7,518 matches
-
au loc schimbările în conceperea practicii educaționale: arată cum se poate aplica o teorie asupra instruirii, învățării centrate pe educat, în anumite condiții ale contextului practic. Dar și cum rezultă alternative metodologice de proiectare și modele practice de proiecte-constructe, raționale, flexibile și personalizate, asigurând-se astfel caracterul științific al practicii și manifestarea profesionalizării educatorului, prin capacitățile, competențele de a cerceta și a adapta la mediul pedagogic dat. O astfel de abordare satisface obiectivul elaborării de instrumente eficiente, necesare educatorului, care să
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
nu este inserarea detaliată a informațiilor (adesea limitată la prezentarea conținutului de transmis) și a enumerării de metode. Ci designul nou trebuie să indice orientarea (design-oriented) în sistemul posibil, cu alternative de acțiuni, conform obiectivelor urmărite, să ilustreze o gândire flexibilă asupra evoluției relației cauze-efecte în desfășurarea procesului văzut probabilistic, iar nu o viziune strict deterministă asupra efectelor, ca în behaviorism. Teoria proiectării noi, pornind de la design-oriented, facilitează trecerea: • de la focalizarea pe predare la cea pe învățare, pe dezvoltare a educaților
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
construit, elementele curriculumului, experiențe anterioare, particularități ale actorilor, resurse ș.a. De unde și eficiența, eficacitatea conceperii și aplicării lor merg pe o scară de la elaborare formală, standard, empiric, imitativ, respectat cu exactitate (de tipul planificare, plan, design instrucțional behaviorist), până la cel flexibil organizatoric și metodologic, adaptativ, potrivit noilor determinări, așteptări, evoluții. Pentru ilustrare a drumului către noua paradigmă a proiectării flexibile versus designul anterior, găsim interesantă o cercetare comparativă (Visscher-Voerman și Gustafson, 2004) asupra gradului de respectare în practică a unor modele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe o scară de la elaborare formală, standard, empiric, imitativ, respectat cu exactitate (de tipul planificare, plan, design instrucțional behaviorist), până la cel flexibil organizatoric și metodologic, adaptativ, potrivit noilor determinări, așteptări, evoluții. Pentru ilustrare a drumului către noua paradigmă a proiectării flexibile versus designul anterior, găsim interesantă o cercetare comparativă (Visscher-Voerman și Gustafson, 2004) asupra gradului de respectare în practică a unor modele cu o structură standardizată a procesului proiectării, elaborate după designul clasic ADDIE (Analysis, Design, and Development, Implementation, and Evaluation
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
unei activități constă tocmai în a diversifica metodologia realizării interne, a adaptării alternativelor la dinamica faptelor, a procesului și a educaților, la valorificarea reflecțiilor în timpul rezolvării situațiilor, a sarcinilor-problemă date, în construirea înțelegerii, învățării. În acest context, ipoteza paradigmei proiectării flexibile, ca cercetare și rezolvare de situații-problemă în instruire, poate fi verificată și concretizată chiar prin apelul la paradigma alternativelor metodologice în perfecționarea formelor clasice (lecții) ale organizării activităților. Este un pas al educatorilor către trecerea de la planificarea, designul instrucțional behaviorist
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
secvențe) rezolvate prin alternare procedurală, • aducerea în prim plan a obiectivelor afectate formării capacităților și competențelor (prin construirea înțelegerii cunoștințelor), • modificarea rolurilor și relațiilor interactive educator-educat în acest context. De aici, alături de alte caracteristici particularizate, se va contura nevoia proiectării flexibile, în variante metodologice și structurale ale tipurilor clasice de lecții, integrate holistic în sistemul unității de învățare. Nu este lipsită de interes nici atenția care trebuie dată cauzelor ce determină ineficiența acestor activități, ca expresie a atitudinii de rezistență a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
verificarea practică sau dezvoltarea unor modele, exemple, corelații. • Lecția bazată pe simulare, joc didactic, joc de rol, studiu de caz, punerea în diferite situații. • Alte combinații strategice alese, adaptate, create, verificate, valorificate. 6.4. Categorii de paradigme în construirea proiectării flexibile Macroparadigma proiectării reconsiderate, pornind de la cea a designului instrucțional inițial, prin esența sa pedagogică, este în corelație strânsă, în abordarea conceperii și realizării diferitelor aspecte practice ale educației, indiferent de abordare metodologică, cu alte metaparadigme ale științei educației: a complexității
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
