4,586 matches
-
vedere a fost unul real. În realitate, notează Peter Barry, exemplele cele mai interesante le oferă poemele care se situează la jumătatea distanței dintre ekphrasisul explicit și cel implicit. În ceea ce privește subclasificarea ekphrasisului imaginar, autorul studiului consideră că poate fi numit fictiv, tipul de ekphrasis în cazul căruia ceea ce se descrie este, evident, inventat, dar poetul creează iluzia realității (opera de artă are câteodată și un autor fictiv, un amplasament, eul poetic se pune în postura posibilului admirator) și, respectiv, conceptual, ekphrasisul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și cel implicit. În ceea ce privește subclasificarea ekphrasisului imaginar, autorul studiului consideră că poate fi numit fictiv, tipul de ekphrasis în cazul căruia ceea ce se descrie este, evident, inventat, dar poetul creează iluzia realității (opera de artă are câteodată și un autor fictiv, un amplasament, eul poetic se pune în postura posibilului admirator) și, respectiv, conceptual, ekphrasisul în care obiectul descris nu numai că este imaginar, dar are trăsături "suprarealiste" care-i fac imposibilă existența. Clasificarea nu poate fi riguroasă, ne avertizează autorul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
facă este să apeleze la clișee deja cunoscute, subliniindu-le banalitatea, vulgaritatea de multe ori, tratând fantasticul, absurdul ca elemente ale existenței obișnuite, comune. Suspendarea în vioară, în sicriu indică totodată ruperea de spațiul terestru, diafaneizarea și pierderea în universul fictiv, e, de fapt, o lichefiere ("se prelinge"). Ekphrasisul e vizibil și aici, totul se strânge într-un univers de hârtie, bidimensional, totul e încremenire, ca și cum lumea ar fi surprinsă într-o fotografie: "Astfel am încremenit ștergându-mi baioneta de sânge
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un joc înșelător, poetul pare a destrăma și a reconstrui mereu granițele ce separă realitatea sau propria viață de lumea ficțională a creațiilor sale (este extrem de cunoscut episodul anunțării propriului deces în presa vremii ca și refacerea memoriilor la nivel fictiv în Zeii prind șoareci). E un act de sfidare pe care-l regăsim și la Ben. Corlaciu și care își are oarecum sursele literare în poeziile lui Arghezi. Eul poetic se proiectează în ipostaza de rege, de dumnezeu al unui
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ca realitate supremă, ci și renunțarea la false pudori și la prejudecățile de orice tip. Se adoptă astfel maniera exprimării directe cu aducerea în prim-plan a eului emitent care se adresează unui lector invitat să devină parte a universului fictiv: "Eu zic să fim optimiști și să ne lipim cu burta de/ pământ râzând în hohote, arzând în hohote. Să punem, domnule,/ mână de la mână poate iese hora (...)/ trage brazda apăsat, băiete, că te privește din ceruri/ omenirea adică nimeni
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fel de existență autonomă detașându-se de textul propriu-zis, pe care ar trebui să-l însoțească, prin plasarea semnului de întrebare pe un vers distinct. Într-o oarecare măsură textul se supune unui proces de disecție demonstrativă pentru un curs fictiv de poetică. În astfel de texte, nota Radu G. Țeposu, "universul liric, în care se întrevede, polemic, și un kitsch psihologic, e desolemnizat prin limbajul umil, argotic, mustind de pitorescul oralității. Sensul polemic e întotdeauna evident, transparent"253. Discursivitatea, adresarea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
combine congruent până și cu poezia optzecistă.)", Alex. Ștefănescu, "La o nouă lectură: Geo Dumitrescu", în România literară, nr. 20/2004. 178 "Apar aici inclusiv procedee care ar putea fi considerate postmoderne avant la lettre: referiri la documente sau lucrări fictive, note în subsolul poemului, ironii dintre cele mai reușite", C. Rogozanu, "Geo Dumitrescu - un nou bilanț", în Observator cultural, nr. 29/2000. 179 Geo Dumitrescu, "O altă estetică", în Ecoul, anul II, nr. 30/30 ianuarie 1944, p. 2. 180
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de autoritarism. Republicanii au respins astfel ideea că ar există o competiție democratică reală, considerând că celelate partide sunt simple vehicule pentru elitele corupte (Sládek, 1992: 90). Sládek a vorbit despre niște "pretinse partide noi și de (...) un spectru politic fictiv în Cehoslovacia. Scopul acestuia fiind să arunce alegătorii în confuzie și să lase impresia că există, într-adevăr, un sistem multipartinic" (Sládek, 1992: 71). Astfel, luările de poziție ale Republicanilor cu privire la democrație sunt cel mai adesea, simultan, luări de poziție
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
