2,868 matches
-
impregnat de spaime reale. În fulgurante și caste retrospective, revăzu esențialul: Cristina îl lua de mână, ducându-l printr-o lume degenerând într-o realitate separată, care își regla ritmul alternanței noapte-zi, preocupată de scurgerea ceasurilor sale, ce se prefirau firav și tăcut, ca și nisipul degradat, dintr-o clepsidră hodorogită, semănând cu masca osoasă a Morții. Când nedreptățile devin strigătoare la Cer și lucruri ciudate se petrec sub rădăcinile noastre, de undeva, revine un spirit al poporului, care zămislește, răscolind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
lui inocentă, vagabonzii Își făceau În șampanie prima lor baie după ani de zile, muzica de trei parale exploda prin portierele larg deschise ale dubei cu care călătoriserăm. Fraternizarea asta cu pleava societății ne-a dat o altă idee, Încolțită firav printre șine de tren, dar cultivată mai târziu de binefăcătorul Sorin, o idee pe care am emanat-o printre aburii alcoolui fin, cu o obrăznicie tocmai potrivită unei asemea cauze: - Copiii ăștia au nevoie de ceva extrem ca să se lecuiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
cu cele din industria pornografică? Pot sta producțiile Hustler alături de Tânăr și neliniștit? E greu de Înțeles felul În care, fiindu-ne atât de la Îndemână expunerea organelor și fluidelor, ne rușinăm totuși să vorbim deschis despre lichidități. Există doar o firavă literatură care se ocupă de reveriile noastre financiare, o literatură conținută mai ales de revistele pentru tinerele și tinerii yuppies, În care suntem Învățați să ne cheltuim banii, pe care-i avem sau la care visăm, cu cât mai multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
fac asta, că salivez adică, fiindcă eram mereu În căutare de reacții normale, trupești la recidiva impotenței. Fiindcă am adus vorba de recidive: tot pe plajă a avut loc un accident care m-a Întors pe dos, mi-a anulat firavele succese pe care, de la o vreme, le repurtam. Eram aproape toți adunați pe nisip, la umbra salciei de unde Leac Își supraveghea domeniul, ne citeam unul altuia poezii, Sorin picta, Florin stătea Întins pe șezlong și, În imposibilitate erotică, se lăsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
pardesiul subțire, ros la poale, purtat descheiat, se vede o modestă rochie de stambă înflorată, mulată pe talie. Fardul țipător încearcă fără prea mare succes să ascundă paloarea unui obraz de ftizică. Pe fruntea teșită, se rotunjesc câțiva cârlionți anemici, firav gest de cochetărie al unei femei ce se dorește frumoasă chiar și în decăderea ei. Frumușelule, nu vrei să te relaxezi? Clipește lung, cu subînțeles. Pentru tine o fac gratis, ca datorie patriotică. Trece pe lângă ea grăbit, spunându-i cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
teafăr? Fusese cumva rănit? Căzuse prizonier? Niciodată nu se gândise la moarte, aducea ghinion și atunci când i se părea că vede nenumărate cruci negre pe smalțul alb, își alunga spaima, spunându-și că poate nu învârtise ea bine ceașca. Zâmbește firav amintindu-și că în urmă cu numai patru-cinci zile văzuse două sicrie. Simțise chiar și un iz ușor de iute-crud, specific lemnului proaspăt tăiat. Semn rău, se cutremurase ea atunci cu gândul la cine știe ce nenorocire. Dar uite că acum e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
naufragiul unui vas, pe un rest de catarg rămân agățați câțiva marinari, biete surcele infime bătute de vânt și valuri. Singuri și speriați, continuă totuși să lupte cu forțe inegale împotriva stihiilor dezlănțuite. În tot acest tablou neguros, undeva departe, firave raze de lumină străpung perdeaua întunecată a norilor. Se arată primele semne ale zilei care, cine știe, poate aduce salvarea nefericiților. Magistrală simbolistică pentru speranța vieții care nu dispare niciodată, nici în cele mai disperate situații. Hai să păstrăm în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
născut Fiu pe Emmanuel, pe Dumnezeu și Omul; Răsăritul este numele Lui, pe Care slăvindu-L, pe Fecioara o fericim." Lumina zilei se cufundă în amurg. Venise ceasul înserări. Dinspre pădurea de brazi, aflată în imediată apropiere, adie o boare firavă de vânt răcoritor. Întâmpinată cu mare bucurie de mulțimea invitaților după căldura teribilă de peste zi, ea aduce bucurie frunților îmbrobonate. Odată cu timidul firicel de vânt, imensa grădină multicoloră în mijlocul căreia se celebrează căsătoria furișează spre cei de față miresme aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
