6,056 matches
-
Nietzsche, considerat strămoșul postmodernității filosofice, și până la Vattimo sau Lyotard, toate se-nvârt în jurul transcendenței, discursurile contestatare rostogolindu-se în două valuri masive, corespunzând, în linii generale, cu modernismul și postmodernismul. 2. Noul antropocentrism postmodern. Când spun că maniera este fațada nimicului, nu mă refer la manierismul teoretizat de un Hocke, fiindcă acesta, la marii poeți barochiști, nu este manieră. La Góngora, de pildă, e stil. Firește, se poate discuta despre raportarea artei la nimic, atât în sens modernist, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
întoarcerea lui Dumnezeu în lume, uită s-o anunțe și pe cea a diavolului. Or, numai un simulacru de filosofie teologică putea să facă o asemenea greșeală. Concluzia: convertirea lui H.-R Patapievici este aparentă, spre a da o nouă fațadă ateismului postmodernist. Încât alarma foarte zgomotoasă a postmoderniștilor radicali contra cărții lui Patapievici nu prea are obiect. Observatorul cultural, condus de Ion Bogdan Lefter, a declanșat o campanie de o rară violență contra unuia de al lor, în numerele 102
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Tereza nu era "jumătatea lui", ci mai degrabă femeia găsită în coșul de nuiele al copilului Oedip, adică povara destinului. Dualitatea ființei lui Tomas este bine înțeleasă de Sabina. Această dualitate este chiar dedublarea societății comuniste a Cehiei. Sabina pictează fațada convențională a lumii comuniste, dar undeva în tablou se deschide o breșă în care se vede întreaga mizerie. La fel, Sabina îl pictează pe Tomas-Don Juan-ul, dar prin crăpătură se vede Tristan. Pictorița, emigrată în Occident, se îmbogățește cu tablourile
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
-i dea Sabinei un exemplu de ceea ce el înțelege a fi idealul libertății și al fericirii: imaginea unor copii jucându-se, în iarbă, lipsiți de griji. Sabina e uluită, fiindcă același este idealul ideologilor comuniști din țara ei. Simbolul acestei fațade ideale este sărbătoarea zilei de 1 Mai, care țintește să exprime acordul categoric cu ființa, acordul dintre idee și realitate. Dar aceasta este esența kitsch-ului, un ideal în care "căcatul" e tăgăduit. De aici începe dramatica inserție a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
energia solară în energie termică, prin încălzirea apei, care circulă prin niște țevi de metal, expuse la razele solare. e. Clădirile se izolează termic. Numai excesul de energie solară dăunează, cel care produce supraîncălzirea. La amplasarea clădirilor se urmărește ca fațadele expuse la soare (cu orientarea spre N-E, E, S-E, S, S-V, V, N-V) să aibă ferestre cu geamuri de sticlă transparentă, prin care să poată intra lumina și energia solară. Lumina și energia solară luminează și
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
texte de Gheorghe Achiței, Nicolae I. Nicolae, Pompiliu Marcea, Lucian Raicu, S. Damian, Ion Pascadi, Mihai Ungheanu ș.a. În perioada 1965-1971, ca în toate domeniile vieții, se manifestă o anumită normalizare, în sensul că se renunță parțial la festivismele de fațadă, încercându-se o orientare mai credibilă. Dar importanța V.s. scade, dat fiind că în țară se înființează și alte reviste studențești de cultură („Amfiteatru”, „Echinox”, „Alma Mater”, devenită „Dialog”, „Opinia studențească”), care preiau o parte însemnată din literatura tinerilor. Continuă să
VIAŢA STUDENŢEASCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290539_a_291868]
-
XIII-lea era înclinat spre aventuri atât cu femeile, cât și cu bărbații: de la ducele de Luynes la Maria d‘Hautefort și la Louise de la Fayette, trecând apoi la Marchizul de Cinq Mars, dublată de o așa zisă pioșenie de fațadă. Aducem aici ca argumente descrierea evoluției relației cu Cinq Mars, realizată de istoricul literar Philippe Erlanger în lucrarea sa intitulată Le mignon du roi„cadourile se succedau conversațiilor, iar Ludovic a împins fără ezitare familiaritatea [dintre el și Cinq Mars
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
-lea a ales planul pentru intrarea principală. Întâmplarea este descrisă de către Charles Perrault, secretarul lui Colbert. Versaille era un monument artistic, care aduce elemente inovatoare în stilul clasic al epocii. Deși Le Vau a adus o serie de inovații la fațadele aripei de sud, pentru fațada principală era inevitabilă aplicarea regulilor clasice. Desigur, monarhul a fost invitat să opteze între mai multe variante, pentru a-și putea exercita puterea alegerii și pentru a-și dovedi bunul gust. Din punct de vedere
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
intrarea principală. Întâmplarea este descrisă de către Charles Perrault, secretarul lui Colbert. Versaille era un monument artistic, care aduce elemente inovatoare în stilul clasic al epocii. Deși Le Vau a adus o serie de inovații la fațadele aripei de sud, pentru fațada principală era inevitabilă aplicarea regulilor clasice. Desigur, monarhul a fost invitat să opteze între mai multe variante, pentru a-și putea exercita puterea alegerii și pentru a-și dovedi bunul gust. Din punct de vedere artistic, toți arhitecții căzuseră de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