propun și comentează încă, în baza analizelor comparative făcute pe modelul structural de interpretare ADDIE și care pot fi limitele și oportunitățile raportării la aceste microparadigme rezultate. Ele arată diferențele fundamentale între aceste moduri de perfecționare ale designului ca proiectare flexibilă acum, ca și completarea lor reciprocă, eficiența lor depinzând de modul de percepere și de experiența, de raționalitatea și de reflecția fiecărui educator. Sau pot arăta diversitatea și dinamica interacțiunii proceselor în proiectarea flexibilă, aspectele sociale care intervin în acțiunea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de perfecționare ale designului ca proiectare flexibilă acum, ca și completarea lor reciprocă, eficiența lor depinzând de modul de percepere și de experiența, de raționalitatea și de reflecția fiecărui educator. Sau pot arăta diversitatea și dinamica interacțiunii proceselor în proiectarea flexibilă, aspectele sociale care intervin în acțiunea practică, pentru că fiecare microparadigmă abordată are alt mod de aplicare în fazele proiectării, așa cum rezultă și din următoarea matrice comparativă. Tabel 16: Abordări alternative pentru flexibilizarea proiectării Criteriul ADDIE Paradigma instrumentală Paradigma comunicativă Paradigma
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
momentelor de evaluare calitativă, de progres, în context, • prevederea instrumentelor de autocontrol, afirmare a metacogniției, • prevederea situațiilor de colaborare, cooperare, • prevederea de sarcini, probleme de continuat extrașcolar, • prevederea de multiple perspective de concepere, ghidare, facilitare, îndrumare,moderare, • redactarea în formule flexibile a proiectului-produs, construct. Dar în timp, metoda s-a apropiat de abordarea constructivistă, rezultând instrumente: • sub forma unor diagrame sau hărți cognitive sau • metoda GOMS (Goals, Operators, Methods, Selection scopuri, operatori, metode, selecția rutelor) sau • metoda PARI (Precursor, Action, Results
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
materiale multiple, condiții ergonomice și de climat emoțional și relațional, elemente de motivare, experiențe anterioare în temă, sugestii sau ipoteze și puncte de sprijin, strategii de îndrumare, criterii de evaluare și reflecție, de reglare sau reconstrucție. Iar apoi să gândească flexibil, în variante acționale și procedurale, la îndeplinirea rolurilor sale manageriale în demersul practic de asigurare a procesului de construire a înțelegerii, a învățării în manieră științifică. Din aceste motive, am constatat că, în modelele constructiviste concrete prezentate în literatura problemei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proiectului-construct concret, prin alegerea din fiecare element antrenat a variantei considerate optime pentru realizarea finalităților. Proiectarea behavioristă aducea, în prim plan, lanțul prescris de acțiuni, pe skilluri de învățare (R.M. Gagné), pe când cea constructivistă mută accentul pe procesul, procedurile alternative, flexibile de ajungere și înțelegere proprie a acestora și pe cerința de a asigura condițiile optime acestei întreprinderi. Nu mai este acum detalierea, tehnologia prescrisă de către educator de tip behaviorist (scenariu), pe care educatul o urmează întocmai, conform programării, ci căutarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Weinstein, 2006). Desigur că educatorul nu poate prescrie toate aceste elemente de leadership în proiectarea activității, nu poate preciza situațiile concrete și modul de rezolvare, pentru că este dinamica lor, dar el le cunoaște teoretic și le aplică într-o proiectare flexibilă, le mobilizează direct, efectiv în clasă, le combină și ia decizii rapide de rezolvare metodologică eficientă. De unde nevoia de organizare a mai multor programe de dezvoltare profesională a acestor manageri efectivi în clasă, de perfecționare în practica leadershipului de succes
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
lor, a bucuriei reușitei. Să aplice relații democratice, de colaborare în stabilirea regulilor necesare, bazate pe experiențe și așteptări, a consecințelor pozitive și negative, a responsabilităților. ► Să pornească de la elementele de rutină pentru a fi dezvoltate, a adopta o manieră flexibilă prin introducerea de alternative, antrenarea educaților în luarea de decizii organizatorice, prevederea modului de sprijinire, îndrumare și coordonare, găsirea soluțiilor pentru restructurarea acțiunilor, condițiilor, experiențelor de învățare. Să asigure o învățare cât mai atractivă pentru fiecare elev, prin sarcini relevante
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dreptul de a-și construi și ei propria autoritate (tot de competență) prin atribuire de sarcini, • când recunoaște deschis că autoritatea sa este limitată în raport cu așteptările realității. Ca să fie recunoscut ca lider de către educați, el trebuie să aibă o conduită flexibilă (după solicitările exprimate, după particularitățile clasei), să dea un diagnostic corect nivelului solicitărilor și să acorde cele mai adecvate îndrumări, să dovedească abilitatea de a se adapta la fiecare solicitare și la nivelul lor de înțelegere. Pe fondul conturat, constatăm
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de frustrare exprimă starea de disconfort În raport cu o trebuință sau aspirație, care, din diferite motive, nu a fost satisfăcută. Oamenii În general au diferite praguri de rezistență la privare (frustrare), În funcție de cît de mult sunt dispuși să realizeze un dialog flexibil cu ceilalți, respectiv de a face schimburi de valori materiale și spirituale cu cei care Îi Înconjoară. In acest context, elevii problemă sub raport comportamental sunt, de obicei, egoiști În cadrul relațiilor sociale, sunt dominați de incapacitatea de a se detașa
