele evolutiv, ceea ce face din el un precursor al sociologiei vie?îi cotidiene ?i, mai larg, al psihosociologiei. De aici punctul s?u de vedere relativist �n dezbaterea deschis? �n Germania asupra continuit??îi sau discontinuit??îi dezvolt?rîi istorice. Esen?ial
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Instituții indispensabile societății democratice datorită impactului socio-politic, a numărului de angajați și voluntari, dar și datorită fondurilor pe care le gestionează, organizațiile neguvernamentaleONG-urile, sunt astăzi considerate cel de-al treilea sector al economiei. Istoric, ONG-urile au o traiectorie evolutivă explozivă și foarte dinamică. Din acest motiv este greu de comensurat statistic numărul și dimensiunea lor la nivel de glob. Sintagma organizație neguvernamentală este pentru prima dată folosită în Articolul 71 din Capitolul 10 al Cartei Națiunilor Unite (1945) în
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ocupa la un moment dat numai de un anumit număr de probleme, și misiunile și obiectivele acțiunilor voluntare ale ONG-urilor s-au supus priorităților și urgențelor problematicii sociale. În acest sens, D. C. Korten (1990)6 distinge trei "generații" evolutive ale sectorului neguvernamental: În prima fază, ONG-urile erau orientate către ajutorare și caritate, oferind servicii nemijlocite către beneficiari (ex. distribuirea de hrană, de adăposturi, de servicii de îngrijire etc). În cea de-a doua fază, ONG-urile au propus
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
o lume nouă, "world wilde web", cu un "stil de lucru web și un stil de viață web", ne explică Bill Gate31. Era informațională este unanim apreciată ca fiind paradigma care a impulsionat societatea să sară pe o altă orbită evolutivă. Dacă până în secolul al XX-lea lumea se mai balansa încă între industrie și agricultură, informatizarea a poziționat societatea în lumea cyberspace. Aceasta este o lume sui generis, cu noi modele de cunoaștere, de gândire și acțiune, cu noi instituții
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
deși individul își păstrează funcțiile sociale, dacă nu vede conexiunile și nu face legăturile cu și între "dot"-uri, nu vede lumea și nu trăiește în acestă lume, ci există doar. Această stare de fapt pare a evidenția un model evolutiv uman, care emerge de la natural la artificial, de la concret la din ce în ce mai virtual. Prima "natură" construită de om este cea artificial-societală, ultima, de până acum, este cea virtual-societală, în care intangibilul prevalează tangibilul. Acest demers nu ar fi atât de îngrijorător
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
economică a fost inițiată de progresul tehnologic, fără precedent în istoria omenirii, de economia de scară și continuată de emergența economiei bazată pe cunoaștere. Nu neapărat în această ordine și nici separate, ci mai degrabă ca aspecte ale aceluiași continuum evolutiv. Capitolul care urmează avansează câteva idei despre legătura dintre cercetarea științifică, tehnologie și sustenabilitate, în general. Știința a fost definită de dicționare ca fiind sfera de activitate umană a cărei principală funcție constă în dobândirea și sistematizarea teoretică a cunoștințelor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
petrolul deversat în Golful Mexic a fost propusă Congresului American de actorul Kevin Coster, iar Congresul a considerat-o acceptabilă. Referitor la scopul și rolul social al științei în postmodernism, menționabil este și punctul de vedere al lui Jean-François Lyotard. Evolutiv, spune Lyotard (1979)71, societatea a experimentat două tipuri de cunoaștere: cunoașterea narativă și cunoașterea științifică. Ceea ce devine problematic în statutul cunoașterii postmoderne este procesul de legitimitate. Legitimitate recunoscută are doar cunoașterea științifică sau cunoașterea care urmează modelul repetabilității experimentului
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
În timp ce ,,educația nouă” este axată îndeosebi asupra modificării/restructurării/ înnoirii raporturilor profesor-elev, educator-educat, ,,noile educații” sunt focusate îndeosebi asupra unor noi mesaje și obiective, care determină conținuturile și strategiile educației în contextul lumii actuale. Noile reflexe educaționale își materializează dinamica evolutivă în funcție de modul de procesare a obiectivelor propuse, care generează inclusiv ,,denumirea” fiecărei structuri de conținut și care urmează să fie proiectat ca modul sau disciplină de studiu, conceput strategic în plan disciplinar, interdisciplinar și chiar transdisciplinar. De pildă, educația relativă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
