11,331 matches
-
Michael Freeden sau William E. Scheuerman în sugestia că distincția realistă între politică și dominație este una moralistă (i.e., una impregnată de valori și principii morale). Mai mult, în opinia mea, realiștii s-au putut simți încrezători în legitimitatea și fezabilitatea proiectului alungării moralismului metodologic din filosofia politică nu numai pentru că s-au bazat și se bazează pe asumpții sau premise greșite în evaluarea șanselor argumentării de tip instrumental în rezolvarea problemelor de întemeiere pe care le întâmpină filosofii politici, ci
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Sen în ideea că filosofii politici ar trebui să renunțe să mai întrebe "ce este dreptatea socială?". Sen a avansat două obiecții fundamentale împotriva proiectului filosofic ce urmărește să răspundă la întrebarea "ce este dreptatea socială?": obiecția redundanței și obiecția fezabilității. Prima susține că răspunsul la această întrebare nu este nici suficient și nici necesar pentru identificarea și progresul în eliminarea nedreptăților "evidente" și redresabile din lumea în care trăim (precum sclavia, subjugarea sau supunerea femeilor, lipsa accesului universal la îngrijirea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că obiecția redundanței este corectă, căutarea răspunsului adecvat la întrebarea "ce este dreptatea socială?" rămâne o practică filosofică legitimată de interesul epistemic, academic sau intelectual pentru această întrebare. În al doilea rând, nu este deloc evident că - așa cum presupune obiecția fezabilității - un răspuns adecvat la întrebarea "ce este dreptatea socială?" trebuie să fie un răspuns demonstrat și acceptat ca adevărat în baza unui consens rațional universal. Acest standard al corectitudinii pentru teoriile dreptății este unul nerezonabil, tocmai pentru că, așa cum insistă și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ist)e ale dreptății sociale. Cazul Amartya Sen", în Symposion IX, 2 (2011), pp. 415-428. --. "Is the Pursuit of Truth the Primary Task of a Political Philosopher?", în European Journal of Science and Theology 8, 3 (2012), pp. 233-240. Problema fezabilității în teoria dreptății sociale", în Sfera Politicii 5/171 (2012), pp. 124-135. --. "Egalitarianismul", în Teorii și ideologii politice, (coord.) Eugen Huzum, Editura Institutul European, Iași, 2013, pp. 49-88. --. "Despre baza principiului egalității umane fundamentale", în Transilvania 3 (2013), pp. 1-7
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
87, 89, 96-97, 143, 151, 165 etnologie, 33, 40 evaluare politică/a comportamentului politic, 15, 96, 139, 144, 147, 160 exigența/cerința/imperativul legitimării, 31, 49, 50, 65-66, 69, 124, 126-128 exploatare economică, 133-134 F fascism, 104 fericire umană, 132 fezabilitate, 20-22, 76, 118-119, 121 filosofie experimentală, 135 filosofie morală normativă, 105 forța motivațională a argumentelor morale, 144, 148, 150 H hubris, 99 I ideal al dreptății, 42, 44, 46, 107, 118 idealizare, 77, 81 idealuri de organizare (socială și politică
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și singura competentă - pentru a răspunde în mod adecvat întrebărilor ce privesc dezirabilitatea, înțeleasă ca dezirabilitate morală, a aranjamentelor politice fezabile) și științele sociale și politice (ca discipline necesare - și singurele competente în oferirea - răspunsului adecvat la întrebarea referitoare la fezabilitatea diverselor aranjamente sociale dezirabile), este compatibilă, după cum văd eu lucrurile, cu ideea includerii în filosofia politică și a proiectelor multi sau interdisciplinare de argumentare pentru anumite idealuri de organizare politică, proiecte în cadrul cărora preocuparea pentru întemeierea dezirabilității (morale) este doar
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Wiens", în European Journal of Political Theory (2015), DOI: 10.1177/147488511560 2369) au ridicat observații excelente în susținerea acestei opinii. Am răspuns, la rândul meu, unora dintre obiecțiile împotriva argumentării lui Cohen și Mason (din "Just Constraints") în "Problema fezabilității în teoria dreptății sociale", în Sfera Politicii 5/171 (2012), pp.124-135. 2 Am argumentat pentru teza indemonstrabilității principiului egalității umane fundamentale în Eugen Huzum, "Despre baza principiului egalității umane fundamentale", în Transilvania 3 (2013), pp. 1-7. Îmbrățișez aproape în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
