9,041 matches
-
de energie. Odată constituită corelația persistentă a personalității, ce conferă evoluției energiei un sens, natura va urmări "ajungerea la o structură în care diferențierea de dispoziții va avea să producă un maxim de energie"219. Realitatea originară ca energie, evoluția, finalitatea, concepte fundamentale în reconstrucția filosofică personalist energetică, își adună sensurile în conceptul personalității energetice. Determinismul prin finalitate este confirmat, în structura lui formală, și prin conceptul personalității energetice. Acesta semnifică, întâi, autonomia omului în lume, restrângerea valabilității determinismului prin cauzalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ajungerea la o structură în care diferențierea de dispoziții va avea să producă un maxim de energie"219. Realitatea originară ca energie, evoluția, finalitatea, concepte fundamentale în reconstrucția filosofică personalist energetică, își adună sensurile în conceptul personalității energetice. Determinismul prin finalitate este confirmat, în structura lui formală, și prin conceptul personalității energetice. Acesta semnifică, întâi, autonomia omului în lume, restrângerea valabilității determinismului prin cauzalitate și, apoi, extinderea asupra naturii a finalității, "refacerea" unității lumii; pe temeiul acestei extinderi, personalitatea energetică apare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energetică, își adună sensurile în conceptul personalității energetice. Determinismul prin finalitate este confirmat, în structura lui formală, și prin conceptul personalității energetice. Acesta semnifică, întâi, autonomia omului în lume, restrângerea valabilității determinismului prin cauzalitate și, apoi, extinderea asupra naturii a finalității, "refacerea" unității lumii; pe temeiul acestei extinderi, personalitatea energetică apare ca un "ideal" ce se naște din "energie" (din realitatea originară), însă printr-o geneză continuă, în orizontul personalizării (al culturii și civilizației) și în sensul îmbogățirii formelor personalizate ale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
naturale și culturale care fac posibilă personalitatea, în fiecare din formele sale. Dar personalismul energetic are și o deschidere metafizică: a) în conținutul său, prin prezentarea normativă a personalității energetice, b) metodologic, prin "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Personalismul energetic apare ca "știință obiectivă a personalității" dimensionată, filosofic, ca "monism naturalist" (Petre Vaida) sau ca "monism finalist" (Gheorghe Al. Cazan). Dar el apare și ca sistem filosofic a cărui notă definitorie este determinismul prin finalitate, sistem ce are
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conceptului kantian al finalității. Personalismul energetic apare ca "știință obiectivă a personalității" dimensionată, filosofic, ca "monism naturalist" (Petre Vaida) sau ca "monism finalist" (Gheorghe Al. Cazan). Dar el apare și ca sistem filosofic a cărui notă definitorie este determinismul prin finalitate, sistem ce are sensul unei pledoarii, purtată cu mijloace filosofice, privind deschiderea infinită a omului către propria sa desăvârșire; este vorba despre "o concepție dinamică având ca tendință practică răscolirea energiilor românești pentru a descoperi vocațiile și a le face
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
practică răscolirea energiilor românești pentru a descoperi vocațiile și a le face fecunde dezvoltării neamului și, prin el, omenirii"220. Acesta este sensul profund al personalismului energetic, dezvăluit prin regândirea și interpretarea conceptului personalității energetice. II.4. Confirmarea determinismului prin finalitate: vocația II.4.a. Conceptul vocației Filosofia lui C. Rădulescu-Motru răspunde unui scop: ideile, interpretările, conceptele sale, ordonate într-un sistem, conduc la teoria vocației, care cuprinde două părți: sistematica vocației și pedagogia vocației. Despre acestea va fi vorba mai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
va fi vorba mai departe, dar nu în sine, ci pentru a căuta un răspuns la întrebarea despre posibilitatea de a regăsi în structura semantică a conceptului vocației idei corespunzătoare celor două operații din structura formală a conceptului determinismului prin finalitate; de exemplu, ideea limitării spațiului de valabilitate a determinismului prin cauzalitate și ideea refacerii unității lumii. Dacă răspunsul va fi afirmativ, atunci am fi îndreptățiți să acceptăm că teoria vocației confirmă funcțiile reconstructive ale acestui concept fundamental. Relevanța filosofică a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
limitării spațiului de valabilitate a determinismului prin cauzalitate și ideea refacerii unității lumii. Dacă răspunsul va fi afirmativ, atunci am fi îndreptățiți să acceptăm că teoria vocației confirmă funcțiile reconstructive ale acestui concept fundamental. Relevanța filosofică a conceptului determinismului prin finalitate ar fi astfel deplin probată, iar sistemul personalismului energetic ar dobândi încheiere firească. Se cuvine a formula, înainte de a încerca un răspuns la întrebarea amintită mai sus, câteva "preveniri": a) teoria vocației este elaborată într-un cadru teoretic care îl
