5,084 matches
-
sunt comparabile, din cauza variabilelor după care se compară. Prin aceasta este permisă folosirea unor variabile măsurate pe scale diferite, în estimarea similarității dintre două obiecte. Metode (algoritmi) de gruparetc "Metode (algoritmi) de grupare" Scopul analizei cluster este acela de a explora sau confirma structura unui set de date prin obținerea unui număr de grupuri de obiecte similare în raport cu variabile specificate. Nu există nici un reper, înaceastă definiție, despre cum trebuie să arate aceste grupuri (clusters), dincolo de faptul că se urmărește ca ele
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
membrele superioare: dacă prezintă deficiențe sau malformații; iar la membrele inferioare, următoarele deficiențe: genu valgum, genu varum, genu recurvatum, picior plat. - Malformațiile congenitale reprezintă o problemă de apartenență medicală. b) Palparea este a doua posibilitate ce îi permite kinetoterapeutului să exploreze suprafața cutanată a corpului pentru a constata eventualele puncte dureroase, tonusul masei musculare, în sensul evidențierii unor tulburări trofice, situației tegumentelor și temperaturii regionale. c) Mobilizarea îi permite kinetoterapeutului să aprecieze gradul de afectare a unui segment, având în obiectiv
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
citiți-i, mângâiați-l. 2. Vorbiți mult cu copilul, chiar imediat după naștere: iată calea de a favoriza dezvoltarea spiritului său. 3. Încurajați-l să se joace singur sau cu alți copii. Oferiți-i condiții de a imita, de a explora, de a construi, de a crea. 4. Apreciați atât eforturile, cât și reușitele. Găsiți mijloace de stimulare a inițiativelor corecte ale copilului. 5. Reușita trebuie să fie urmată de felicitare. Nereușita trebuie să-l determine să mai încerce și alte
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
procesul instructiv-educativ determină o analiză pe mai multe planuri a problemelor de învățare, în funcție de orientarea și perspectiva de abordare a acestor probleme. Experiența a arătat că, în condițiile schimbării, unele cadre didactice sunt mai conștiente de importanța perfecționării lor profesionale, explorând și identificând noi strategii de ameliorare a procesului didactic. În mod asemănător, unele școli sunt mai receptive la necesitatea creării unei atmosfere care să încurajeze dezvoltarea profesională. Numeroase studii și experiențe practice au scos în evidență unele aspecte referitoare la
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
play spaceă în care se reconsideră noțiunea de identitate într-o viziune destabilizatoare și dezagregantă. În acest fel se aprobă modurile prin care spațiul computerului și în special cel al Internetului redefinesc noțiunea de subiectivitate umană. Astfel, utilizatorul poate să exploreze granițele propriilor personalități, să adopte euri multiple 17 și să formeze relații sociale online care pot prezenta un grad de intensitate chiar mai mare decât cele din spațiul real-fizic. Totuși, să nu uităm că această perspectivă conduce adesea la privilegierea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Humphrey Bogart joacă o scenă care nu a fost niciodată filmată pe peliculă. Ca un alt exemplu, Mona Hatoum produce în 1994 „Corps étranger”, o instalație video de la Centrul Pompidou din Paris, inserând microcamere prin orificiile propriului trup pentru a explora teritorialitatea corporalității feminine. Iar Jane Prophet creează în 1998 CD-ROM-ul „The Internal Organs of a Cyborg”, divagând vizual-scriptic pe tema implantului și a augmentării chirurgicale (vezi Prophet și Hamlett, 2000, pentru astfel de ilustrăriă. În această direcție, diverse expoziții se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
urmă. În ultimă instanță, corpul postuman devine un agent al experienței în lumea virtuală și fundamentul existențial al acesteia. Chiar dacă „a fi în lumea” virtuală denotă mediere sau simulare ontologică, experiența virtuală este trăită ca o existență. Spațiul cibernetic este explorat prin experiența corpului biotehnologic până la fuziune, astfel încât subiectul virtual este conectat lumii fie prin protezarea, fie prin interfațarea organicului, fie prin transgeneză. Astfel, este imersat în lumea virtuală ca o unitate minte-trup întrucât percepția și conștiința sa sunt încarnate, în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pe utilizarea mecanismelor de producere a transparenței și a ambiguității optice, spațial-tridimensionale, și pe generarea procesului de imersie corporal-senzorială a participantului într-o lume a virtualității, în special prin interfața respirației și a balansării trupului. Imaginea întrupată și spațializată este explorată, în aplicațiile artistei, prin procesul optic al contemplării interactive a lumii și prin navigarea virtuală cu ajutorul întregului corp în spațiul simulat (vezi Hansen, 2001, pentru o interpretare a modului de integrare perceptivă a participantuluiă. Intenția acestor instalații este, prin urmare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
