28,018 matches
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > LA CEAS ANIVERSAR: REVISTA EPARHIALĂ “FOAIA DIECEZANĂ” DIN CARANSEBEȘ, A EPISCOPIEI CARANSEBEȘULUI... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016 Toate Articolele Autorului La ceas aniversar: Revista eparhială “Foaia Diecezană” din Caransebeș, a Episcopiei Caransebeșului, ajunsă la frumoasa și venerabila vârstă de
REVISTA EPARHIALĂ “FOAIA DIECEZANĂ” DIN CARANSEBEŞ, A EPISCOPIEI CARANSEBEŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384051_a_385380]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > LA CEAS ANIVERSAR: REVISTA EPARHIALĂ “FOAIA DIECEZANĂ” DIN CARANSEBEȘ, A EPISCOPIEI CARANSEBEȘULUI... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016 Toate Articolele Autorului La ceas aniversar: Revista eparhială “Foaia Diecezană” din Caransebeș, a Episcopiei Caransebeșului, ajunsă la frumoasa și venerabila vârstă de o sută treizeci de ani de prolifică, rodnică și binecuvântată activitate, cultural - spirituală și pastoral - misionară, cu scopul așezării în rostul firesc a multora dintre noi, cititorii
REVISTA EPARHIALĂ “FOAIA DIECEZANĂ” DIN CARANSEBEŞ, A EPISCOPIEI CARANSEBEŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384051_a_385380]
-
sută treizeci de ani de activitate a acestei renumite și prestigioase publicații bisericești, teologice, spirituale și culturale, multfolositoare, ziditoare de suflet și conștiință autentică, constat și observ cu multă bucurie și deosebită mulțumire sufletească că rolul și rostul Revistei eparhiale „Foaia Diecezană” a Episcopiei Caransebeșului este și acum, acela de a-și continua, pe mai departe, misiunea ei curat apologetică, profund mărturisitoare și autentic propovăduitoare. Sunt convins că, în pofida tuturor greutăților, a piedicilor și a ispitelor acestor vremuri, truditorii acestei reviste
REVISTA EPARHIALĂ “FOAIA DIECEZANĂ” DIN CARANSEBEŞ, A EPISCOPIEI CARANSEBEŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384051_a_385380]
-
goana și în agonia lui prin lume. Nu vă pot ascunde nestăvilita mea bucurie pentru această generoasă colecție de o sută treizeci de ani de activitate editorială și publicistică, de apariție neîntreruptă, fructuoasă, binecuvântată, rodnică și prolifică a revistei eparhiale „Foaia Diecezană” a istoricei și venerabilei Episcopii a Caransebeșului, care mi-a descoperit frumusețea unui discurs teologic și spiritual viu, simplu, dinamic, abordabil și accesibil, ce ne cheamă și ne provoacă la o atitudine responsabilă în fața propriei credințe, îndrumați și călăuziți
REVISTA EPARHIALĂ “FOAIA DIECEZANĂ” DIN CARANSEBEŞ, A EPISCOPIEI CARANSEBEŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384051_a_385380]
-
efortul depus în desfășurarea activității lor, cu timp și fără timp, rugându-mă ca Bunul Dumnezeu să le facă parte, în continuare, de mult succes, de mult spor și de multe împliniri duhovnicești, iar revistei eparhiale, de cultură și spiritualitate, „Foaia Diecezană” care a ajuns acum la această cifră rotundă și binecuvântată, în acțiunea și activitatea ei de rostuire a minții și a sufletelor multora dintre noi, cititorii ei fideli și credincioși, îi doresc să aibă parte de viață cât mai
REVISTA EPARHIALĂ “FOAIA DIECEZANĂ” DIN CARANSEBEŞ, A EPISCOPIEI CARANSEBEŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384051_a_385380]
-
