3,103 matches
-
sânt toate! // 10 A nu mai putea trăi // 12 Pasiunea absurdului // 14 Eu și lumea // 20 Sentimentul sfârșelii și al agoniei // 22 Grotesc și disperare // 24 Presentimentul nebuniei // 27 Asupra morții // 30 Melancolia // 44 Totul n-are nici o importanță // 52 Extaz // 54 Lumea în care nu se rezolvă nimic // 57 Contradicții și inconsecvențe // 60 Asupra tristeții // 62 Insatisfacția totală // 66 Baia de foc // 68 Dezintegrarea din viață // 69 Despre realitatea corpului // 72 Nu știu // 73 Singurătatea individuală și singurătatea cosmică // 74
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pagini pretențioase și stupide. Această ediție este definitivă. Nimeni nu are dreptul s-o modifice. E.M.CIORAN Paris, 22 februarie 1990 CAP.I Tragedia culturilor mici Cele câteva milenii de istorie de care ne dispensăm numai în ignoranță sau în extaz - două poluri a-istorice, - ne obligă la o viziune macroscopică și la o selecțiune implacabilă a desfășurărilor omenești. Cine nu simte nevoia să fie judecător al trecutului se desolidarizează de o întreagă lume ce l-a precedat, chiar dacă instinctul îl
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
substructura irațională a istoriei, celelalte perioade, unilaterale până la dramatism, nu pot menține un echilibru între valori antinomice. Acestea sau se războiesc atunci într-un conflict continuu, sau pendulează și se substituie. Punctul culminant al unei mari culturi îl văd în extazul forței sale. După aceasta poate începe decadența; ea nu oferă mai puțin consolarea retrospectivă, exaltarea în regretul puterii. Ceea ce înseamnă grecii, romanii sau francezii în istorie se datorează neapărat unei lumi specifice de valori pe care au realizat-o. Noi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în sine atâta neliniște, că ne-a dispensat pe noi, în latura religioasă, își demarcă liniile lui conturate la exces din concentrarea durabilă și obsedantă pe câteva teme. După cum spune Léon Bloy, el a fost construit pe zece secole de extaz. Evul Mediu a știut totul într-o direcție. El ne-a condamnat a fi pe veci ignoranți în materie religioasă. Și el ne va mijloci apropierea de Dumnezeu. Nu toate epocile stau în raport nemijlocit cu el. Ranke nu s-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
paznic undeva, În Calea laptelui, lup singuratic dar și dorul dumneavoastră de privighetoare, ochiul plângând al vieții și morții, cu toată răspunderea declar următoarele: Totul este Întocmai. Într-o neisprăvita zi de primăvară (recunosc) Împreună cu harponitul de Aladin, fiind În extaz și În grădina botanica a venețianului de Iași, după ce am consumat mai multe sticle de vin (divin) ne-am Împelițat și am Inceput (fără nerușinare) să umplem sticlele golite cu petale de prun. Mai mult, spre seară, Încercând să ne
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nici o plăcere. Doar o ușurare. Ca și cum ar fi urinat. Aruncă o privire printre gene către ea, temându-se de o replică dură. Se cutremură înfiorat. În lumina neclară a sfeșnicului încastrat în perete, chipul ei pare ireal, încremenit într un extaz letargic. O imagine dureroasă, mult prea dureroasă pentru el. Îl cuprinde remușcarea, se simte înjosit de propriile lui trăiri animalice. Femeia îi adresează un mic zâmbet recunoscător, înainte de a se întoarce la somnul ei. Un urlet disperat îi urcă pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
literelor și a Învolburării lor În permutări nesfârșite este lumea beatitudinii, știința combinării e o muzică a gândirii, dar ai grijă să umbli cu Încetineală și cu băgare de seamă, pentru că mașina ta ar putea să-ți provoace delir, nu extaz. Mulți dintre discipolii lui Abulafia n-au știut să se păstreze pe pragul acela foarte gingaș ce desparte contemplarea numelor lui Dumnezeu de practica magică, de manipularea numelor spre a-și face din ele talisman, instrument de dominare asupra naturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
seară În care mă las de băut, nu mă simt În largul meu. Trebuie că-i criza de abstinență. Tot ce ți-am spus, până În clipa asta inclusiv, e fals. Noapte bună, Casaubon.” 11 Sterilitatea lui era infinită. Ținea de extaz. (E.M. Cioran, Le mauvais démiurge, Paris, Gallimard, 1969, „Pensées étranglées”) Conversația de la Pilade Îmi oferise, din Belbo, fața lui exterioară. Un bun observator ar fi putut intui natura melancolică a sarcasmului lui. Nu pot spune că era o mască. Mască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cu bani de risipit, timp liber de călătorit și o propensiune pentru supranatural”. „Un reacționar coerent, care are curajul de a fi decadent. În fond, Îl prefer burghezilor democrați”, zise Amparo. „Women power, women power, și mai și cazi În extaz pentru o sărutare de mână”. „Așa ne-ați educat voi, timp de secole. Lăsați-ne să ne eliberăm puțin câte puțin. N-am spus că aș vrea să mă mărit cu el”. „Slavă Domnului”. Săptămâna următoare a fost rândul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
