2,721 matches
-
vinovați sau inamici ostili; să dezvolte și să prețuiască prieteniile între bărbați. În legătură cu feminismul sau masculinismul, fără a deține date statistice planetare, putem afirma că, probabil, majorității femeilor și bărbaților le repugnă sexismul, atât șovinismul masculin, cât și extravaganțele mișcării feministe. Aportul practic al disciplinelor socioumane, în speță al psihosociologiei în materie de gender (gen social), îl constituie identificarea barierelor artificiale bărbat-femeie, a circumscrierii rolului lor disfuncțional și a dezvăluirii mecanismelor prin care pot fi demontate. O contribuție notabilă în această
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
6.2. Distribuția sarcinilor domestice. De la ideologie la fapte" 6.2.1. Profesia și viața casnicătc "6.2.1. Profesia și viața casnică" Angajarea femeilor în câmpul productiv necesită o redistribuire de roluri în grupul domestic. Nu întotdeauna însă ideologia feministă a unei noi complementarități se traduce în comportamente efective. Cu deosebire pentru fostele țări socialiste, intrarea femeii în slujbe de opt ore nu a fost însoțită de o descărcare corespunzătoare (în multe împrejurări nici parțială) de sarcinile casnice tradiționale. Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familia supusă unor presiuni economice și sociale care nu are susținerea comunității (îngrijirea copiilor, asistență socială și medicală, ajutor material) măresc extrem de mult riscul de violență între soți și abuzul față de copii. • Modelul patriarhal/autoritar, reclamat în special de mișcarea feministă, scoate în evidență că prin tradiție bărbatul era considerat stăpânul casei, iar comportamentul discreționar, inclusiv prin agresarea fizică a celorlalți membri ai familiei, era de la sine înțeles. Autoritatea patriarhală nu este însă nicidecum o relicvă istorică, nici măcar în democrațiile avansate
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
societale, ce funcționează ca un fundament pentru abuz, delincvență, prostituție, vagabondaj. Analizând violența în familie și abuzul sexual al copiilor, A. Giddens (2000) le plasează sub titlul „fața nevăzută a familiei”. Este o expresie cultivată mai cu seamă datorită mișcării feministe, ce a pus pe tapet ideea că spațiul familial este departe de a fi unul senin, plin de armonie, ci e impregnat de mari convulsii și nedreptate, cu deosebire la adresa soțiilor și a copiilor, și că a proteja în continuare
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
parte, femeilor li s-ar cuveni din principiu o răsplată a investițiilor pe care le-au făcut în nașterea, creșterea și îngrijirea copiilor și în viața domestică în general. Tot mai mult se acreditează ideea - de prim-plan în mișcarea feministă - că în special pentru femeile casnice munca lor ar trebui cuantificată și recunoscută legal. În cadrul discuției noastre vizavi de divorțul „fără vină”, L. Weitzman (1985) argumentează că la stabilirea celor două feluri de ajutoare (child support și alimony) se impune
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este necesar ca lamentări de genul „Soțul niciodată nu mă ascultă cu seriozitate” sau „Nu este de acord cu nimic din ce spun eu” să fie revăzute în lumina deosebirilor firești de stil bărbat-femeie. Mulți autori, cu precădere reprezentantele orientării feministe, consideră însă că aceste diferențe nu sunt deloc firești, ci ele reflectă dominația bărbatului și înteritoriul familial. Comentând gradul mai mare de insatisfacție al femeilor în căsnicie decât al bărbaților, ca și faptul că ele inițiază în proporție mai ridicată
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că aceste diferențe nu sunt deloc firești, ci ele reflectă dominația bărbatului și înteritoriul familial. Comentând gradul mai mare de insatisfacție al femeilor în căsnicie decât al bărbaților, ca și faptul că ele inițiază în proporție mai ridicată divorțul - activista feministă L. Sontag (1994) reliefează următorul episod tipic în neînțelegerile familiale: femeia identifică subiectul discuției (inegalitatea în realizarea sarcinilor gospodărești, de exemplu); bărbatul neagă validitatea și importanța problemei; femeia insistă; bărbatul o acuză de „cicăleală”; femeia devine supărată și furioasă; bărbatul
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
viața personală. Un poet român celebrează activitatea artistică și politică a lui V. Alecsandri, iar Stelei Dunării este o odă închinată celei mai însemnate gazete unioniste. Ardoarea politică împovărează însă inspirația. Ziaristă și polemistă de talent, una dintre inițiatoarele mișcării feministe autohtone, militantă unionistă, C. avea vocația deschizătorilor de drum. Soarta i-a fost însă potrivnică. SCRIERI: Operile doamnei Sofia Chrisoscoleu, născută Coce, pref. Iulia A[ricescu], București, 1862. Traduceri: M-me de Genlis, Palmira și Flaminia sau Secretul, I-II, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
majore de cercetare generate de tensiunile din jurul anilor '80. Griffin reușește să identifice cinci astfel de orientări. În primul rând, e vorba de un interes crescut față de cercetarea interpretativă, prin contribuții ce țin de studiile culturale, dar și de orientările feministe, al căror telos emancipativ rămâne cel al "demascării și remedierii dezechilibrelor puterii"45. În al doilea rând, Griffin se referă la ascensiunea metodelor etnografice, cu alte cuvinte, a metodelor de cercetare calitativă bazate pe observația participativă a variatelor contexte culturale