călduros „La Mulți și Fericiți Ani!” Doamne ajută! București - 2016 Cu aleasă prețuire și deosebită considerație, Dr. Stelian Gomboș - Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: La ceas aniversar: Revista eparhială “Foaia Diecezană” din Caransebeș, a Episcopiei Caransebeșului... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1865, Anul VI, 08 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
REVISTA EPARHIALĂ “FOAIA DIECEZANĂ” DIN CARANSEBEŞ, A EPISCOPIEI CARANSEBEŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384051_a_385380]
-
cuvântului ca „hrană de suflet, alint de mamă” (Cuvântul) ori valoare morală, evadare-n libertate absolută ori metaforă în stih devine o neliniște ce se strecoară grav în conștiința de poetesă. Îi dă fiori rostul de poet: „Rămân captivă-n foaia plină de gânduri” (Forța Cuvântului), „mi-e hărăzit să-mi risipesc/ cuvântu-n patru vânturi” (Poésie”). În imediata apropiere - Când pietrele vorbesc... -, stă un ciclu în care Olguța Luncașu Trifan explorează motivul pietrei drept centru meditativ existențial, fiindcă piatra poartă
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
abia, abia Citesc din cărți, citești din poezie Și-mbrățișați suntem altcineva. Vin raze pretutindeni și ne-adună Cu Dumnezeu în toate și în noi, E bine și e Soare și e Lună Și e senin și... suntem amândoi! Scap foile din mână. Curg prin vene, Din literele lor scântei, scântei Imagini strecurate printre gene Te-aduc și te cuprind în ochii mei Adorm, sau poate doar mă-ntorc în mine Din Cer ne cânt-o pasăre măiastră Și devenim ca
PERLA ALBASTRĂ de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384094_a_385423]
-
cu aripi de ceară, ca doi zei morți printre ruinele unui apus târât prin Insulele Fericiților... sâmbătă, 1 noiembrie 2014 elegia toamnei a căzut în toamnă amurgul plin de somn, în mine întârzie o liniște suspectă, cuvintele îmi vin ca foile-ntr-o carte și din oglinda goală răsar culori de orgă; se scaldă-n bruma dealurilor zarea și eu măsor cu ochiul depăratarea, tăcere e ca la-nceputul lumii, fior rotund ce moare ca un dor, eu îmi aștern în
POEZIA TOAMNEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384100_a_385429]
-
avem fiecare în viață . O întâlnire cu un om , pe care Providența l-a adus aici, special pentru sine, pentru a-i marca destinul. Minute în șir au durat convorbirile între medici la vizita în salon... Minute în șir, analiza „foii medicale„ a tatei. Și , înainte de a ieși, Rusoaica se intoarse și-i zise , luându-l de mână, „Ai incredere în mine?„ Acasă, mama devenise mai tăcută. Noi știam ceva, dar nu pătrundeam lucrurile, eram copii. Într-o zi, luă un
RUSOAICA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383396_a_384725]
-
Și , înainte de a ieși, Rusoaica se intoarse și-i zise , luându-l de mână, „Ai incredere în mine?„ Acasă, mama devenise mai tăcută. Noi știam ceva, dar nu pătrundeam lucrurile, eram copii. Într-o zi, luă un plic și o foaie de hartie să-i scrie tatei o scrisoare, la spital. Eu îi spusei într-o doară, poate pentru că aveam o intuiție : Nu-i mai scrie ! că pană ajunge plicul, tata e acasă! Poate mâine !„ Cred că , dacă întorceam capul, el
RUSOAICA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383396_a_384725]
-
destui , au dat must bun, acum fermentează... Iarna se apropie , zilele sunt tot mai scurte, diminețile și serile, mai aspre. El, așezat pe străjacul său, ca un stăpân pus la odihnă, sare spre ușă. Are glezna piciorului înfășurată într-o foaie de varză și legată cu pânză groasă, din cauza reumatismului ce-l sâcâie tot mai tare în ultima vreme. „Harrr !! Haarrrr !! uliul la găini ! Strigă el din pragul ușii. Lătră și Medi, cățelul. Găinile sunt speriate, cocoșul le adună în jurul lui