așa cum a fost ea susținută de Scott Aikin în Epistemology and the Regress Problem (Routledge, Londra, 2010)) sau - în filosofia politică - teza indiferenței la fapte a principiilor fundamentale ale dreptății pentru care a argumentat Cohen și - în general - teza că fezabilitatea nu reprezintă o constrângere legitimă pentru un ideal al dreptății. 18 Fie în "What Do We Want from a Theory of Justice?", în Journal of Philosophy 103 (2006), pp. 215-238, fie în The Idea of Justice (Belknap Press, Cambridge, 2009
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fie în întregime, fie în anumite circumstanțe, nu fiindcă în lumina eficienței apar nepractice sau neînțelepte, ci pentru că unele reguli morale interpun o barieră impenetrabilă. Regulile morale nu permit ca anumite politici să fie evaluate din punctul de vedere al fezabilității 25. Autonomia sferei politice a fost, astfel, încălcată; scopuri, altele decât puterea, intră în ecuațiile actorilor politici, făcând ca anumiți pași politici - care ar fi utili dacă singurul criteriu ar fi acumularea de putere - să fie aproape de negândit ca atare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Consiliul poate lua acele măsuri și poate face acele recomandări care vor preveni ostilitățile și vor avea ca rezultat aplanarea conflictului”. Ultimul paragraf al articolului 17 încerca să facă din Liga Națiunilor un guvern mondial având ca scop apărarea păcii. Fezabilitatea unui astfel de guvern depindea de distribuția puterii între membrii Ligii care acționau împreună și acele state asupra cărora urmau să fie exercitate funcțiile guvernamentale. Liga nu ar fi avut nici o dificultate să prevaleze asupra unor state cu putere mică
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
specialiștii din domeniul relațiilor internaționale care folosesc teoria critică pentru a contesta și a submina realismul se așteaptă cu siguranță să creeze un sistem internațional mai armonios și mai pașnic. Dar teoria însăși are puține de spus despre dezirabilitatea sau fezabilitatea atingerii acestui scop... Erori ale logicii cauzale Principalul scop al adepților teoriei critice este de a schimba radical comportamentul statelor, de a depăși o lume a competiției de securitate și a războiului și a pune bazele unei comunități pluraliste de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
instituției, Nicolae Scarlat. Să facem puțină istorie. Ministrul Culturii și Cultelor, Adrian Iorgulescu, împreună cu secretarul general al MCC, Virgil Nițulescu, i-au invitat pe Mihai Mihalcea și Mihai Oroveanu să-i facă propuneri lui Caramitru pentru a îmbunătăți proiectul de fezabilitate deja depus de directorul TNB la minister. Propunerile au fost ca, și în cazul în care Comisia Tehnică Economică a Ministerului va aproba revenirea la forma inițială, modernistă și concavă a clădirii TNB ori va decide păstrarea formei actuale (asta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
instituțiilor publice și regiilor autonome în domeniile: știință, învățămînt, cultura, cercetare-proiectare, sănătate, asigurări sociale, bănci, prospectarea și exploatarea resurselor, producție materială, transport, comunicații, energie, schimburi economice internaționale, vama, protecția mediului, administrația locală etc. se realizează pe bază de studii de fezabilitate și proiecte directoare pe un orizont de 3-10 ani, elaborate în consens cu concepția generală a informatizării societății românești. Studiile de fezabilitate și proiectele directoare vor cuprinde cel putin: a) obiectivele, cerințele și orientările în domeniul informatizării și transmisiei de
HOTĂRÎRE nr. 1366 din 29 decembrie 1990 privind atribuţiile şi răspunderile în informatizarea societăţii româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107457_a_108786]
-
comunicații, energie, schimburi economice internaționale, vama, protecția mediului, administrația locală etc. se realizează pe bază de studii de fezabilitate și proiecte directoare pe un orizont de 3-10 ani, elaborate în consens cu concepția generală a informatizării societății românești. Studiile de fezabilitate și proiectele directoare vor cuprinde cel putin: a) obiectivele, cerințele și orientările în domeniul informatizării și transmisiei de date; ... b) planul de dezvoltare a informatizării, cu precizarea standardelor și recomandărilor tehnice interne și internaționale care vor fi respectate; ... c) analiza