BEHRING și SHIBASABURO KITASATO. Aceștia au observat că anticorpii au anumite proprietăți, care le dau posibilitatea de a neutraliza substanțele străine invadante. Pentru a putea face progrese în domeniul imunologiei, cercetătorii au trebuit să se întoarcă puțin înapoi pe scara evolutivă a sistemului imunitar până chiar la momentul conceperii sale. S-a pătruns așadar și în domeniul geneticii, mai mult, actualmente se poate vorbi de o imunologie moleculară, care operează cu termeni de cod genetic de la cei mai cunoscuți - cromozomi - și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
hematomononuclear (foarte variabil), amintesc de leziunile întâlnite la om în formele incipiente ale SM. Mare parte a leziunilor surprinse de noi corespund morfologic unei leucoencefalomielite subacute cu tendință la cronicizare, fără reacții evidente din partea nevrogliei. De fapt, aceasta este etapa evolutivă în care și la om ne putem aștepta la rezultate terapeutice în cazurile de SM. Dacă procesul trece în faza de constituire a plăcilor sclero-nevroglice, evident că orice tendință terapeutică este sortită la eșec. De aceea, credem că tabloul morfologic
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
leziunile în aparență sunt dispuse fără nici o ordine în substanța albă din întreg SNC, dar mai ales în apropierea LCR. Nu rareori se constată leziuni demielinizante și în substanța cenușie (MlHANCEA - 1977). f. Privind structura leziunilor demielinizante și stadiul lor evolutiv în raport cu durata bolii și momentul observației anatomo-patologice, situația diferă de la EAE la SM în sensul că: f1) în EAE leziunile demielinizante se dispun perivenos și sunt în general limitate la teritoriile infiltrate cu celule mononucleare și precipitate plasmatice. În SM
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu celule mononucleare și precipitate plasmatice. În SM focarele de demielinizare sunt izolate sau confluente, dispuse perivenos în formă de plăci; f2) în EAE leziunile demielinizante se găsesc în aceeași etapă de dezintegrare mielinică, pe când în SM se remarcă stadii evolutive diferite în raport cu momentul observației și durata bolii; f3) leziunile demielinizante din EAE nu prezintă caracterele de progresie periferică întâlnite la leziunile din SM. 5. Comparații imunopatologice între EAE a câinelui și SM Într-un studiu din 1975, MACKAY, CORMEQIE și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și de obicei cu afectarea predilectă a mușchiului drept intern, ptoza palpebrală și afectarea mușchilor ridicători fiind mai rară. Nervul trohlear este forte rar implicat. La debutul SM, afectarea nervului oculomotor este de obicei unilaterală, dar după mai multe puseuri evolutive, afectarea poate fi bilaterală, putând merge cu timpul până la oftalmoplegie completă. Oftalmoplegia interlucleară este dată de lezarea bandeletei longitudinale posterioare. Apare de obicei bilateral. Oftalmoplegia internucleară se traduce clinic printr-o limitare a adducției unui ochi și unui nistagmus orizontal
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
SM sau în evoluția ei. Acestea pot fi: fasciculații, miochimii, mișcări coreice, coreeo atetozică, mioclonii velopalatine și chiar hemibalism și alte manifestări distonice ale corpului. 9. Tulburările genito-sfincteriene sunt întâlnite mai rar la debutul SM și mai frecvent în formele evolutive ale bolii. Simptomatologia sfincteriană se manifestă atât prin retenție cât și prin incontinență, atât a sfincterului vezicii urinare cât și a sfincterului anal. În ceea ce privește apariția problemei urinare, SM este imprevizibilă la unii bolnavi, tulburările micționale fiind pe primul plan; la
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
trecătoare. Altfel spus, este mai bine să punem diagnosticul de SM în lipsă de altceva, decât din exces. Este știut că răspândirea temporală și spațială a semnelor nu este proprie SM și alte afecțiuni pot purta aceeași mască simptomatică și evolutivă. Vom descrie toate acestea la capitolul diagnostic diferențial. Asocierea a patru criterii clinice ar fi suficientă, după cum se vede la punerea diagnosticului de SM. Dificultățile diagnostice apar în momentul în care unul sau mai multe din aceste criterii lipsesc. În