un nou tip de spațiu, fără precedent. Mă gândesc la spațiul virtual imersiv ca la o arenă spațial-temporală în care unui model mintal sau unor constructe abstracte li se poate da întrupare virtuală în trei dimensiuni, care apoi poate fi explorată chinestezic, sinestezic prin imersia întregului corp și prin interacțiune (Davies, 1998, onlineă. Exemplificând această concepție, „Osmose” (1995Ă este o instalație de tipul realității virtuale, produsă la Sofimage între 1994 și 1995 și prezentată în Australia, San Francisco, Canada, Londra, New York
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cyberpunk îl constituie neglijarea abordării femininului în egală măsură cu abordarea masculinului. Astfel, cyberpunkul, chiar dacă are o orientare subversivă în raport cu continuitatea om-mașină, este interpretat ca o orientare reducționistă a problematicii masculin-feminin. Concluzia sa este că imaginarul cyborgic, departe de a explora un ideal postgender, cultivă crearea de corpuri puternic masculinizate. Acest punct de vedere al lui Judith Springer se întâlnește cu perspectiva Claudiei Springer (2000Ă. Aceasta din urmă, analizând reprezentarea cyborgului în cultura populară, observă faptul că limitele de „gen” sunt
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în special pentru agențiile nou înființate. Din aceleași motive, nu a fost prevăzut, într-o primă etapă, ca acordul interinstituțional să se aplice agențiilor înființate în afara Tratatului CE. În etapa a doua, acordul interinstituțional prevede că cele trei instituții vor explora domeniile în care acordul s-ar putea extinde, prin includerea agențiilor de reglementare deja existente. Structurile de conducere ale agențiilor trebuie astfel configurate încât să permită nu numai realizarea sarcinilor care le revin, ci și crearea și menținerea unui echilibru
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
1.000 de profesori. Ea posedă patru spitale anexate, totalizând 2.030 de paturi și asigurând între 6.000 și 8.000 de consultații externe pe zi; • Academia de cercetare din Shanghai numără mai mult de 500 de persoane care explorează în fiecare an aproximativ 200 de obiecte de cercetare în MTC; • studiile unui medic tradițional chinez durează șapte ani (incluzând stagiile în spital) plus eventualele specializări, și se termină cu prezentarea unei teze; • este nevoie de cel puțin douăzeci de
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
vrem sau nu, atingerea este un act care produce o schimbare atât pentru cel care dă, cât și pentru cel care primește. Fiind excelenți cunoscători ai anatomiei, medicii chinezi de odinioară au înțeles acest fapt atât de bine încât au explorat meandrele biomecanismului uman și au elaborat tehnici clare care au trecut de proba timpului. Suntem astăzi deținătorii unui tezaur pus în slujba omului, dar suntem și responsabili de această moștenire. Această lucrare vă restituie elementele esențiale ale medicinii manuale chineze
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
prețuri sunt precauți și stabilesc prețul produselor sau serviciilor în așa fel încât să își poată recupera sumele dorite chiar și după ce au operat reducerile pe baza criteriilor menționate anterior. Dincolo de a determina prețul, negocierile au și scopul de a explora o mare varietate de aspecte economice, manageriale și financiare în vederea unei cooperări de lungă durată bazată pe relațiile de reciprocitate dintre cele două entități, vânzătoare și cumpărătoare. Într-o achiziționare însă, apreciem că sunt foarte importante cadrul juridic și statutele
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
preluate din scrierea egipteană. Pe lângă alfabetul cuneiform, întâlnit în nordul Orientului Apropiat, în zona sudică s-a ivit un nou alfabet distinct. În favoarea acestei afirmații s-au găsit dovezi literare în minele din Peninsula Sinai și în diferite alte locuri explorate în Siria-Palestina3. Dezvoltarea sistemelor de scriere alfabetică s-a făcut pentru a simplifica arta scrierii care, în Egipt și în Mesopotamia, necesita mulți ani de învățare și practică. Astfel, mult mai mulți oameni puteau să învețe să scrie, o consecință
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
cu mine și a fost la fel de rea la gust ca o ciorbă făcută după o rețetă abia publicată. Acesta e și principalul neajuns al cărților de bucate: autorii n-au garantat și nu vor garanta niciodată nimic în privința calității. Am explorat nenumărate căi de atac pentru a le cere în instanță daune morale, dar toți avocații mi-au spus că nu pot câștiga un asemenea proces. Responsabilitatea gustului e doar a extraterestrei, iar riscul* mare, mai ales în perioada de inițiere
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