HOTĂRÎRE nr. 1366 din 29 decembrie 1990 privind atribuţiile şi răspunderile în informatizarea societăţii româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107457_a_108786]
-
informatizării, cu precizarea standardelor și recomandărilor tehnice interne și internaționale care vor fi respectate; ... c) analiza costurilor și avantajelor tehnico-economice și estimarea resurselor necesare; ... d) programele de recrutare, de formare și de reciclare a personalului utilizator al informaticii. ... Studiile de fezabilitate și proiectele directoare vor urmări realizarea compatibilității, inclusiv cu celelalte țări europene, a posibilităților de dezvoltare în continuare pe masura creșterii informatizării și a independenței față de un furnizor unic. Articolul 3 În vederea realizării suportului necesar elaborării proiectelor directoare, Comisia Națională
HOTĂRÎRE nr. 1366 din 29 decembrie 1990 privind atribuţiile şi răspunderile în informatizarea societăţii româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107457_a_108786]
-
față de un furnizor unic. Articolul 3 În vederea realizării suportului necesar elaborării proiectelor directoare, Comisia Națională de Informatică va emite în termen de 60 de zile de la data aprobării prezenței hotărîri: a) conținutul și metodologia cadru de elaborare a studiilor de fezabilitate și proiectelor directoare; ... b) lista standardelor, normelor și normativelor naționale și internaționale obligatorii sau recomandate. Articolul 4 Informatizarea instituțiile publice și regiilor autonome va urmări ameliorarea calității și eficacității activităților desfășurate, precum și simplificarea continuă a relațiilor cu publicul și se
HOTĂRÎRE nr. 1366 din 29 decembrie 1990 privind atribuţiile şi răspunderile în informatizarea societăţii româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107457_a_108786]
-
se vor referi la: - stadiul și tendințele informatizării societății românești, dotare, costuri și comparații cu nivelul mondial; - identificarea problemelor de interes comun care justifică elaborarea unor proiecte directoare, sisteme interministeriale, emiterea unor reglementări sau altor decizii; - stadiul realizării studiilor de fezabilitate și proiectelor directoare; - identificarea aplicățiilor cu caracter inovator a caror experimentare se justifică la nivelul unor proiecte pilot. Articolul 8 Comisia Națională de Statistică împreună cu Comisia Națională de Informatică vor stabili modul de raportare periodica a stadiului și tendințelor informatizării
HOTĂRÎRE nr. 1366 din 29 decembrie 1990 privind atribuţiile şi răspunderile în informatizarea societăţii româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107457_a_108786]
-
Penalitățile se varsă la Fondul pentru plata ajutorului de șomaj. ... b) să realizeze activitatea de bază în producție, servicii sau turism; nu se pot finanța agenții economici care au obiect de activitate exclusiv comerțul; ... c) să aibă întocmit proiectul de fezabilitate avizat de o comisie formată din reprezentanții băncilor finanțatoare și reprezentantul Ministerului Muncii și Protecției Sociale. ... d) locurile noi de muncă, avute în vedere la acordarea de credite în condițiile alin. (1) lit. d), să nu fie rezultatul disponibilizărilor de
LEGE nr. 1 din 7 ianuarie 1991 (republicată**) privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107466_a_108795]
-
Penalitățile se varsă la Fondul pentru plata ajutorului de șomaj. ... b) să realizeze activitatea de bază în producție, servicii sau turism; nu se pot finanța agenții economici care au obiect de activitate exclusiv comerțul; ... c) să aibă întocmit proiectul de fezabilitate avizat de o comisie formată din reprezentanții băncilor finanțatoare și reprezentantul Ministerului Muncii și Protecției Sociale. ... d) locurile noi de muncă, avute în vedere la acordarea de credite în condițiile alin. (1) lit. d), să nu fie rezultatul disponibilizărilor de
LEGE nr. 1 din 7 ianuarie 1991 (republicată**) privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107470_a_108799]
-