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
care nu a avut niciodată nici cea mai mică manifestare neurologică. Obiectivul acestei clasificări este dublu. Primul este folosirea unui limbaj comun, care să permită medicilor și cercetătorilor aflați în fața bolii să se refere la definiții precise, atât în ceea ce privește alura evolutivă a bolii cât și pentru gradul de certitudine a diagnosticului. Al doilea motiv este identificarea unei grupe speciale de SM denumită „SM determinată cu ajutorul examenelor complementare (paraclinice)“. În 112 acest cadru, se găsesc SM în care istoria clinică se limitează
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cele prezente într-un mediu uscat. În lichide, nucleele de hidrogen necesită un timp îndelungat pentru atingerea echilibrului dinamic, crește și timpul T1 în zonele de demielinizate. Vom vedea pe parcurs că aceste proprietăți ne permit să apreciem și studiul evolutiv al leziunilor din SM. Datorită acestui fapt, SM a fost una din primele boli studiată în RMN. Cu acestă metodă se pot studia și disfuncțiile metabolice și biochimice din sistemul nervos central în general și în special din SM. Deosebirile
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cuprinde și semne neurologice de trunchi cerebral, cerebeloase, piramidale poate da confuzie cu SM. Adenopatiile hilare, leziunile oculare, cutanate ușoare și parotidiene, care apar în sarcoidoză, ne ajută în stabilirea diagnosticului. Lupusul eritomatos diseminat și poliartrita nodoasă, prin polimorfismul lor evolutiv, cu recidive, leziuni diseminate în întreg sistemul nervos central, dacă apar la un tânăr, se pot confunda cu o SM. Fiind afectate mai multe sisteme, în aceste boli apar în plus față de SM: febra, manifestări cutanate, articulare, cardiovasculare, renale, pulmonare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și greu de prevăzut. Pentru a putea descrie diferitele forme clinice de evoluție propuse de diverși autori este necesar să redefinim noțiunile de puseu, remisiune și progresie. Aceasta este necesară, datorită faptului că indiferent care sunt autorii sau formele clinice evolutive descrise de aceștia, toți au folosit în descrierea lor variabilitatea în succesiune și intensitatea puseului, remisiunii și progresivității. S-au găsit definiții ale acestor noțiuni care să satisfacă pe toți cercetătorii și clinicienii. Un puseu este definit de apariția unor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
unor semne ce au durat cel puțin 24 de ore. O progresie corespunde unei evoluții a bolii caracterizată de un handicap crescând cu majorarea semnelor, fără stabilizare de cel puțin 6 luni. 155 Unii autori, prentru a descrie formele clinice evolutive, definesc în plus și noțiunea de debut și stadiu latent (Mc. ALPINE, 1968). Astfel debutul este primul sau primele simptome ale bolii, iar stadiul latent este intervalul dintre puseuri. Debutul poate fi latent insidios sau brutal; în general debutul leziunilor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
diferite subgrupe. Astfel în grupa „R“ boala poate avea multiple accese apropiate, sau se poate rezuma la câteva accese, chiar la una. În acest cadru autorii situează formele benigne pe care le vom descrie mai târziu. În grupa „P“ partea evolutivă a bolii poate fi foarte variabilă. În sfârșit, în grupa „RP“ progresia (pe care accesele vin eventual să se grefeze) poate surveni în momente forte diferite ale evoluției (de obicei după 10 ani de evoluție). MARBURG (citat de STAMATOIU, 1989
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în prezent ele sunt consemnate aproape în toate lucrările sub diferite denumiri: 1 - Forme abortive unde intră cazurile cu remisiuni spontane după primul puseu. 2 - Forme fruste cu simptome puține și abia evidențiate clinic; 3 - Forme silențioase care au potențial evolutiv foarte puțin. SCHAPIRO R. T. (1991), descrie în funcție de evoluție următoare forme de SM: 1 - SM benignă care dezvoltă mici progresii 2 - Forma benignă, cu pusee și remisiuni care prezintă o fluctuație a simptomelor și un handicap mediu 3 - Forma cronică
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]