mult decât orice altă încercare exegetică, o carte despre Cioran riscă să nu depășească limitele discursului tautologic. Oricum s-ar structura, scrisul Ă este convingerea lui Cioran însuși Ă nu are decât un singur obiect: autorul însuși. O lume de explorat și de întemeiat. O identitate în criză. Or, când totul este mărturisire și căutare de sine, ce poate face exegeza? Să-și asume acest risc, al umbrei tautologice, și să plonjeze în text, citind, recitind, transcriind, identificând din frânturi, ca
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
permanență în marginea negării de sine, a autonimicirii, raportându-se la amintirea sau nostalgia altuia, abia el sine autentic. Căci întotdeauna, celălalt e viu. Dar dacă cel viu, bănuit doar, e într-un permanent pericol al prezenței, cel care trăiește explorându-și prezentul nutrește adesea un extaz, fie el chiar întemeiat pe neputință, pe boli, pe cădere. În fapt, și dacă acceptăm că în societate Cioran e prea politicos (își reproșează asta), iar în scris Ă acel scris pentru ceilalți Ă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
chiar dacă scrisorile și caietele ocupă în exegeză o poziție marginală. Dar m-a interesat o coborâre în maelstromul ființei cioraniene. Nu ideologia, un accident al ființei, nici imaginea de ansamblu, reductibilă la câteva ipotetice „teze”, ci spectacolul unei ființe care explorează sagace, lucid, inclement, propriul labirint, plasat în miezul unei ciudate logici interioare, iată ce contează cu adevărat. Astfel, descoperi o ființă însetată de viață și de Dumnezeu, care se scaldă în dezamăgire și se salvează prin cultivarea neputinței. Un erou
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
1977). Este aici proiectată o întreagă existență întemeiată pe metamorfoză: anonimul se află în miezul lucrurilor, nimicul structurează un sens, boala Ă și permanenta ei amenințare Ă instituie o poveste. La periferia vieții sociale, propriul corp devine un tărâm de explorat. În nici un caz Cioran nu va folosi, împotriva propriului corp, pistolul... Poate să nu surprindă că Cioran este extrem de grijuliu cu cei din jur, aflați la distanță; e uimitor să vezi cât de atent, de precaut, de prevenitor este, însă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
decât rezultatul unei sănătăți șubrede” (307 Ă 18 aug. 1976). E ca și cum ar spune că opera nu-i mai mult decât consecința unui corp fragil; și, doar atât fiind, e totul. Să facem, așadar, fiziologia acestei stări și să o explorăm. Scrie Cioran pe 3 noiembrie 1975: „Necazurile mele cu sănătatea sunt firești la vârsta mea. Am perioade mai bune și altele mai rele, dar să nu dramatizăm. Duc o viață destul de echilibrată, dureros de lipsită de excese... Singurul lucru care
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
din infern. Pentru că are obsesia esențialului, transformă chiar ceea ce este esențial în iluzie și aparență. Nici o surpriză, astfel, ca în România să fie preocupat de vid; nici o surpriză ca, la Paris, să instituie vidul ca spațiu care-i permite să exploreze în ființă. Nu spunea el, tot în tinerețe și tot într-o scrisoare către Eliade, că „gândirea trebuie să fie o goană terapeutică în sens cosmic” (dec. 1935 Ă 552)? Un vitalism care se hrănește din conștiința vidului. În fine
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
neliniște, uneori cu umor. Ipocrizia lui e, oricum, semnul unei crize, trăite cu maximum de luciditate, care instituie realitatea dureroasă că eu este (sau pare a fi) un altul, în nici un caz al unei deliberări. La drept vorbind, Cioran se explorează pe sine însuși cu acuitate, fiind interesat nu de „doctrine”, ci de „realități sau trăiri”. „Gânditori, critici, scriitori, savanți Ă varietăți ale omului exterior” (I, 169). Or, nu acest om exterior, pe care Cioran îl disprețuiește la fel cum îi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
viața, ceea ce o contrazice chiar”, dar și „ceva de care nu ne putem lipsi ca să trăim” (III, 346). Orice negativitate are reversul său întemeietor: eroismul lui Cioran ține de această perseverare în asumarea negativității, a contradictoriului și a nuanței. A explora teritoriul adevărului, a înțelege, în general, are la Cioran sensul unei permanente ezitări în afara „spiritului geometric”. „A gândi înseamnă să cauți nuanța, nu să simplifici” (III, 295). Căutând, într-un mod fatal, nuanțe, Cioran fundamentează adevărul contradictoriu. Iubește, cum o
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
I, 355), spune la un moment dat, căci, evident, marea temă a scrisului lui Cioran este labirintul sinelui său în care orbecăiește continuu, fără putința de a se putea întoarce, fără șansa de a ajunge în centru. Astfel, Cioran se explorează și, în felul acesta, se și instituie cu dramatism. Orice coborâre în sine însuși capătă dimensiunile și semnificațiile unei geneze. Doar că la Cioran geneza are un statut ambiguu: „De îndată ce cobor puțin în mine însumi, aud chemările și urletele Haosului
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]