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
un anume loc. Și, așa cum s-a menționat mai sus, cei care investighează esența teoriei nu pot face abstracție de faptul că analiza este mereu bazată pe teorie și susceptibilă de a avea implicații și consecințe politice (Brown 2002). Literatura feministă din ce în ce mai bogată, discutată în Capitolul 9, a subliniat acest argument în pledoaria sa potrivit căreia multe din tradițiile dominante ale disciplinei sunt influențate de gen, deoarece reflectă în special experiențe masculine privind societatea și politica. Unele abordări critice care sunt
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dominanți în mod tradițional acesta era statul suveran, dar lista include acum corporații transnaționale (CTN), clase transnaționale și "capitaliști de cazino", organizații internaționale precum Organizația Mondială a Comerțului, organizații internaționale nonguvernamentale (OING) precum Amnesty International, noi mișcări sociale incluzând mișcări feministe și ecologiste și organizații internaționale teroriste precum Al-Qaeda. * Relații dominante în mod tradițional desemnau relații strategice între mari puteri dar, în ultimii ani, și relații comerciale între societăți industriale avansate, "pacea liberală", relații de dominație și dependență între centru și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
privit la evoluțiile din teoria socială europeană, gândirea postcolonială și la sociologie în general pentru a explora noi arii de cercetare; alții se îndreaptă către studiile de etică sau teorie politică. Multe din întrebările care i-au fascinat pe cercetătorii feminiști despre patriarhat, identitatea genurilor, etc. pot căpăta răspuns doar ieșind din granițele tradiționale ale disciplinei. Este cazul gândirii recente privind ecologismul internațional, care, în mod necesar, privește dincolo de disciplina standard (a se vedea Capitolul 10 în acest volum). Cea mai
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
război și de evoluțiile din economia globală, inclusiv de politicile de ajustare structurală, în anii '80 și '90. Lipsa totală de vizibilitate a femeilor în abordările principale și în multe din alternativele critice a fost unul din motivele dezvoltării literaturii feministe. Totuși, perspectivele feministe nu au fost mai omogene decât alte puncte de vedere teoretice. Unii feminiști, precum Christine Sylvester (1994a, 2002) au folosit abordări postmoderne pentru a pune sub semnul întrebării descrieri "esențialiste" ale femeilor, ale drepturilor și intereselor lor
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
evoluțiile din economia globală, inclusiv de politicile de ajustare structurală, în anii '80 și '90. Lipsa totală de vizibilitate a femeilor în abordările principale și în multe din alternativele critice a fost unul din motivele dezvoltării literaturii feministe. Totuși, perspectivele feministe nu au fost mai omogene decât alte puncte de vedere teoretice. Unii feminiști, precum Christine Sylvester (1994a, 2002) au folosit abordări postmoderne pentru a pune sub semnul întrebării descrieri "esențialiste" ale femeilor, ale drepturilor și intereselor lor. Una din preocupări
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în care s-ar putea ajunge la emancipare universală prin lupta de clasă. Atașamentul său pentru paradigma producției i-a făcut pe marxiști vulnerabili în fața acuzației de neglijare a inegalităților de rasă, etnice, religioase și de gen. Autori postmoderniști și feminiști au dezvoltat forme noi ale teoriei sociale critice care datorează foarte puțin marxismului, iar mulți resping ideea emancipării universale pe motivul că toate proiectele cosmopolite conțin sâmburii unor noi forme de dominație. Ei aduc în sprijinul lor exemplul marxismului, odată
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
statului modern. Trebuie însă să observăm o mică revizuire a acestei critici. Statele moderne sunt nu doar prea particulariste pentru gustul lui Linklater, ci și prea universaliste (Linklater 1998: 27). Aici, el își rafinează critica timpurie a particularismului, recunoscând argumentele feministe și postmoderniste conform cărora universalismul riscă să ignore sau să reprime grupuri marginalizate sau vulnerabile, dacă nu respectă diferențele legitime. Însă Linklater rămâne fidel criticii Iluminismului la adresa sistemului statelor suverane și proiectului de a universaliza sfera în care ființele umane
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să fie importante pentru constructivismul non-american sugerează că o nouă manifestare a "diviziunii atlantice" ar putea fi pe cale să apară. Traducere de Cristina BOBU Capitolul 9 Feminismul Jacqui True Rupând tradiția legăturilor puternice dintre bărbați, state și războaie 13, teoriile feministe din Relațiile Internaționale au proliferat începând cu anii 1990. Aceste teorii au introdus genul drept o categorie relevantă empiric, un instrument de analiză necesar pentru aprofundarea relațiilor globale de putere, dar și o poziție normativă care ar putea permite viziuni
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
