5,879 matches
-
154-179, 364-381, vol. II, 263-396, 626-647; Ioan Meițoiu, Spectacolul nunților. Monografie folclorică, București, 1969, 454-456, 495-497, passim; Virgil Medan, 1000 chiuituri de pe Someș, Cluj, 1969; Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1970, 197-225, 239-319; I. H. Ciubotaru, Silvia Ionescu, Vânătorii. Monografie folclorică, Iași, 1971, 83-90, 235-252; Strigături din Hunedoara, îngr. Clemente Constandin și Aurelian Sârbu, Deva, 1972; Vasile Oarcea, Poezii populare din Țara Zarandului, București, 1972, 212-512; Alexiu Viciu, Flori de câmp. Doine, strigături, bocete, balade, îngr. și introd. Romulus Todoran și
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
spre sporirea capacităților”, adică nevoia de competență (need for achievement) în cuprinsul fiecăreia dintre narațiunile analizate. Ideea axială a fost aceea că literatura populară, poveștile populare „sunt reflectări ale spiritului popular la o națiune”, altfel n-ar fi devenit povești folclorice (reflexions of the minds of the people in a nation - apud Alvin J. So ). După ce a colectat informații despre „motivația pentru competență” (achievement motivation), McClelland a pus problema: „în ce măsură motivația pentru sporirea capacităților se corelează cu dezvoltarea economică” (măsurători prin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sub lacăt, ascunse în pământ etc.); avuție, avere, avut; doină: poezie lirică specifică folclorului românesc, care exprimă un sentiment de dor, de jale, de revoltă, de dragoste etc., fiind însoțită, de obicei, de o melodie adecvată; specie muzicală a creației folclorice românești, având caracteristicile de mai sus; grai: glas, voce; limbă, fel de a vorbi; hram: sărbătoare religioasă în cinstea sfântului ocrotitor al unei biserici; izvoade: manuscris, text, document; neam: popor, națiune; potop: (în Biblie) revărsare uriașă de ape care ar
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
prin care comunică, într-o limbă veche și poetică, tainele conviețuirii armonioase între om și natură, Zamfir Amărășteanu dispare asemenea unui șaman. Cele două romane sunt scrise într-un stil alert, cu nerv gazetăresc, adesea cu plăcerea detaliului antropologic sau folcloric, dar și cu propensiuni spre poetic. Modelul vine din proza scurtă, de care mulți scriitori ai anilor ’80 s-au simțit atrași. Împărțite în capitole, fiecare cu regimul semiautonom al unei povestiri închegate, romanele păstrează structura de puzzle, întâlnită și
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
Dar unde să urmez și ce să fac? De multă vreme îmi încolțise în minte un studiu etnografic asupra satului meu natal. Dar cum să-l fac? Nu aveam nici metodă și nu știam de unde să încep. Strânsesem ceva material folcloric. Auzisem că la Cluj există o Catedră de etnografie și folclor. Cu toate că eram înscris „extraordinar” la Drept (unde nu se cerea frecvență), am început să frecventez onorific Seminarul de etnografie și folclor, condus de prof. Romulus Vuia, care, văzând interesul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
al contemporaneității imediate), respiră o prospețime și o implicare ce rețin atenția. Preferința pentru poemele cu formă fixă nu este exclusivă, în plachetele ulterioare existând și numeroase piese în forme libere, cel mai adesea cu versuri rimate, uneori cu accente folclorice. Muzicalitatea, șlefuirea și rigoarea formală sunt trăsături caracteristice, la fel și enunțarea limpede, ferită de ambiguități. În general, poezia scrisă de V. exprimă trăirile și meditațiile unei conștiințe solicitate de pătimirile existenței, articulate cu reținere, fără dramatism, în imagini de
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
gnomice argheziene: „Nu e Rău și nu e Bine,/este bine, este rău,/Tu să pleci când altul vine/mai semeț în locul tău”. Pildele socratice ale lui Moș Pasăre, personajul epic al mai multor poeme, sunt rostite când în spirit folcloric, când cu mijloace publicistice, când în formule livrești. Moș Pasăre este prezent în versurile lui V. și în anii renașterii basarabene, ironizându-i pe toți cei cărora le erau străine idealurile naționale, adevărul și limba, „casa ființei noastre”. În lirica
VODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
mister este și imaginea fântânii cu „sufletul mut” din volumul Cu stelele-n palmă (1997), versul vădind relații subtile cu folclorul muntenesc, pe care autoarea l-a cules și studiat, cum se întâmplă în teza sa de doctorat, Transfigurarea fondului folcloric în nuvelele lui Gala Galaction (2001), care reia, într-o formă mult amplificată, o lucrare din 1996. SCRIERI: Albastrele ninsori, Alexandria, 1996; Cuib de lumină, București, 1996; Fantastic și folcloric în nuvelistica lui Gala Galaction, București, 1996; Lumină în amurg