zgomotului, aceeași de care se lasă subjugați și cei cuprinși de febră pe la noi sâmbătă seara la discoteci. Nemțoaica dansa cu ochii holbați, cerea uitare cu fiece mișcare a mădularelor ei isterice. Încet, Încet, celelalte fiice ale sfântului cădeau În extaz, dându-și capetele pe spate, se agitau ca luate de apă, navigau Într-o mare de năuceală, numai ea, Încordată, aproape plângând, răvășită, ca acela care Încearcă cu disperare să atingă orgasmul, și se agită, și gâfâie, și nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
se ușurau În felul ăsta. Unii dădeau semnele unui Început de transă, pe care cambonos Îl Încurajau cu moderație, conducându-i apoi din nou prin mulțime, acum mai destinși. În spațiul destinat dansatorilor se mai mișcau Încă mulți candidați În extaz. Nemțoaica se agita cu totul nefiresc, așteptând să devină agitată, dar degeaba. Unii fuseseră luați În posesie de Exu și afișau o expresie răutăcioasă, prefăcută, vicleană, făcând niște salturi dezarticulate. În acel moment o văzui pe Amparo. Acum știu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
În care loc acționează o substanță. Misticul e util pentru că-i teatral, se exhibă. Inițiații, În schimb, se recunosc Între ei. Inițiatul controlează forțele pe care misticul le suportă. În acest sens nu există diferență Între posesiunea acestor cavalos și extazele sfintei Tereza din Avila sau ale sfântului Juan de la Cruz. Misticismul e o formă degradată de contact cu divinul. Inițierea e rodul unei Îndelungi asceze a minții și a inimii. Misticismul e un fenomen democratic, dacă nu chiar demagogic, inițierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
deschid la Întâmplare textul acesta al dumneavoastră și-mi cad ochii pe un vers, „ca-n toamnă, geana ce-a slăbit” - ei bine, nu știu cum este restul, dar simt un suflu, surprind o imagine, uneori cu un text pornești așa, un extaz, o răpire... Cela dit, dragă prietene, o, doamne, dacă am putea face tot ce dorim! Dar și editarea e o industrie, cea mai nobilă dintre industrii, dar tot industrie. Păi știți cât costă astăzi tipografia, hârtia? Priviți, uitați-vă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cinematografului. Scoase inelul din Învelitoarea de pînză din buzunar și abia atinse brațul lui Kay... Nu i-a trebuit mai mult de un minut. Fusese lucrul cel mai simplu pe care-l făcuse vreodată. Dar se Întoarse la cafenea În extaz. Se așeză și nu conteni să zîmbească. Fraser o urmărea, zîmbind la rîndul lui. — Și-a amintit de tine? Viv dădu din cap aprobator. — I-a făcut plăcere să te revadă? — Nu sînt sigură. Părea, cum să zic, schimbată. Presupun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Întîlniți? Ești bucuroasă că ai făcut-o? — Da, zise Viv. Da, sînt bucuroasă că am făcut-o, adăugă ea Încă o dată. Se mai uită În spate, la cinematograf. Acum nu mai era nici urmă de Kay. Dar sentimentul ei de extaz persista. Era În stare de orice! Își termină cafeaua și mintea Îi zbura nebunește. Se gîndi la toate lucrurile pe care le-ar putea face. Și-ar putea părăsi slujba! Ar putea pleca din Streatham, să se mute singură Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
a Întipărit În minte. Mama avea să mă vegheze mereu din Ceruri. Știu că intenția ei fusese să mă consoleze, dar ani de zile după aceea nu m-am mai gîndit la asta decît atunci cînd făceam sex. Pierdută În extaz alături de iubitul meu, vedeam din senin, spre oroarea mea deplină, cum mama se uita la mine din Rai și trăgeam grăbită pilota ca să ne acopăr pe amîndoi. Chiar În timp ce ședeam În birou, ascultînd-o pe doamna Dickinson cum Își continua monologul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
întotdeauna coincide cu ultimul paragraf din prelegerea despre Organizarea Socială, amintindu-i profesorului că este timpul să încheie. Termină cu obișnuitele sale înflorituri retorice(ridică tonul, gesturi îndrăznețe, sudeuropene din mână) și primește aplauze politicoase dar entuziasteceea ce trece drept extaz în lumea antropologilor. Apoi, ca de obicei, este înconjurat de chipuri dornice să afle mai mult, îmbrățișat de fiica sa, care dorește să-i prezinte un prieten. Individul e un tip destul de prezentabil, sau cel puțin nu pare a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