la ziua când îl vor lăsa nervii. Speră doar ca momentul să se petreacă cât mai târziu. Când cei doi intră în beciul unde se amenajase PC-ul companiei, căpitanul Apostol, așezat direct pe pământ, studiază o hartă la lumina firav albăstruie a unui felinar, în compania a doi ofițeri, Felix și sublocotenentul Popa, cel care-l înlocuise pe Jigodeanu la aprovizionare, îmbolnăvit subit de hepatită chiar cu câteva zile înainte ca regimentul să plece pe front. În spate, lângă zidul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
bine. Cu ochii nevinovați, tenul de fetiță acoperit cu pistrui nostimi și părul blond cârlionțat, pare mai degrabă un înger la Poarta Raiului, în nici într-un caz soldat. Un băiat bun, vesel și foarte mărinimos, poreclit "Suflețel". Mic și firav, vestonul uniformei face cute mari în jurul centurii, iar pantalonii îi vin ca niște șalvari. E venit de puțin timp pe front. Când se prezentase în fața căpitanului Apostol, acesta, după ce l-a măsurat din priviri cu îndoială, i s-a adresat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
lumina pâlpâitoare a flăcării așterne pe chipul măsliniu umbre și lumini ce conferă o expresie aproape drăcească trăsăturilor ascuțite. Cu pași ce răsună cavernos pe podeau goală din scânduri, individul pătrunde în lumină și de sub șuba groasă de iarnă, trupul firav se arată îmbrăcat în uniformă sovietică. În timp ce privirea alunecă pe lângă fiecare dintre cei de față fără să privească pe nimeni în ochi, lățește pe față un zâmbet mieros până la îngrețoșare că îți vine să-i dai palme. Fumează degajat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Iorgu și zâmbește rece, siberian. Mnogo sciastia, tovarisci starșii leitenant!129 Spasibo, tovarisci capitan!130 Glasul hotărât precum și fața calmă, inexpresivă, nu trădează în nici un fel iritarea lăuntrică. Ieșirea rusului lasă în urmă o tăcere apăsătoare. De dincolo de ușă pătrunde firav țăcănitul grăbit al unei mașini de scris. Probabil așterne pe hârtie cine știe ce ordin urgent adresat vreunei unități. Domnule colonel... Comandantul tresare surprins la intervenția căpitanului Apostol. Da, spune, te rog. Dacă asta este tot, permiteți să ne întoarcem la companie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
transformăm totul într-o anexă Kraft durch Freude 135. Ce dracu'!...izbucnește iritat maiorul. Privește surprins la "uniforma neagră" din fața lui, care își întinde înainte brațul drept pentru salutul nazist. Heil Hitler! Sturmbannführer136 Ewald Schultz. Atunci când se apropie, o raza firavă de soare poleiește scurt sinistrele capete de mort de pe petlițele SS-istului. Se așează fără să fie invitat pe unul din cele doua scaune aflate lângă birou, duce mâna la buzunarul interior al mantalei de piele neagră și scoate un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
un ultim efort care să-l mențină deasupra acelui hău rece în care se afundă cu fiecare minut care trece. Trăiește deja în agonie. Se prăbușește în abis și nu mai poate să se ridice. Își aude respirația sacadată, pulsul firav, mirosul sângelui care-i iese printre dinți. Totul devine ca un vis în alb și negru. Prin fumul țigării atârnată de buze, privește la umbrele ce curg prin ceața vederii sale. Murmură stins, strivit în negreala neantului: "In den stillen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de privirea Anei fără ca ceilalți să-mi observe imobilitatea. Ana cea mică purta În jurul gîtului și peste umeri - se vede că așa era moda sau numai imaginația ei inventivă - o eșarfă albastră de voal ce Încerca vagi unduiri În adierea firavă a vîntului ce Începuse din vest. Era o binefacere după o zi toridă, acum la două ceasuri Înainte de miezul nopții. Și noaptea aceea se termină sus spre oiștea Carului Mare, În rîsul Întinerit al domnului Pavel, orchestra departe, În timp ce Ana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
oricine ar fi privit-o (aflîndu-se toți În momentul acela la o oarecare distanță, Lung trecuse mult În dreapta) ar fi dat totul pe seama unei conversații vioaie și banale ca Între vechi cunoștințe. Îi simțeam În timpul acesta strîngerea mîinii, apoi Încercarea firavă, de secunde, a mîngîierii coborînd de-a lungul degetelor și a podului palmei, dar, În răgazul de eliberare a unei clipe, Îmi retrăsei cu tristețe mîna, prefăcîndu-mă a nu-i Înțelege adeziunea, nimic din rostirile-i tăcute, tremurătoarele-i Încercări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
cultura, ca și de cenzură, care, după o vagă relaxare, în urma dispariției lui Stalin, au revenit la măsuri draconice. Am putea afirma că, mai curînd decît să fie protestatară, revista clujeană oglindea tirania unui dirijism pe fundalul căruia cele mai firave semne de "liberalizare" atrăgeau atenția într-un chip disproporționat cu semnificația lor rezonabilă. Precum niște scîntei în beznă. Cu toate acestea, A. E. Baconsky și-a pierdut scaunul de redactor-șef. N-am uitat poza ce a adoptat-o într-
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