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
său e o minune! Ascultă-i inima cea bună Și sufletul de plâns curat, Condeiul ce îl ține-n mână Chiar Tu i-ai dat, nu l-a furat... E aripă de înger alb Și pană sfântă ce scluptează Pe foaie caldă ca de dalb Și-n versul său ne luminează. Cu ruga sa ce-i mai frumoasă Decât ai poeziei stea, Păstreaz-o, Doamne, sănătoasă C-avem aici nevoi de ea! Citește mai mult RUGĂ DE POETAscultă, Doamne... și ruga de
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
poate-i bietDar scrisul său e o minune!Ascultă-i inima cea bunăși sufletul de plâns curat,Condeiul ce îl ține-n mânăChiar Tu i-ai dat, nu l-a furat...E aripă de înger albși pană sfântă ce sclupteazăPe foaie caldă ca de dalbși-n versul său ne luminează.Cu ruga sa ce-i mai frumoasăDecât ai poeziei stea,Păstreaz-o, Doamne, sănătoasăC-avem aici nevoi de ea!... VII. PESTE VREMURI, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2237 din 14 februarie 2017
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Maiorescu, Sonete, Freamăt de codru, Revedere, Despărțire. Veronica îl vizitează la București. 1879 Apar în "Convorbiri Literare" poeziile: De câte ori iubito, Rugăciunea unui dac, Atât de fragedă, Afară-i toamna, Sunt ani la mijloc, Când însuși glasul, Freamăt de codru, Revedere, Foaie veștedă, Despărțire. 1879-09-06 Veronica Micle merge la Capitală, fiind așteptată cu emoție de către poet. 1879-09-07 Întâlnirea fusese atât de tulburătoare încât Veronica avea să scrie " Scumpul meu drag, nu știu cum să încep, cum vei găsi aceasta... ! Nu mă mai recunosc după
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
a speranță, turnuri vechi de apă plîng sentimental, nu mai e nici lapte, nici iaurt sub clanță, Moș Crăciun, o vreme, cică e-n spital. Noi vom fi aceia fără de prihană, cînd nebunii, greieri vor mînca pe străzi, și, cu foi de varză puse peste rană, vom dormi pe zestrea tainică din lăzi. O nevoie oarbă curge peste case, lung e timpul nopții cînd te scalzi în var, sîntem la origini trunchiuri sănătoase, putrezind în ceața unui timp bizar. Mai vegheam
OARBA NEVOIE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382829_a_384158]
-
va fi mâine!... XII. DIMPREJUR..., de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016. DIMPREJUR... Lumina lunii cade blajină împânzindu-se tăcută în odaie într-un auriu molatic Prăbușindu-se mai apoi peste noi Peste mine și foaia de plânset ca o târzie binecuvântare Cu sfiiciune afișez un zâmbet înlăcrimat de-o amintire Mângâiere, strecurată tiptil până în creștetul peniței, venită din adâncuri ca o candelă nestinsă Din ce în ce mai luminoasă, mai vioaie Să-mi vindece rănile cu o altă lumină
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
venită din adâncuri ca o candelă nestinsă Din ce în ce mai luminoasă, mai vioaie Să-mi vindece rănile cu o altă lumină Lumina dimprejur ! Citește mai mult DIMPREJUR...Lumina lunii cade blajinăîmpânzindu-se tăcută în odaieîntr-un auriu molaticPrăbușindu-se mai apoipeste noiPeste mine și foaia de plânsetca o târzie binecuvântareCu sfiiciune afișezun zâmbet înlăcrimatde-o amintireMângâiere, strecurată tiptilpână în creștetul peniței,venită din adâncurica o candelă nestinsăDin ce în ce mai luminoasă,mai vioaieSă-mi vindece rănilecu o altă luminăLumina dimprejur !... XIII. TOT ASTEPT..., de Mihaela
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