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca termenul vocație: "oameni excepționali", "oameni mari", "oameni aleși", "inovatori", "genii"; nici unul dintre acești termeni însă nu depășește o anumită împrejurare "teoretică", pentru a căpăta deschiderea conceptului vocației; c) în vocație, cele două planuri pe care le desfășoară determinismul prin finalitate, cosmic și istoric, se suprapun până la identitate; d) lucrând accentuat metodic, la începutul Vocației ... sale C. Rădulescu-Motru precizează câteva sensuri ale termenului în cauză: "După etimologie, ea (vocația n. C.) este îndreptarea omului spre o voce care-l cheamă (...) Este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru respectă presupozițiile asumate și intenția urmărită pe tot parcursul acestei lucrări: întemeierea ideii potrivit căreia personalismul energetic, vizat ca reconstrucție a umanului, este o filosofie personalistă care își are originea în "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Teoria vocației începe cu precizări vagi asupra muncii "oamenilor excepționali", continuă cu fixarea sensurilor termenului "inovator" și se finalizează cu modelul teoretic al vocației. Prima sa schiță o aflăm în Puterea sufletească (Partea a V-a, II 3-6), acolo unde
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
geneza, rolul social, categoriile lor etc. Oamenii mari se definesc prin activitatea socială: ei "anticipă prin ideile și faptele lor, idei și fapte de care are nevoie societatea în viitor"222. Apariția lor nu este întâmplătoare, ci determinată printr-o finalitate culturală. Acești oameni nu au o valoare în sine, ci doar o valoare relativă raportată la finalitatea socială. Autorul accentuează atât de mult această idee, încât riscă o depersonalizare a oamenilor mari. Aceștia sunt independenți numai față de modurile de muncă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și faptele lor, idei și fapte de care are nevoie societatea în viitor"222. Apariția lor nu este întâmplătoare, ci determinată printr-o finalitate culturală. Acești oameni nu au o valoare în sine, ci doar o valoare relativă raportată la finalitatea socială. Autorul accentuează atât de mult această idee, încât riscă o depersonalizare a oamenilor mari. Aceștia sunt independenți numai față de modurile de muncă existente la un moment dat; dar sunt dependenți de fondul sufletesc al poporului "sublimat" în ideal, fond
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o stare de necesitate a culturii. Ea onorează "scopul" naturii și idealul cultural, totodată. Acestea două ("scopul" naturii și idealul cultural) sunt semnele de hotar ale semanticii vocației din Puterea sufletească. Oarecum, această schiță nu se suprapune schemei determinismului prin finalitate, pentru că operațiile cuprinse de aceasta din urmă limitarea zonei de valabilitate a determinismului prin cauzalitate și universalizrea legislației finalității apar printr-o interferență care atribuie naturii ceea ce aparține culturii ("non-naturii"), anume scopul; și atribuie culturii ceea ce aparține naturii ("non-culturii"), anume
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
idealul cultural) sunt semnele de hotar ale semanticii vocației din Puterea sufletească. Oarecum, această schiță nu se suprapune schemei determinismului prin finalitate, pentru că operațiile cuprinse de aceasta din urmă limitarea zonei de valabilitate a determinismului prin cauzalitate și universalizrea legislației finalității apar printr-o interferență care atribuie naturii ceea ce aparține culturii ("non-naturii"), anume scopul; și atribuie culturii ceea ce aparține naturii ("non-culturii"), anume un temei natural pentru ideal. Prima schiță a vocației se completează cu câteva judecăți despre două categorii de oameni
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omului de caracter a vocației, în fond cu tehnica muncii, despre faptul că inovația se împlinește prin folosirea sa într-un gen de muncă, păstrează conceptul vocației (din conținutul căruia face parte) în limitele operațiilor din schema conceptului determinismului prin finalitate. Astfel, munca este un fapt cultural, dar ea răspunde unei necesități naturale. Anticiparea unei noi tehnici de muncă vine pe un temei sufletesc și natural (natura sădește în sufletele oamenilor mari germenii evoluției), dar rolul ei este în sensul întăririi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pasiunea descrierii împrejurărilor culturale și naturale care fac realizabilă vocația, ca la C. Rădulescu-Motru, pentru că intențiile celor doi autori sunt diferite. Filosoful român își propune să dovedească rolul de vehicol al noului pe care-l poartă vocația, în ordinea de finalitate a lumii. Prin urmare, încadrarea ontologică a vocației este sensul reconstrucției personalist-energetice. Sociologul german își propune să dezvăluie rolul eticii protestante în geneza spiritului capitalismului. Conceptul vocației, deși diferit în cele două închideri teoretice, cuprinde și sensuri comune. În primul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de a înfăptui un ideal și asumarea responsabilității față de sine. Omul de vocație se reprezintă pe sine ca "parte necesară a totului", fiind un transformator de energie; el este un activator al culturii. De altfel, fiind necesar, el răspunde unei finalități: inițial culturală, deoarece idealul ce sălășluiește în el este al culturii, apoi energetic-naturală, căci idealul nu are nici o valoare dacă nu se atașează unui fond sufletesc corespunzător. Schița conceptului vocației din Elemente de metafizică se apropie de modelul desăvârșit al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