evocat Liceul "Traian", autorul desfășurând o amplă și minuțioasă documentare (sunt compulsate anuarele și publicațiile epocii) totuși de interes local, care apasă uneori firul narațiunii. Cu aceleași mijloace riguroase este rechemată umbra tatălui, inginerul N. Cioculescu, dispărut, ca și mama firavului copil înainte de vreme. Acesta a fost crescut de bunici. Când își amintește "grădina-rai", care nu a prea fost "rai", memorialistul e pătruns de un fior liric, reprimat însă deîndată. Proza lirică "nu mă prinde", propoziție ce întărește încă o dată opinia
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
arama asta, acest lemn lustruit, răsuflările, strigătele astea se-nvârt, culori atinse abia, forme pipăite, mâncate, - unde-s eu? Nu, nu, nu-i o ghicitoare, vai, nu-i o ghicitoare, aici ori altundeva, nu mă mai recunosc.) Ordine-atât de firavă a geometriei nu-mi mai dărui atâtea consolări din inima ta de fier. În zilele astea, mă duc în culori și sunete-amestecate, și văd noaptea în luminile cele mai vii, lumea, monstruoasă fantomă, ziua asta cea mai goală din nopți
René Daumal by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/8664_a_9989]
-
cu pumnul tău imens amarul/ termină-ți furia peste lucrurile neplăcute care/ real mi se pot întâmpla// adevărat vă spun/ am nevoie de s./ de cuvintele lui duioase/ de finețea & exactitatea cuvintelor lui// deși eu nu am decât câțiva anișori firavi și unși cu smântână/ beau acest pahar de vodkă pentru tine". Cu câteva pagini înainte, promisiunile sunt făcute - nu chiar naiv - de la poet la poet: "citesc un text de-al tău și mă doare sufletul/ nu mai pot să rezist
Corectitudinea estetică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8672_a_9997]
-
cărți, care, la noi, atunci când există, pare sortită unui etern discurs spumos și unui lichefiat flux narativ îngheață salutar în paginile lui Simuț. E drept că instrumentarul autorului Simptomelor... nu e perfect individualizat, că el se creează prin extinderea altminteri firavei zone de intersecție dintre istorie, critică și publicistică. Dar avem, fără doar și poate, un caz fericit de molipsire. Subtil legat de intențiile acestei definiri a domeniului de discuție găsesc că este eseul Prietenii care nu cred în reabilitarea ficțiunii
Idei contagioase by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8695_a_10020]
-
categorie estetică ce se caracterizează prin: mișcare ușoară, armonioasă, fără sforțare, diminuată de suplețe și delicatețe, într-o atmosferă ce o amintește pe aceea a jocului și în care trăsăturile personajelor sau ale obiectelor sunt fine, diafane. Grațios este lujerul firav și pur al ghioceilor, străpungând zăpada, unduirea macilor în marginea lanului de grâu, tremurul șoptit al frunzelor de plop, cântecul limpede al izvorului, un surâs șăgalnic, un gest sau o privire pline de delicatețe. În muzică, grația emană, de exemplu
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
conta: exploram corp după corp, imagine peste imagine. Căutam de zor, căpitanul Picard ar fi fost mândru de mine. Îmi plăcea să mă știu pretențios, mereu nemulțumit. Inevitabil, fiecare nemulțumire sfârșea în interiorul pâlniei, malaxată definitiv. În ciuda rezultatelor catastrofale, o speranță firavă, dar sâcâitoare ca o durere de cap, mă făcea să nu renunț. Procedam ordonat, cu metodă. Goleam depozitele vii de idei și sentimente, apoi mă debarasam rapid de amintirea lor. Nimeni n-avea să plângă după niște ambalaje uzate. Timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Omagiu lui Nicolae Titulescu. 125 de ani de la naștere, (coord. Ion Grecescu), București, Editura Regina din Arcadia, 2007, p. 19. la 28 octombrie 1920, care urma să intre în vigoare după ce era ratificat de toate părțile contractante, dădea României asigurări „firave” în privința Basarabiei. La scurt timp, ministrul de externe sovietic, Ghiorghi Vasilievici Cicerin, înștiința statele sematare (Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia) că Moscova nu recunoștea acest tratat care fusese „încheiat fără participarea sa”81. Se adăugau refuzul Japoniei de a ratifica
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
I.Ciupercă ,România în fața recunoașterii unității naționale.Repere, Iași,Editura Universității “Al. I.Cuza”,1996, p. 35. 6 3 Paris de la 28 octombrie 1920, care urma să intre în vigoare după ce era ratificat de toate părțile contractante, dădea României asigurări “firave” în privința Basarabiei. La scurt timp, ministrul de externe sovietic Cicerin înștiința statele sematare (Marea Britanie, Franța, Italia și Japoniaă că Moscova nu recunoștea acest tratat care fusese “încheiat fără participarea sa”5. Se adăugau refuzul Japoniei de a ratifica documentul respectiv
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]