aș mai apuca ziua de mâine. Ne ducem până la Ritz Ballroom, azi fiind seara celor divorțați sau despărțiți, adică ștoarfe disperate s-o pună. Și uite-le cum stau pe ring, mergând țanțoșe În juru poșetelor lor. Billy Joel cântă-n extaz „Uptown’s Girl“: toate numai vergeturi, laba gâștii, gâturi cu piele care atârnă fleșcăite, dar mă fut, pui sau găină, totui carne de futut pentru Bruce Robertson, săptămână pe stop sau nu, cu cât mai sângeros cu atât mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de obrăznicii, este odrasla unei familii de ,,mari agricultori” din București și trăiește într-o casă îmbelșugată, supravegheat îndeaproape de mama sa, căreia îi răpește foarte mult timp educația copilului și pe care obrăzniciile odraslei o fac să cadă în extaz de admirație: ,,...Nu știi ce ștrengar se face... și deștept ...”. Uneori, gesturile și cuvintele ei sunt adevărate îndemnuri: ,, Vai de mine! la noi se fumează...bărbatu-meu fumează... și dumnealui mi se pare că-i cam place”. Procedeele educative aplicate
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
surâs plin de candoare, sugerând acea sinceritate și demnitate care împodobesc frumosu-i caracter. Ea întruchipează dragos-tea, hotărârea, inteligența, duioșia, ambiția, bunătatea. Mereu cu sufletul alături de mine, dându-mi sfaturi sau mângâindu-mă drăgăstos, mama trăiește împreună cu mine tristețea deznădejdii sau extazul fericirii. Dragostea ei pentru mine, acel simț neistovit și veșnic, puternic al maternității, grija și atenția cu care mă înconjoară, au creat în inima mea un profund sentiment de recunoștință și admirație. De aceea, dacă Dumnezeu ar ține în dreapta Sa
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
căpitan, pe cât e de înverșunat, ar fi vai și amar de mine... Bologa stătea în același loc, înlemnit, cu fața aprinsă de o bucurie copleșitoare. Nu se mai simțea singur, și sufletul îi era înflăcărat de speranță. Șopti într-un extaz de rugăciune: ― Dumnezeu... 5 A doua zi, dis-de-dimineață, veni Klapka, nervos, agitat. Plutonierul stătu afară, cu santinela, lângă ușa închisă, cu ceasornicul în mână. ― N-avem decât cel mult o oră, începu Klapka repede, strîngîndu-i mâna puternic. Atâta mi-a
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
că are tot dreptul să își fie singură cap. Puțini bărbați care se trag din sănătoasa noastră cultură retro pot admira și iubi o femeie liberă (nu libertină) așa cum femeile admiră și iubesc bărbații liberi. În schimb este prea mult extaz față de modelul „fâță”, față de menajere pe gratis, față de femei care au „măcar” bunulsimț să mimeze ascultarea și supunerea față de bărbații sau față de femeile care nu cârtesc în fața misoginismului și a patriarhatului. Când credem din tot sufletul în ceva, avem șanse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
am decoperit o profundă afinitate, care n-are nici o legătură cu faptul că ne născusem amândoi în România și vorbeam amândoi românește. Nu nostalgia României ne apropia. Rămâne totuși foarte surprinzător că noi ne-am ocupat adesea de aceleași probleme. Extazul, de pildă. Eu am terminat doctoratul în ’76, el nu putea ști nimic despre asta, dar a început tot în ’76 să scrie despre psychanodia și extaz. Psychanodia m-a interesat și pe mine, i-am citit cartea în ultimul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Rămâne totuși foarte surprinzător că noi ne-am ocupat adesea de aceleași probleme. Extazul, de pildă. Eu am terminat doctoratul în ’76, el nu putea ști nimic despre asta, dar a început tot în ’76 să scrie despre psychanodia și extaz. Psychanodia m-a interesat și pe mine, i-am citit cartea în ultimul moment, pentru ce scriam despre tehnicile mistice în ’85-’86. El a avut flirtul cu iudaismul și cu Cabala în 1970. Deci am avut un fel de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
sculam și gata! Nu era între noi nici un fel de distanță. Nici politețe formală sau așa ceva. Cred că marea noastră afinitate de gândire provenea din vederile noastre comune sau foarte apropiate cu privire la ce este important în religie, ca de pildă extazul. Era ceva mult mai important, mult mai adânc decât faptul că amândoi suntem din Moldova - deși și acest element e important. Grație părerilor noastre comune asupra unor probleme de bază din religie, îmi era mai ușor să vorbesc cu el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]