Penalitățile se varsă la Fondul pentru plata ajutorului de șomaj. ... b) să realizeze activitatea de bază în producție, servicii sau turism; nu se pot finanța agenții economici care au obiect de activitate exclusiv comerțul; ... c) să aibă întocmit proiectul de fezabilitate avizat de o comisie formată din reprezentanții băncilor finanțatoare și reprezentantul Ministerului Muncii și Protecției Sociale. ... d) locurile noi de muncă, avute în vedere la acordarea de credite în condițiile alin. (1) lit. d), să nu fie rezultatul disponibilizărilor de
LEGE nr. 1 din 7 ianuarie 1991 (republicată**) privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107469_a_108798]
-
Penalitățile se varsă la Fondul pentru plata ajutorului de șomaj. ... b) să realizeze activitatea de bază în producție, servicii sau turism; nu se pot finanța agenții economici care au obiect de activitate exclusiv comerțul; ... c) să aibă întocmit proiectul de fezabilitate avizat de o comisie formată din reprezentanții băncilor finanțatoare și reprezentantul Ministerului Muncii și Protecției Sociale. ... d) locurile noi de muncă, avute în vedere la acordarea de credite în condițiile alin. (1) lit. d), să nu fie rezultatul disponibilizărilor de
LEGE nr. 1 din 7 ianuarie 1991 (republicată**) privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107468_a_108797]
-
nivel macroeconomic se instituie obligativitatea evaluării economice și financiare a tuturor agenților economici, corespunzător economiei de piață. În acest sens fiecare agent economic menționat la alineatul precedent are obligația întocmirii în condițiile stabilite prin prezența hotărîre a unui studiu de fezabilitate, bazat pe analiza propriei activități, precum și a perspectivelor sale, prin metoda cost-beneficii. Articolul 2 Studiul de fezabilitate va lua în considerație că principali indicatori ai analizei indicatorii prevăzuți în anexa la prezența hotărîre, acordînd o atenție maximă resurselor financiare și
HOTĂRÎREA nr. 64 din 22 ianuarie 1991 privind stabilirea unor măsuri pentru evaluarea economică şi financiară a unităţilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107593_a_108922]
-
În acest sens fiecare agent economic menționat la alineatul precedent are obligația întocmirii în condițiile stabilite prin prezența hotărîre a unui studiu de fezabilitate, bazat pe analiza propriei activități, precum și a perspectivelor sale, prin metoda cost-beneficii. Articolul 2 Studiul de fezabilitate va lua în considerație că principali indicatori ai analizei indicatorii prevăzuți în anexa la prezența hotărîre, acordînd o atenție maximă resurselor financiare și materiale, precum și piețelor de desfacere, pe care se poate baza sau pe care le poate mobiliza agentul
HOTĂRÎREA nr. 64 din 22 ianuarie 1991 privind stabilirea unor măsuri pentru evaluarea economică şi financiară a unităţilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107593_a_108922]
-
ai analizei indicatorii prevăzuți în anexa la prezența hotărîre, acordînd o atenție maximă resurselor financiare și materiale, precum și piețelor de desfacere, pe care se poate baza sau pe care le poate mobiliza agentul economic în cauză. Articolul 3 Studiul de fezabilitate va fi întocmit în așa fel încît să permită: a) fundamentarea deciziilor la nivel de agent economic și la nivel guvernamental privind organizarea întreprinderii și modificarea structurilor sale interne, concomitent sau consecutiv transformării în regie autonomă sau societate comercială, după
HOTĂRÎREA nr. 64 din 22 ianuarie 1991 privind stabilirea unor măsuri pentru evaluarea economică şi financiară a unităţilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107593_a_108922]
-
cumpărării integrale a unor capacități de productie; ... e) stabilirea politicii microeconomice a programelor de ajustare structurală globală, a instrumentelor macroeconomice de intervenție a statului în economie, precum și evaluarea impactului social al unor asemenea intervenții. ... Articolul 4 În vederea întocmirii studiului de fezabilitate, Institutul Român de Management împreună cu Bancă Română pentru Dezvoltare vor întocmi și distribui tuturor ministerelor și agenților economici interesați în termen de 15 zile de la data prezenței hotărîri, instrucțiuni metodologice la un nivel corespunzător de detaliere. Articolul 5 Pentru efectuarea
HOTĂRÎREA nr. 64 din 22 ianuarie 1991 privind stabilirea unor măsuri pentru evaluarea economică şi financiară a unităţilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107593_a_108922]