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Martin Scorsese, Woddy Allen, Francis Ford Coppola, Stanley Kubrick, Alan Pakula sau Ridley Scott, pentru amplificarea efectelor cinematografice. Film and Television Narrative . de Jason Mittell este o cercetare care încearcă să demonstreze că teoria narativă este o sumă de instrumente flexibile de mare utilitate în analiza elementelor narative și pentru o gamă de mare diversitate a manifestărilor mediale. Studiul arată că un vocabular care nuanțează mecanica intrigii sau elementelor de caracterizare a personajului poate constitui un suport solid și pentru înțelegerea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
-și dea mâna atunci când se întâlnesc și se salută. Copiii, însă, nu trebuie să întindă primii mâna unei persoane adulte. Dar, dacă un adult ne întinde mâna, trebuie să-i răspundem întinzând la rândul nostru mâna. Între copii, regula este flexibilă. Deci, când îi salutăm pe colegi și prietenii de vârstă apropiată putem însoți salutul și de gestul întinderii mâinii. 3. Când și cum răspundem la salut? Când suntem salutați, întotdeauna răspundem la salut. De regulă nu trebuie să existe nici o
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
Martin Scorsese, Woddy Allen, Francis Ford Coppola, Stanley Kubrick, Alan Pakula sau Ridley Scott, pentru amplificarea efectelor cinematografice. Film and Television Narrative . de Jason Mittell este o cercetare care încearcă să demonstreze că teoria narativă este o sumă de instrumente flexibile de mare utilitate în analiza elementelor narative și pentru o gamă de mare diversitate a manifestărilor mediale. Studiul arată că un vocabular care nuanțează mecanica intrigii sau elementelor de caracterizare a personajului poate constitui un suport solid și pentru înțelegerea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
și aptitudinile elevului se asigură premisele proiectării unor demersuri instructiv-educative cu impact pozitiv în planul dezvoltării personalității individului. Analizând particularitățile activităților cu caracter practic din perspectiva încadrării temporale - trecut/prezent, mai poate fi reliefat următorul aspect: propunându-se conținuturi nuanțate, flexibile și promovându-se atât cooperarea cât și competiția se urmărește îndeplinirea unui obiectiv educativ major: dezvoltarea unei personalități armonioase, capabile să se adapteze la cerințele unui mediu în continuă schimbare. Clasic și modern în orele de educație tehnologică Modernizarea învățământului
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
largă de activități prin care elevul își poate acoperi sfera de interese; conținuturi fixe, neadaptate la resursele locale; conținuturi organizate tematic, unidirecționat, distribuite discriminator pe sexe (ateliere pentru băieți - pentru fete); conținuturi incluse strict în sfera educației profesionale; conținuturi nuanțate, flexibile, adaptabile la resursele locale; conținuturi organizate modular, pe unități de învățare, pentru toți elevii; conținuturi ce depășesc sfera educației profesionale, fiind incluse sferei educației pentru viață, autonomie și libertate; activități didactice orientate spre predarea frontală activități didactice orientate spre lucrul
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
realizare, a punctării fazelor de noutate. În activitatea practică, creatoare a copilului, alături de imaginație își fac loc și elemente de ideație, intuiție, capacități de figurare (redare), deprinderi și priceperi, ce conturează viitoare aptitudini creative (artistice, tehnice etc.). Prin prelucrarea materialelor flexibile, maleabile sau prin realizarea unor activități gospodărești se urmărește dezvoltarea mușchilor mici ai mâinilor, coordonarea mișcărilor acestora care duc la însușirea mai rapidă a deprinderilor de muncă, a deprinderilor de a scrie, de a desena - obiectivul principal al ciclului achizițiilor
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
legate de tema respectivă. Pe măsură ce scrieți aceste cuvinte, începeți să trageți linii între ideile care se leagă în vreun fel. Scrieți atâtea idei câte vă vin în minte până expiră timpul sau nu mai aveți nici o altă idee. Această tehnică flexibilă poate fi realizată atât individual, cât și ca activitate în grup, respectând regulile generale ale brainstormingului. Exercițiu: pornind de la cuvântul „creativitate” vor fi evidențiate toate caracteristicile sale, subliniindu-se relațiile existente între ele. Metode de evaluare specifice Portofoliul reprezinta o
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
o colecție exhaustiva de informații despre parcursul școlar al unui elev, conținand produse care arată procesul de dezvoltare (planificări, revizuiri), produse elaborate, produse care indică interesele /stilul elevului. Este „cartea de vizită a elevului” - este un instrument de evaluare complex, flexibil și integrator a cărui utilizare prezintă avantajul includerii experienței și rezultatelor relevante obținute de elevi pe un anumit interval temporal. Reprezintă un mijloc de a valoriza munca individuală a elevului, asigurându-i acestuia un rol activ în propria formare. Prin
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
altul, cu atât mai mult în cazul actorilor individuali sau al celor colectivi. Să verificăm aceste afirmații. Am citat cazul omului din romanul lui Dutourd, care își adaptează valorile și atitudinile după cum evoluează situația războiului. Putem să îl calificăm drept "flexibil" și să îi opunem altă figură, cea a "convertitului". În acest caz, schimbarea este dramatică. Este vorba despre o persoană care abandonează un sistem de valori, de credințe, o ideologie, o doctrină, adoptând alta. Primii discipoli ai lui Hristos erau
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]