necesar pentru aprofundarea relațiilor globale de putere, dar și o poziție normativă care ar putea permite viziuni alternative ale relațiilor internaționale. Împreună cu o paletă de noi perspective asupra politicii mondiale, incluzând aici postmodernismul, constructivismul, teoria critică și ecologismul internațional, teoriile feministe au contestat puterea și cunoașterea definitorii pentru curentele realiste și liberale din domeniul Relațiilor Internaționale. Ca și celelalte teorii contemporane, feminismul mută accentul pus pe relațiile interstatale către o analiză mai comprehensivă a actorilor și structurilor transnaționale, precum și asupra efectelor
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
interstatale către o analiză mai comprehensivă a actorilor și structurilor transnaționale, precum și asupra efectelor lor în politica globală. După cum se poate demonstra, ruptura creată de magnitudinea și de semnificația evenimentelor din 11 Septembrie 2001 a dat un nou avânt perspectivelor feministe asupra relațiilor internaționale. Punând accentul pe actorii non-statali, pe popoarele marginalizate și pe conceptualizări alternative ale puterii, perspectivele feministe aduc, în lumea nesigură și destabilizată de după 11 Septembrie, un mod proaspăt de gândire și de acțiune. Până recent, domeniul Relațiilor
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
se poate demonstra, ruptura creată de magnitudinea și de semnificația evenimentelor din 11 Septembrie 2001 a dat un nou avânt perspectivelor feministe asupra relațiilor internaționale. Punând accentul pe actorii non-statali, pe popoarele marginalizate și pe conceptualizări alternative ale puterii, perspectivele feministe aduc, în lumea nesigură și destabilizată de după 11 Septembrie, un mod proaspăt de gândire și de acțiune. Până recent, domeniul Relațiilor Internaționale a studiat cauzele războiului și ale conflictului, precum și expansiunea globală a comerțului, fără a face vreo referire particulară
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
elite (Hill 1999). Așadar, unde anume se poate situa, în cadrul Relațiilor Internaționale, studiul oamenilor numiți "bărbați" și "femei" sau al construcției sociale a genurilor masculin și feminin? Cum sunt genizate sistemul internațional și domeniul Relațiilor Internaționale? În ce măsură pot duce perspectivele feministe la explicarea, înțelegerea și îmbunătățirea relațiilor internaționale? Acest capitol începe cu o scurtă trecere în revistă a dezvoltării curentului feminist în Relațiile Internaționale. Se diferențiază trei tipuri de teorii feministe care oferă instrumente euristice utile atunci când discutăm despre acest câmp
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sistemul internațional și domeniul Relațiilor Internaționale? În ce măsură pot duce perspectivele feministe la explicarea, înțelegerea și îmbunătățirea relațiilor internaționale? Acest capitol începe cu o scurtă trecere în revistă a dezvoltării curentului feminist în Relațiile Internaționale. Se diferențiază trei tipuri de teorii feministe care oferă instrumente euristice utile atunci când discutăm despre acest câmp de cercetare. Acestea sunt: (1) feminismul empiric, care se focalizează pe femei și/sau explorează genul ca dimensiune empirică a relațiilor internaționale; (2) feminismul analitic, care folosește genul drept categorie
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
din Relațiile Internaționale și a explica aspecte constitutive ale Relațiilor Internaționale; (3) feminismul normativ, care reflectează asupra procesului de teoretizare ca parte a agendei normative pentru schimbări politice și sociale. Aceste forme nu prefigurează și nici nu sugerează vreo epistemologie feministă proprie. De exemplu, analiza lui Berman (2003) asupra modului în care statele europene își protejează granițele prin politici împotriva traficului de carne vie este un exemplu de abordare empirică feministă ce folosește o epistemologie post-structuralistă. Abordările feminismului empiric, analitic sau
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Aceste forme nu prefigurează și nici nu sugerează vreo epistemologie feministă proprie. De exemplu, analiza lui Berman (2003) asupra modului în care statele europene își protejează granițele prin politici împotriva traficului de carne vie este un exemplu de abordare empirică feministă ce folosește o epistemologie post-structuralistă. Abordările feminismului empiric, analitic sau normativ, care subminează asumpțiile curentului dominant din Relațiile Internaționale și încearcă să construiască noi teorii ale politicii globale, vor fi discutate în secțiunile a doua, a treia și a patra
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
analitic sau normativ, care subminează asumpțiile curentului dominant din Relațiile Internaționale și încearcă să construiască noi teorii ale politicii globale, vor fi discutate în secțiunile a doua, a treia și a patra ale acestui capitol. Începând cu anii '80, teoreticienii feminiști din Relațiile Internaționale au oferit perspective noi și interesante asupra politicii globale. Relațiile internaționale au avut o mare importanță pentru modelele relațiilor de gen, așa cum și dinamica relațiilor de gen a influențat procesul global de militarizare și globalizarea economică, spre
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]