trecut și prezent chiar aici Lasă-mă, să mă laud măcar din când în când că m-am trezit brusc din visare Dă-mi curajul să nu pot uita niciodată clipa aceea Lasă-mă să-ți povestesc despre neodihna acestor foi Dă-mi curajul ! Citește mai mult LASĂ-MĂ...Lasă-mă în brațele măriicând fără astâmpărprivirea-mi se-aruncănestingherităDă-mi curajul chiar trecătorsă încerc,să respirtrecut și prezentchiar aiciLasă-mă, să mă laudmăcar din când în cândcă m-am trezit bruscdin visareDă-mi curajul
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
matahala de urs. Lângă urs se așeză un purcel ce mânca semințe de dovleac și arunca peste tot cojile. Apoi, lângă purcel se așeză un vițel cu freza linsă, cu cărare între cornițe și, culmea, pufăia dintr-o țigară de foi (probabil foi de porumb). Mai pe urmă veni și o veveriță, ținând codița cât mai sus ca să n-o murdărească, țopăind prin fața noastră de vreo câteva ori, nervoasă că nu mai găsea loc și chițăia mereu: “Halal cavaleri! Halal cavaleri
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
urs. Lângă urs se așeză un purcel ce mânca semințe de dovleac și arunca peste tot cojile. Apoi, lângă purcel se așeză un vițel cu freza linsă, cu cărare între cornițe și, culmea, pufăia dintr-o țigară de foi (probabil foi de porumb). Mai pe urmă veni și o veveriță, ținând codița cât mai sus ca să n-o murdărească, țopăind prin fața noastră de vreo câteva ori, nervoasă că nu mai găsea loc și chițăia mereu: “Halal cavaleri! Halal cavaleri!” Odată o
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > O PAGINĂ VELINĂ Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului O pagină velină Iubita mea din foi veline redecupată în sublime forme ale începutului din care orice vis își ia izvorul și unde lumina învață culorile să ducă dorul de soare răsărit și de fior în chipul mângâierii rătăcit Iubita mea din depărtări nemăsurate mărime a tot
O PAGINĂ VELINĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382889_a_384218]
-
viorele și prin gingași brebenei, Pașii mei,copilărie,basmele cu zâne bune, Nu știu când râsul meu s-a ascuns prin flori de tei, Bucuria din obraji au furat-o doi bujori,iar Cosânzene Sunt la padina-n pădure,printre foile de mure, Tresărind scânteie zarea,o mireasma mă cuprinde, Adiind ușor prin ramuri,vântul canta-o amintire, E bunica pe poteca,fetița cu ochi albaștri o mânuța îi întinde. Și în jocul sau,izvorul,cioburi mici împrăștiind, Parcă cioburi mici
PADUREA MEA de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382893_a_384222]
-
în altare, la oraș se-adună-n piețe Pentru-această sărbătoare mână-n mâna prinți, altețe. Doamne câtă frumusețe în cătunul de la sat Unde se adună moșii și cu tinerii la sfat... Azi și-au pus la pălărie un trifoi cu patru foi Pentru zilele de mâine...câte datini sunt la noi?! Dascălii se-adună-n școli să-i învețe sfântă taină Pe copiii doritori, de tradiție, cânt, haină... Și-n cămăși de borangic deapănă trecutul sfânt ... Citește mai mult Oda Roamâniei -România, lângă soarețara
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
sunt destul de lungi atunci când te visezi acasă. Mereu sunt pe dealurile copilăriei. Dar există o aură cu care te naști în casa părinților, care te învăluie ca un glob: e viața. Restul, care vin din alte locuri, se depun ca foile de ceapă. Oriunde vei fi în viață, fizic vei fi întotdeauna în sfera locului natal, în sfera aurei părinților tăi, bucățica de Românie care te protejează și te ajută să supraviețuiești. Această aură e împletită în tine prin vocea părinților
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]