3,956 matches
-
să spună: „Nu-i nimic, trece”. Doftorii l au luat de umeri și l-au dus în pat. Doamna a trimis la Mitropolie și la mânăstire la Dealu călărași, ca să aducă preoți pentru Sfântul Maslu. Am sosit și noi cu feciorul nostru, beizadeaua Constantin. Pe Ilinca au luat-o deoparte surorile domniei sale, ca să poată avea sufletul lui Scarlat liniștea de trebuință. L-am așezat la Mitropolie la Târgoviște. În primăvară am pus de i-au săpat pe piatră cam așa: „Supt
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sufletul lui Scarlat liniștea de trebuință. L-am așezat la Mitropolie la Târgoviște. În primăvară am pus de i-au săpat pe piatră cam așa: „Supt această piatră zace jupân Scarlat vel paharnic, ginerele lui Io Constantin Basarab Voevod și fecior al lui Alexandru Mavrocordat, marelui dragoman al Porții turcești, tânăr încă, d-abia vârsta-i douăzeci și doi de ani ajungând, și un an și jumătate cu iubita soție trăind, cruda moarte viața i-au scurtat; la cursul anilor de la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spătarul nu are mult de pierdut, joacă însă o carte periculoasă, iar pericolul planează doar asupra lui. Se pare că fiul lui nu a fost prea destoinic la carte și nici sfori nu este în stare să tragă, așa că asupra feciorului nu va cădea niciodată vreo bănuială”. Spre seară, la conacul de la Arnăutchioi au sosit negustori turci, greci și francezi. Printre ei erau abil amestecați oamenii lui Ferriol. Pentru început au fost primiți de Pană Negoescu, fratele doamnei, și de prințul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nume bun. Când a fost omorât bunicul dinspre mamă, postelnicul Cantacuzino, unchii mei Iordache și Matei, tatăl lui Toma, erau copii, și așa nevârstnici au cunoscut greutăți neînchipuite. Atunci doamna Ilinca postelniceasa s-a zbătut din răsputeri să-și țină feciorii uniți și a reușit făcându-i să aibă grija celor doi mai mici. Pe unchiul Drăghici nu-l prea știu, că a murit iute după postelnic. Iordache și Matei au crescut în grija lui naș Dinu și a unchiului Mihai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
facă pe cei din preajma marelui vizir să mormăie satisfăcuți și să miște turbanele albe în semn de aprobare la tot ce spusese el... Printre negustorii sosiți la Vlah serai ca să vândă boierilor care plecau era și un evreu bătrân cu feciorul lui. Avea o bocceluță din piele, cu două mânere de lemn pe sub care ieșeau două curele late și groase care înconjurau bocceaua și pe care erau două încuietori meșteșugite. Tot de la mânerele de lemn pornea un lanț cu zalele destul de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se prăvălise în Dunăre spre apus și aci pe dâmb aerul fierbinte prinse a se primeni de un vânt ce venea dinspre bălți. Înserarea aurie i se păru lui Selin o minune. La Obilești Fuseseră aduși bucătari, cafegii, cofetari și feciori de la Curte pentru ca în sfârșit măria sa să se simtă ca acasă. Doctorul Iacob Pylarino, inspectă sala mare pardosită cu piatră în care căldura zilei nu pătrunsese, apoi cuhnia unde pe plita încinsă bolboroseau la foc scăzut bucatele drese cu fel
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se gândea nici o clipă la popoarele creștine din stăpânirea padișahului. De fapt, Valahia și Moldova le cerea Sobieski și dacă regele Ludovic s-ar fi învoit să cadă la înțelegere cu împăratul, Sobieski le-ar fi primit plocon la nunta feciorului său. Mavrocordat știa toată tărășenia și acum îmi dau seama că și domnia ta, naș Dinule, o știai, așa că solia lui Șerban Vodă n-a dus decât la pierzania Bălăceanului și la îmbolnăvirea de inimă rea a unchilor mei, frații domniei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
conacului va fi trează toată noaptea și că beiul poate dormi liniștit. Rămase surprins că Brâncoveanu închise în urma lui ușile și-l invită pe Selin să se așeze pe una din lavițele din jurul pereților. Bătând apoi din palme, porunci unui fecior să aducă alte șerbeturi, apă rece și cafele, iar mirării din ochii ienicerului îi puse capăt explicând scurt: — Întunericul nopții ne face să pierdem amănuntele faptelor și să vedem ca pe un bulgăre de aur doar miezul lor. Este ultima
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să se așeze în jilțuri, arătă spre icoana Mântuitorului și-i ceru marelui stolnic să rostească rugăciunea cuvenită. Pe nas, stolnicul psalmodie pe grecește ceva aproape neînțeles, ridicând tonul la fiecare sfârșit de verset. Apoi oaspeții își ocupară locurile, în timp ce feciori cu mișcări exacte începură să toarne vin în cupele străvezii și să aducă talgerele de argint cu diferitele feluri din pește, căci era miercuri. Ștefan nu se așezase, căuta ceva într una din firidele închise cu grilaj din fier forjat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