era un joc pe care l-a jucat cu regele. Oricum ar fi, incidentul a avut loc după cum l-am descris eu.“ Chiar dacă în acest episod planurile lui Le Vau nu au fost luate în considerare, contribuția sa la realizarea fațadelor și a structurilor interioare este majoră. Elementul de noutate adus de către arhitect constă în renunțarea la domul castelului piesa centrală prezentă în arhitectura tuturor castelelor secolului al XVII-lea. Domul reprezenta forța proprietarului castelului și cu cât era mai mare
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
imaginea palatului universității, având în partea de sus inscripția arcuită 75 ANI DE LA FUNDAREA ACADEMIEI MIHĂILENE. În exergă este inscripția pe două rânduri 1911 / 50 ANI DE LA FUNDAREA UNIVERSITĂȚII IAȘI. După cum se poate observa, pe medaliile din 1897 și 1911, fațada principală are un singur rezalit central. Actuala fațadă, cât și extinderile au fost concepute de I. Pompilian, profesor la Academia de Arhitectură din București și realizate în perioada interbelică, cu sprijinul lui Ion Petrovici, Nicolae Costăchescu (primul doctor al Universității
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
inscripția arcuită 75 ANI DE LA FUNDAREA ACADEMIEI MIHĂILENE. În exergă este inscripția pe două rânduri 1911 / 50 ANI DE LA FUNDAREA UNIVERSITĂȚII IAȘI. După cum se poate observa, pe medaliile din 1897 și 1911, fațada principală are un singur rezalit central. Actuala fațadă, cât și extinderile au fost concepute de I. Pompilian, profesor la Academia de Arhitectură din București și realizate în perioada interbelică, cu sprijinul lui Ion Petrovici, Nicolae Costăchescu (primul doctor al Universității ieșene, 1905) și Petre Andrei. Completările și reparațiile
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Carol I. Următoarea medalie pe care se folosește acest tip de reprezentări simbolice este cea realizată cu ocazia Centenarului sărbătorit în anul 1960. După cum lesne se poate observa pe aversul acesteia (fig. 43av) se reia imaginea integrală, de ansamblu a fațadei palatului din Dealul Copou, adică și a părții de nord, din dreapta contemplatorului medaliei, care a adăpostit facultatea de științe, în 1960 ca și acum, folosită de Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”. Prin aceasta se comunica un subtil mesaj legat de rolul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
56rv) al cărei revers nu comunică mai nimic în legătură cu centenarul Institutului de Medicină și Farmacie, cum se numea instituția academică medicală în vremea respectivă. Este compensată această scădere a medaliei în discuție cu imaginea aversului, care, acentrat și stilizat, prezintă fațada clădirii Institutului de Anatomie, văzută din sud-vest. Fațada acestui templu-simbol al științei medicale ieșene, concepută în stil neogrec dintr-o scară monumentală și șase colonade ce sprijină un fronton cu basorelief, operă de excepție a arhitectului Ștefan Emilian, părea a
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în legătură cu centenarul Institutului de Medicină și Farmacie, cum se numea instituția academică medicală în vremea respectivă. Este compensată această scădere a medaliei în discuție cu imaginea aversului, care, acentrat și stilizat, prezintă fațada clădirii Institutului de Anatomie, văzută din sud-vest. Fațada acestui templu-simbol al științei medicale ieșene, concepută în stil neogrec dintr-o scară monumentală și șase colonade ce sprijină un fronton cu basorelief, operă de excepție a arhitectului Ștefan Emilian, părea a se fi impus ca simbol al învățământului academic
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medaliei aniversative din 2010, observăm că imaginile de ansamblu ale aversului și reversului sunt încărcate cu elemente constitutive mai mult pe verticală (scutul timbrat de cifra 150, cuprins, sus și jos, de inscripții în limba română, pe avers, și imaginea fațadei palatului Universității cuprinsă între anii 1860 și 2010 și inscripțiile latine, pe revers). Modalitatea aceasta de dispunere înlesnește contemplatorului vizualizarea rapidă a lor și lasă impresia de receptare imediată a mesajului. Nivelul următor de receptare, pe care l-am numi
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și Științe). În legătură cu reversul medaliei aniversative din 2010 vom prelua un text al arhitectului Gh. Curinschi pe care l-am folosit ori de câte ori a venit vorba de palatul Universității, acest edificiu simbol al întregii istorii a învățământului academic ieșean: „Amplasată cu fațada principală de-a lungul unei străzi în pantă, clădirea pornește de la trei nivele în partea superioară a pantei și ajunge la șase. Către stradă prezintă un rezalit central cu o intrare monumentală prin care se ajunge într-o sală a