deoarece idealul ce sălășluiește în el este al culturii, apoi energetic-naturală, căci idealul nu are nici o valoare dacă nu se atașează unui fond sufletesc corespunzător. Schița conceptului vocației din Elemente de metafizică se apropie de modelul desăvârșit al determinismului prin finalitate, confirmându-l. Așezat formal prin timp și destin, desfășurat prin formele istorice ale personalității, determinismul prin finalitate capătă, prin vocație, confirmare deplină. Vocația este dovada totală a de-limitării unui specific existențial alcătuit astfel încât să deschidă un orizont non-natural, dar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dacă nu se atașează unui fond sufletesc corespunzător. Schița conceptului vocației din Elemente de metafizică se apropie de modelul desăvârșit al determinismului prin finalitate, confirmându-l. Așezat formal prin timp și destin, desfășurat prin formele istorice ale personalității, determinismul prin finalitate capătă, prin vocație, confirmare deplină. Vocația este dovada totală a de-limitării unui specific existențial alcătuit astfel încât să deschidă un orizont non-natural, dar este și dovada unității lumii, pentru că geneza sa este legată de evoluția energiei și de fondul sufletesc
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sine, "spargerea" determinismului prin cauzalitate și, în urmare, nașterea adevărată a omului. Nu ne mai putem îndoi, dacă acceptăm fapta vocației, nici de negarea, prin ea, a omniprezenței naturii, mai degrabă a ordinii determinist-cauzale, nici de refacerea ordinii universale potrivit finalității. A treia prezentare a acestui concept din lucrarea omonimă desăvârșește modelul său semantic. În cadrul acestuia, înfățișarea sensurilor vocației este argumentată, iar unitatea semantică a conceptului este justificată total. Modelul vocației cuprinde următoarele elemente: geneză; structură; funcții; tipuri; relații cu alte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
În cele ce urmează, vom porni de la această enumerare, fără a reface in extenso argumentările și comentariile lui C. Rădulescu-Motru, încercând doar o prezentare formală și intenționat schematică, suficientă însă pentru a ilustra felul în care vocația confirmă determinismul prin finalitate și, în ultimă instanță, forma de ontologie a umanului pe care o dobândește teoria personalității și vocației în personalismul energetic. Obârșia vocației se află în "dispozițiile caracterului și simțirea eului"229. Vocația vine din nucleul personalității (eul) și dintr-o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
semnul unei chemări căreia individualitatea îi este "patul germinativ"; iar activarea condițiilor de geneză este posibilă prin muncă. În geneza vocației sunt necesare dispozițiile sufletești individuale, aflate sub condiționare naturală; dar ea apare numai dacă aceste dispoziții sufletești răspund unei finalități sociale. Într-o unitate personalizată coexistă însușiri sufletești și idealuri ale culturii. Nu orice fel de însușiri sufletești, desigur, ci doar cele care îngăduie "variații originale" utile comunității, în sensul continuării "vieții culturale trecute" prin "dezvăluirea fondului propriu sufletesc, care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de rațiuni mai adânci chiar decât cele sociale, rezidând în determinisml specific al naturii"231. Acceptarea unei singure surse pentru personalitatea vocațională face ininteligibil întregul model al acesteia. C. Rădulescu-Motru, referindu-se la creație ca activitate specifică vocației, spune că finalitatea naturii determină creația. Dar finalitatea nu este a naturii decât în măsura în care este, anterior, un principiu al omului și un fapt făcut posibil prin existența umană, o existență culturală, desigur. Vocația urmează finalității naturii, dar numai pentru că natura și-a servit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
decât cele sociale, rezidând în determinisml specific al naturii"231. Acceptarea unei singure surse pentru personalitatea vocațională face ininteligibil întregul model al acesteia. C. Rădulescu-Motru, referindu-se la creație ca activitate specifică vocației, spune că finalitatea naturii determină creația. Dar finalitatea nu este a naturii decât în măsura în care este, anterior, un principiu al omului și un fapt făcut posibil prin existența umană, o existență culturală, desigur. Vocația urmează finalității naturii, dar numai pentru că natura și-a servit propria finalitate prin personalizarea energiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la creație ca activitate specifică vocației, spune că finalitatea naturii determină creația. Dar finalitatea nu este a naturii decât în măsura în care este, anterior, un principiu al omului și un fapt făcut posibil prin existența umană, o existență culturală, desigur. Vocația urmează finalității naturii, dar numai pentru că natura și-a servit propria finalitate prin personalizarea energiei. Prin urmare, nu este îndreptățită ideea unei finalități naturale primare, natura nefiind, prin "natura" sa, ordonată prin finalitate. Unitatea natură-cultură, determinismul prin finalitate au desăvârșită semnificație pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]