hotărât pentru națiunea și statul nostru. Se întreabă cum este posibil ca oricine să vină în Slovacia oricând dorește și să-și reverse ura antislovacă, minciunile antislovace și rasismul antislovac cum vrea și când vrea în numele unui cosmopolitism și paneuropenism fictive. (Slovenská republika, mai 1996) Discursul lui Mečiar și al partidului său se aseamănă deci foarte mult cu populismul, dar având o nuanță specific națională. Atât de mult s-a pus de fapt accentul pe un popor definit din punct de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în secolul al XVIII-lea, odată cu apariția eseului politicos al lui Addison pe de-o parte și a formelor narative ale lui Daniel Defoe pe de alta. Atunci când Addison scrie într-o formă narativă se complace în crearea unor personaje fictive cum ar fi Tom Folio și Ned Softly. Aceste schițe ficționale formale sunt întotdeauna încadrate de o retorică augustină. Scopul lor rămâne expoziția șipersuasiunea, nu relatarea unui "story". Steele, sub pseudonimul Isaac Bickerstaff, recunoaște în primul număr din Tatler (1709
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un fenomen trecător, a amuzat cu siguranță pe cei care au aplicat pentru o bursă Crane, ce a fost introdusă apoi în universități. Iar comentariul despre Davis denotă, de asemenea, curente critice schimbătoare. Puțini își mai amintesc astăzi de opera fictivă a lui Davis, deși a fost unul din cei mai populari scriitori ai vremii. Comentariul referitor la noile aventuri istorice ale lui Davis pune în lumină existența unor probleme mai complexe, una foarte importantă fiind diferența dintre perspectiva critică a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Chiar cercetătorii francezi le reproșează parizienilor lipsa de seriozitate, faptul ca locuiesc într-un univers în care cuvintele "datorie" și "responsabilitate" au o valoare secundară [Hoffet, p.62]. O caracteristică a parizienilor din toate timpurile, indiferent de spațiul real sau fictiv în care îi întâlnim, este eul lor extrem de flexibil, adaptarea facilă la o situație sau alta. Spiritul, în orașul acesta, este înțelegerea rapidă a unei situații și afirmarea personalității. Dificultățile delimitării parizienilor de ceilalți francezi țin de faptul că felul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
complexe [1987, p.154, 156]. Criticul Denis Bertrand folosește pentru creația zolista formulă sintetică "vaste scénographie du visible" [1992, p.187]. În naturalism, textul are o poziție "spectaculara", un caracter teatral mai evident decât în La Comédie humaine, datorită spațiului fictiv imaginat de scriitor, care utilizează toate mijloacele pentru a realiza un spectacol total, conform idealului de dramă wagneriana. Spre deosebire de Balzac, care intervine permanent în narațiune, dă sfaturi, trage concluzii pentru a scoate o morală, o părere favorabilă sau defavorabilă, autorul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
bazează pe viclenii, combinații, târguieli, invenții. Ceea ce o deosebește pe Pariziana este faptul că ea se servește de acest tacâm machiavelic și de diverse forme teatralizate de afectivitate pentru a distrage atenția: se țese o mreaja de prietenii adevărate sau fictive, de disponibilități atrăgătoare, care vor servi, la momentul oportun, realizării planului. Că autoare de intrigi, Pariziana are flerul de a simți punctele slabe în sensibilitatea semenilor săi. Astfel, ea flatează, promite, seduce, se atașează, cucerește, creând în jurul său o rețea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ceea ce nu este spus)371, ekfraza (elementul verbal și cel vizual 372), analogia privire/înțelegere 373. Aceste figuri, precum și altele, cum ar fi catahreza, oximoronul, parafrază sau paradoxul merită o atenție aparte și instituie moduri practice ale emergentei unei realități fictive că joc al limbajului. L i m b a j u l n o n v e r b a l are menirea să-l dubleze pe cel verbal. Există un anumit mod de a evolua în societate, de a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
același an, la aceeași editură. 5.3.1. Sofi Okasanen în "Observator cultural" Doina Ioanid, în Istorii&storia. Sofi Oksanen - Purificare, mărturisește că "romanul finlandezei (...) stabilește de la bun început acea curiozitate complice a lecturii care te duce într-o lume fictivă și totuși foarte concretă"797. Un roman despre frică, un roman care începe luminos și cald și continuă apoi într-o atmosferă zguduitoare. Doina Ioanid spune că Sofi Oksanen a zugrăvit acest roman cu multă răbdare și înțelepciune. În recenzia
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
există un exces de informații, dar asta nu ajută neapărat pentru că mulți se rătăcesc. Aici intervin scurtăturile“, a precizat Lia Perjovschi. O altă direcție de cercetare vizează artele marțiale românești și zona de subcultură dintre 1985 și 1995 - reconstrucția lor fictivă și legendele urbane declanșate de aceste arte. „Pentru mediile academice rigide, această cercetare va părea ciudată sau echivocă, reunind cele mai rele aspecte ale culturii populiste și underground. Nu încercăm să construim cronologii sau descendențe paleative ale stilurilor artelor marțiale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