forjat care ornamentau peretele dinspre sud al odăii. Scoase un sul de pergament și, venind cu el, înainte de a se așeza la locul lui, ridică paharul și închină pentru sănătatea comesenilor, își înmuie buzele și făcu un semn negativ când feciorul încercă să-i pună talgerul cu mâncare. Del Chiaro, la lumina puternică a lumânărilor de pe masă și a făcliilor de pe căminul uriaș, băgă de seamă paloarea cadaverică a tânărului, care și fixase ochii încercănați pe chipul fostului mare spătar. Acesta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prima oară că ei, Brâncovenii, îl iubeau cu adevărat, considerându-l unchiul cel nepericulos. Da, evident, după părerea ei și a beizadelelor Constantin și Ștefan, era prea bătrân ca să mai nutrească dorința de domnie pentru sine, iar pentru comisul Mihai, feciorul său, toată lumea știa că nu avea nici o ambiție din simplul motiv că tânărul nu avea ambiții. Veșnic complexat de verii săi, comisul Mihai se mulțumea să-și rotunjească averea prin comerțul sării dinspre Slănic spre tătari, ucraineni și ruși, monopolul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
separat de ceilalți Cantacuzini când fiul stolnicului, Ștefan, a devenit mare logofăt, omul cel mai apropiat de domn, finul lui vodă, cum i se spunea. Frumoasa logofeteasă Păunița este mereu alături doamnei Marica; își luase ca nași de botez pentru feciorii ei, Radu și Constantin, pe beizadelele Radu și Constantin. Treaba lui vodă, să țeasă... Adică cincizeci de ani de viață de când urmărește un țel, să redea Cantacuzinilor Bizanțul, s-au irosit în van? Doar pentru că el, spătarul, legase acest țel
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spătar să-i prețuiască dragostea, să aprecieze căldura căminului pe care mai tot timpul îl părăsea. Unde nu-l purtaseră până acum urzelile lui și ale lui neica Dinu? Surugiii opriră sania în dreptul mânăstirii Colței, cum făceau de obicei. Un fecior sări sprinten să-l ajute să coboare. De ce v-ați abătut din drum, țipă aproape pițigăiat Mihai Cantacuzino, mânați direct spre casă! Feciorul făcu o temenea, ferindu-se de frică să nu fie lovit de bețișorul de abanos cu măciulie
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lui și ale lui neica Dinu? Surugiii opriră sania în dreptul mânăstirii Colței, cum făceau de obicei. Un fecior sări sprinten să-l ajute să coboare. De ce v-ați abătut din drum, țipă aproape pițigăiat Mihai Cantacuzino, mânați direct spre casă! Feciorul făcu o temenea, ferindu-se de frică să nu fie lovit de bețișorul de abanos cu măciulie rotundă încrustată cu lucrătură de argint și pietre prețioase al stăpânului său. Spătarului îi fu rușine de enervarea sa și reluă calm. — Mă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
său mai mare. — Ai văzut? De doi, trei ani, „măria sa” și aci glasul stolnicului luă o inflexiune plină de dispreț, este cel mai sărac om din țară, nu mai are nimic, a dat totul zestre fetelor și și-a împroprietărit feciorii înainte de a le da tuleele în barbă. Matei Brâncoveanu la nici șase ani, - mare proprietar la Târgoviște, Doicești, Dăbuleni, Drincea, Girul, Gârbovi, Jepăneni și câte și mai câte! Uite așa, vodă a ajuns să nu mai aibă nimic și atunci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pământ și sate dincolo de munți. Uită-te la ultimele două hârtii, vezi? Poiana Mărului, Șomartinul, Tamașul, Sâmbăta de Sus, Cincul Mic și casele din Brașov și din Schei sunt ale măriei sale și le lasă la moartea sa deopotrivă celor patru feciori fără drept de împărțeală, asta pentru că, dacă vine nenorocirea pe capul lui, cu banii de la Zecca Veneției și cu proprietățile din Ardeal, să nu rămână fină-mea Marica pe drumuri. Și la toate cărțile astea de danii și împărțeli, martor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mai mare decât Măriuța mea. — Ei, comise Matei, începu Ștefan joaca, dar pe nepoata domniei tale, Măriuța Brâncoveanca ot Mogoșoaia, ce o s-o faci? — Ce s-o fac? Dacă-i dai domnia ta zestrea ce i se cuvine, o mărit cu feciorul lui Neculai Vodă Mavrocordat. — Uui! chiui prințul Ștefan. Surugiii, crezând că e un îndemn pentru ei, răspunseră cu chiote și biciuiră caii care, speriați, o porniră în trap năvalnic. Ce făcuși, or să fărâme caleașca, se văita doamna Stanca. — Într-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