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
câtorva curți interioare”. Partea superioară la care se referă arhitectul Gh. Curinschi este parte structurantă a clădirii inițiale, după cum afirmam și mai sus, sediul de matcă în care s-au plămădit mai toate instituțiile de învățământ superior ieșean. Reluarea imaginii fațadei palatului fără rezalitul din partea superioară a pantei, pe aversul medaliei din 2010, modifică radical mesajul pe care îl transmitea imaginea integrală a acestuia de pe medaliile din 1897, 1911 și 1960. Prin amputarea rezalitului din partea superioară a pantei proiectantul a dorit
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
deloc benefică pentru medalistica instituțiilor de învățământ superior din Iași, pericolul relativei uniformizări. În cazul Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” părea că reprezentările de pe cele trei medalii, nu rezolvă definitiv problema reflectării statutului său istoric. Imaginii simbol, fațada cu colonade și fronton a Institutului de Anatomie, preluată pe aversul medaliei din 1999 (adoptată acum ca emblemă a instituției), i s-a contrapus, în anul 2004, o altă imagine simbol, edificiul Vechii Academii îmbrățișat de clădirea sub forma literei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
exantematic, tuberculozei, scarlatinei etc., în momente dure ale existenței noastre istorice, cât și după aceea, onorându-și pe planul științei medicale ilustra sa ascendență. Vom mai preciza că savantul doctor Ion Cantacuzino este prezent în unul dintre medalioanele personalităților de pe fațada palatului Universității „Al. I. Cuza”. ERNEST JUVARA Trebuie să mărturisim că sunt greu de găsit cuvintele de apreciere la adresa autorului volumelor Personalități ieșene, Ionel Maftei, pentru anii de muncă puși în slujba documentării, atât pentru simpla depistare a celor o
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
la o apreciere superficială, poate părea complet lipsită de originalitate. Medalia aceasta reia atât imaginea aversului, cât și pe cea a reversului de pe alte medalii, chipul lui Gr. T. Popa de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști, din 1997 și fațada clădirii Institutului de Anatomie, de pe medalia centenarului U.M.F., din 1979. Acest fapt credem că nu exclude medalia respectivă din categoria realizărilor care onorează personalitatea lui Gr. T. Popa. Credem, în același timp, că abia acum s-au găsit imagini mai
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
teoretic sintetic am construit o probă de evaluare a caracteristicilor dominante ale motivației intrinseci vizând cele patru dimensiuni grupate în factori bipolari: motivație personală (plăcere) motivație instrumentală (recompensă), motivație internalistă (provocare) și motivație externalistă (recunoaștere). Pentru a reduce tendința de fațadă am operaționalizat factorii Chestionarului IM cu ajutorul unor aserțiuni afirmații cu două variante de răspuns, subiecții fiind forțaȚi să aleagă numai una dintre variantele puse la dispoziție. Chestionarul IM solicită evaluarea a 20 de aserțiuni. FACTORII CHESTIONARULUI MOTIVAȚIE INTERNALISTĂ (PROVOCARE) Angajatul
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
2010). Sinteze, 2011, online la http://www.ier.ro/documente/spos 2010/SPOS Si nteze.pdf, p. 9.</ref>. Disfuncțiile SBC în România sunt perpetuate și deoarece consultările instituțiilor publice cu partenerii sociali, precum și cu partenerii patronali sunt de cele mai multe ori de fațadă, o procedură ce trebuie bifată în grila înfăptuirii unei anumite acțiuni. Aceste practici sunt dublate de un vid informațional, constatându se deficiențe la nivelul informării cetățenilor și uneori chiar a instituțiilor cu responsabilități decizionale. Consecința imediată este excluderea cetățenilor atât
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
urmează aceeași «linie de dezvoltare» urbană pe care o urmează întreaga țară. De multe ori, proiectul de urbanism nu este detaliat și actualizat sau nu este respectat cu consecvență și, implicit, apar clădiri noi care ne surprind neplăcut, fie ca fațade și forme nereușite, oriunde ar fi ele amplasate, fie ca fațade și forme într-un amplasament nepotrivit”<ref id=”1”>La Iași, dezvoltarea urbană se află încă în era haosului, publicat în Financiarul.ro, 19 mai 2008, online la http
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
țară. De multe ori, proiectul de urbanism nu este detaliat și actualizat sau nu este respectat cu consecvență și, implicit, apar clădiri noi care ne surprind neplăcut, fie ca fațade și forme nereușite, oriunde ar fi ele amplasate, fie ca fațade și forme într-un amplasament nepotrivit”<ref id=”1”>La Iași, dezvoltarea urbană se află încă în era haosului, publicat în Financiarul.ro, 19 mai 2008, online la http://www.financiarul.ro/2008/05/19/la-iasi dezvoltarea-urbana-se-aflainca-in era-haosului/, para. 2
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]