POPA CARACALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288900_a_290229]
-
cum se întâmplă în teza sa de doctorat, Transfigurarea fondului folcloric în nuvelele lui Gala Galaction (2001), care reia, într-o formă mult amplificată, o lucrare din 1996. SCRIERI: Albastrele ninsori, Alexandria, 1996; Cuib de lumină, București, 1996; Fantastic și folcloric în nuvelistica lui Gala Galaction, București, 1996; Lumină în amurg, București, 1996; Pulberi de stele, București, 1996; Cu stelele-n palmă, București, 1997; Lacrimi de stea, București, 1997; Miracol, București, 1997; Peregrin prin univers, București, 1997; Constelația lirei, București, 1998
POPA CARACALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288900_a_290229]
-
București, 1997; Miracol, București, 1997; Peregrin prin univers, București, 1997; Constelația lirei, București, 1998; Floare de colț, București, 1998; Iluminări, București, 1998; Preludii, București, 1998; Flautul amurgului, București, 1999; Proza lui Sergiu Dan, București, 1999; Reverie, București, 1999; Transfigurarea fondului folcloric în nuvelele lui Gala Galaction, Alexandria, 2001. Repere bibliografice: Florin Burtan, „Albastrele ninsori”, „Teleormanul”, 1996, 1687; Cristea, Teleorman, 151; Victoria Ana Tăușan, Când ninge albastru, „Teleormanul”, 1997, 2064; Dumitru Vasile Delceanu, Camelia Caracaleanu. Abundența poeziei, „Cetatea” (Turnu Măgurele), 1998, 14
POPA CARACALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288900_a_290229]
-
Galaction, Alexandria, 2001. Repere bibliografice: Florin Burtan, „Albastrele ninsori”, „Teleormanul”, 1996, 1687; Cristea, Teleorman, 151; Victoria Ana Tăușan, Când ninge albastru, „Teleormanul”, 1997, 2064; Dumitru Vasile Delceanu, Camelia Caracaleanu. Abundența poeziei, „Cetatea” (Turnu Măgurele), 1998, 14; Anișoara Dobre, „Transfigurarea fondului folcloric în nuvelele lui Gala Galaction”, „Meandre”, 2001, 1. S.I.
POPA CARACALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288900_a_290229]
-
etnologie”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Tribuna” ș. a. Activitatea de folclorist și etnolog a lui P. este bogată, privind majoritatea aspectelor culturii populare. Ea poate fi compartimentată în mai multe secțiuni, între care teoria generală a folclorului, metodologia cercetării, categorii și motive folclorice, istoria folcloristicii, relația literatură orală - literatură scrisă etc. Câteva contribuții de istorie literară și culturală întregesc profilul cărturarului și dau o imagine mai exactă a multitudinii preocupărilor sale. El este mai întâi un pasionat și competent culegător de folclor. Din
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
purtau semnele imixtiunii culegătorului”, notează cercetătorul în prefața la Folclor din Bihor. Criteriile estetic și documentar sunt cele care decid în principal antologarea materialelor. Ambele criterii sunt subordonate principiului reprezentativității, astfel încât textele oferă de regulă o imagine reală a repertoriului folcloric din zonele investigate, cu o atenție sporită acordată variantelor, importante pentru sesizarea procesualității în folclor. O pondere însemnată o au aici textele legate de obiceiuri. Studiile care precedă culegerile se definesc ca niște micromonografii etnofolclorice informate și atent concepute, capabile
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
Lucrarea este o contribuție la istoria folcloristicii, autorul considerând că asemenea cercetări sunt necesare în vederea realizării unei sinteze. Obiceiuri agrare în tradiția populară românească (1989) înmănunchează câteva studii distincte: Între obiceiurile calendaristice și cele legate de vârstele omului, Plugușorul - sinteză folclorică românească, Paparuda, Caloianul, Drăgaica, Imagini de colindă în cântecul ceremonial de seceră. Pe lângă obiectivele strict științifice, cercetătorul își propune să demonstreze, prin intermediul riturilor analizate, vechimea agriculturii ca ocupație principală la români, permanența satului românesc, ambele înțelese ca semne ale continuității
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
bibliografie solidă, pe un bogat corpus de variante, pe informații și documente de teren semnificative, autorul procedează la examinarea minuțioasă a faptelor supuse observației. Intenția sa este de a propune puncte de vedere noi, bazate pe o recitire a realității folclorice, diferită de cea a cercetării anterioare. În cazul Drăgaicei, P. realizează prima încercare de monografiere a obiceiului din literatura românească de specialitate. Cât privește metoda utilizată, el este interesat de originile, de „formele primare”, de geneza fenomenelor abordate. Aceastea sunt