pe care o procură. În realitate, diferența este pozitivă și sugerează că noi acordăm lucrurilor pe care le posedăm deja o valoare suplimentară valorii sale obiective. Efectul de dotare a fost pus în evidență datorită unor experimente care creează piețe fictive cu cumpărători și vânzători. Unul din primele experimente în domeniu a avut loc la sfârșitul anilor 1980. A fost efectuat de Richard Thaler cu elevi de la Cornell University cărora li s-au oferit grațios și în mod aleatoriu cești de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
un experiment de laborator, Pettengill (1993Ă a testat ipoteza conform căreia comportamentele financiare nu sunt aceleași lunea și vinerea. Pentru asta, a făcut un experiment de două ore cerând de la subiecți să investească timp de unsprezece ore consecutive un venit fictiv între șapte active: un activ fără risc (un bon de tezaură, trei acțiuni cu risc mediu (trei valori de Dow Jonesă și trei acțiuni foarte riscante (small capsă pe singura bază a randamentelor lor și a volatilităților lor. Pornind de la
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de repondenții la ancheta Insee Patrimoine 1998.. Concret, au pus unui sub-eșantion (1 135 familiiă din anchetă o serie de întrebări de natură diferită -de comportament, de părere sau de intenție, de alegere la loterie sau de reacții la scenarii fictive, etc. -acoperind un evantai larg al existenței (consum, activități de timp liber, sănătate, plasamente, muncă, pensii, familie, etc.Ă care ar trebui să caracterizeze un parametru sau altul. I-au întrebat de exemplu pe participanții la sondaj dacă au obiceiul
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
influențează deciziile în carieră: * experiențele de învățare instrumentală (acele situații în care individul acționează asupra mediului, în scopul producerii unor efecte scontate); * experiențele de învățare asociativă (în care individul învață ca reacție la stimulii externi, prin observarea modelelor reale sau fictive, prin compararea unor fapte, evenimente, persoane). 4. Abilitățile de rezolvare a sarcinilor de lucru, care sunt influențate de obișnuințele de lucru, de standardele de performanță, valorile individului, procesele cognitive. Krumboltz consideră că specialistul consilier în carieră poate juca un rol
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
la 15-25% din efectivul din industrie. Pe de altă parte, au existat și situații în care circa 10% din forța de muncă s-a aflat fie în șomaj tehnic (plătiți cu 60% din salariu), fie în concediu fără plată, pastrându-și fictiv locul de muncă. Pe lângă categoriile menționate mai sus (șomeri înregistrați la oficiile forței de muncă, indivizi în șomaj tehnic sau în concediu fără plată) se mai află și cei incluși în forța de muncă, dar care nu muncesc și nici
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
a manipula publicul cât mai eficient în scopul atingerii propriilor obiective, fie ele de natură politică, ideologică sau chiar personală. Însă, observă William Lewis, acest gen de criticism are sens "numai dacă Reagan este perceput drept constructor al unei persona fictive"568. El nu are sens și nici eficiență dacă această "persona" este înțeleasă ca "adecvată sau exprimând personajul său "real""569, personajul din poveste, cu alte cuvinte. În ambele cazuri, continuă criticul, acest gen de criticism nu ține seama de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
hegemonia numai printr-o articulare discursivă a "poporului"/"oamenilor", "discursul ideologic care exprimă voința poporului/oamenilor construiește, simultan, "poporul"/ "oamenii" ca forță retorică"691 având un caracter dual, ambivalent. McKerrow observă că "oamenii"/"poporul" sunt, în același timp, "reali și fictivi"692. Dacă, pe de o parte, ei există ca "determinare obiectivă", în termenii lui Laclau, astfel că pot fi definiți în termeni economici și sociali, pe de altă parte, notează criticul, ei sunt fictivi, "pentru că există numai în interiorul lumii simbolice
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
sunt, în același timp, "reali și fictivi"692. Dacă, pe de o parte, ei există ca "determinare obiectivă", în termenii lui Laclau, astfel că pot fi definiți în termeni economici și sociali, pe de altă parte, notează criticul, ei sunt fictivi, "pentru că există numai în interiorul lumii simbolice"693 construite de discursul care îi implică. În afara acestui context discursiv, deci, conceptul de "popor"/ "oameni" nu are nici un înțeles: "Sunt chemați la ființare de către discurs [...] și, din momentul respectiv, devin "reali" pentru cei
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]