știe vorbi grecește, turcește, slavonește, sârbește, latinește, italienește, franțuzește, ba chiar și arăbește. Mateiaș și el se luptă cu învățătura, domn nu se știe dacă o să ajungă, dar nici comis n-o să rămâie. Auzi ce-i trece prin cap năzdrăvanului... feciorul lui Mavrocordat - și doamna Stanca schiță un zâmbet. Ajungând la Mogoșoaia, fură surprinși la vederea pe aleea pietruită din spatele palatului a unei calești negre foarte elegante, cu șase armăsari nervoși, înhămați gata de plecare. Pe peronul cu dale de piatră
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pofti pe ceilalți să se așeze la masă. Lui Mateiaș îi reveni obligația de a spune rugăciunea, în timp ce Stanca îl urmărea atentă să-l corecteze la nevoie. Se așezară și, spre surprinderea spătarului, felurile pe care le aduceau pe nesimțite feciorii încălțați în târlici erau mâncăruri din țările apusului pregătite de bucătarii francezi ai prințului. Conversația o domina Mateiaș, care-și povestea peripețiile avute în partida de călărie la care tocmai luase parte sub supravegherea căpitanului gărzilor palatului. Iapa roaibă, leneșă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în slavonește că, spunea el bolborosit, copila l-ar fi ajutat să deslușească tainele mântuirii. Ștefan luă din chesea cu lingurița de argint puțin șerbet din cireșele amare ale anului trecut, îi admiră culoarea și, după ce îl savură, ceru unui fecior să aducă apă proaspătă, destrămând astfel vraja amintirilor. — Neică Mihai, noi trebuie să ne grăbim spre București, se scuză el. Stanca De două zile băteau clopotele la toate bisericile și mânăstirile Bucureștiului, băteau chiar și la schituri și metocuri, băteau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
candelă aprinsă. O adusese așa, în mâini, de la Mitropolie. A dat să facă doi, trei pași și s-a întors înapoi să mai citească o dată înscrisul de pe cruce: „Această cruce este ridicată în slava Domnului Hristos de Constandin Brâncoveanu Basarab, feciorul luminatului Domnu Io Constandin Basarab Voevod, în locul altei cruci ce era de lemn, care era ridicată de Preda biv vel vornic Brâncoveanul în pomenire pentru fiu-său Papa Postelnicul, părintele mai sus pomenitului Domn, că într-acestaș loc au pierit, în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu puterea cinstitelor taine, ce era îngrădită cu bunătăți, cu faceri de bine, cu lucruri plăcute lui Dumnezeu, una ca aceasta, adevărat, n-au murit, ci doarme”. Din scaunul domnesc, Brâncoveanu vedea cum se usucă lacrimile în ochii celor patru feciori ai lui, cum fețele li se destind. Părea că predica sfinției sale Antim le deschide o fereastră spre priveliștea veșniciei și le întărește credința. Simțea o oboseală cumplită în toate mădularele iar predica i se părea un fel de cântec de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
un fiu, dar când, după atâta vreme, l-a reîntâlnit pe Ștefan și i-a văzut sufletul oglindit în frumusețea înfățișării și a recunoscut în el toată nevinovăția copilului care s-a aplecat să mângâie piatra femeii care născuse patru feciori, și-a simțit sufletul încălzit de mândrie părintească. „De ce pleacă în gânduri neștiute Ștefan al lui, cu ce i-a greșit?” Își repeta în minte Gherasim întrebarea, întorcând capul spre prinț. Ștefan cu o căutătură absentă răspunse privirii iscoditoare a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
grăirii în deșert nu mi-l da mie. Se auziră foșnind satenurile din căptușelile caftanelor boierești și răsuflările grele ale celor care, învingându-și vârsta, băteau cu gesturi mari prima metanie. Pe vodă îl ajutară să se ridice cei doi feciori, Constantin și Ștefan. — Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-l mie, slugii Tale. La a doua metanie, domnul se simți pătruns de rugăciune, fața-i devenise palidă și senină. — Așa, Doamne, dăruiește-mi mie
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vântul rece părea că vrea să întoarcă iarna. M-aș culca, hotărî Brâncoveanu, dacă s-ar face focul în odaia mea, ar fi tare bine, mă dor oasele... Cineva ieși grăbit pe ușă și nu peste mult timp intrară doi feciori, unul cu o găleată plină cu jeratic, altul cu un braț de lemne. Aprinseră focul și în odaia de dormit și în soba mare cu cahlele verzi minunat smălțuite cu flori în relief din sala iatacului. Surcele albe de brad
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]