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
copilăriei fericite. Preferă două teme: pădurea (simbolizând prospețimea) și râul (simbol al liniștii), pe care, melancolic, le combină până la saturație. Mai realizate, basmele, în special Ileana Cosinzeana, din cosiță floarea-i cântă, nouă-mpărății ascultă, sunt creații proprii, după modele folclorice din Bihor. P. îi precedă pe Ioan Slavici și pe Ion Creangă, inițiind astfel prelucrările de acest gen atât în „Convorbiri literare”, cât și în literatura română. Se adaugă o limbă mlădioasă, cu perioade ample, bine construite, precum și un umor
POMPILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
de folclor. Delegat din partea societății Orientul să adune folclor transilvănean împreună cu I. S. Bădescu și N. Droc-Barcianu, a colindat în multe rânduri regiunea Bihorului, valea Crișului Negru și împrejurimile Sibiului, publicând apoi mii de versuri care aparțin aproape tuturor speciilor folclorice. O atenție deosebită a acordat baladei, culegerea sa fiind dată tiparului în 1870. Acoperind o arie tematică largă, baladele de aici au deschis drum unei întregi serii de poezii populare care vor intra în atenția revistei „Convorbiri literare”. Culegătorul era
POMPILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
inovațiilor și orientărilor moderne, oferă specialiștilor și celor pe care îi îndrumă idei, direcții de studiu, material documentar, sugestii pentru viitoare cercetări de interes etnologic. Datorită unei bogate informații în domeniul etnologic și al cunoașterii, în egală măsură, al fenomenului folcloric românesc și al celui european, studiile și articolele sale conțin observații și aprecieri cu adevărat inedite, care oferă posibilități pentru o dezvoltare ulterioară. A elaborat și un Îndreptar pentru culegerea folclorului (1967), destinat amatorilor, dar util și specialiștilor. A făcut
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
zona petrolieră a Olteniei, Valea Motrului, Vâlcea. În colaborare cu Pavel Ruxăndoiu, a semnat lucrarea Folclor literar românesc (1976), text de bază al cursurilor universitare. Acesta oferă o perspectivă completă asupra conceptelor privitoare la folclorul literar și la sistemul genurilor folclorice românești. Problematica folclorului contemporan, raporturile dintre tradiție și inovație, metodologia cercetării sunt tot atâtea teme dezvoltate în studii precum La struttura della ballata rumena „Miorița” („Uomo & cultura”, 1970), Un Thème akritique dans la poésie épique roumaine („Actes du Premier Congrès
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
alegând mai cu seamă povestiri cu semnificații etice. Ca folclorist, are în vedere diversele perspective din care poate fi studiată creația populară: estetică, psihologică, socială, lingvistică etc. El a fost un adept al ideii circulației și a contaminării unor motive folclorice în aria universală. Cu o informație temeinică și cu o bogată activitate de culegător, a formulat și principii cu privire la metoda de adunare și publicare a folclorului: Programa pentru adunarea materialului literaturii poporale și Despre modul de a aduna materialul literaturii
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
o bogată activitate de culegător, a formulat și principii cu privire la metoda de adunare și publicare a folclorului: Programa pentru adunarea materialului literaturii poporale și Despre modul de a aduna materialul literaturii populare. Cerea redarea exactă a versurilor, iar în privința prozei folclorice recomanda păstrarea nealterată a fondului, recunoscând că fiecare povestitor creează o nouă variantă. Intenționând să alcătuiască un corpus de folclor, ca oglindă a vieții poporului, a strâns basme, legende, cântece, balade, colinde, bocete, orații de nuntă, obiceiuri etc. Povești ardelenești
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
altor popoare. Culoarea locală apare foarte pregnant din obiceiuri, onomastică, localizări și grai. Culegerile de versuri realizate de folclorist cuprind multe texte inedite, rămase, în parte, în manuscris. În prefața la Trandafiri și viorele (1884) face o clasificare a versurilor folclorice în cântece bătrânești, voinicești, ostășești, de bucurie, de dragoste, de jale, de dor, de urât, satirice, de nuntă și chiuituri. Din același volum rețin atenția cântecele de cătănie, o frumoasă variantă a motivului „amărâtă turturea”, „cântecele găinii” din ceremonialul nunții
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
în iubirea patriei; unească-ne deci și năzuința ca prin economie înțeleaptă să ne îmbunătățim soarta, să ridicăm bunăstarea noastră și a tuturor și a țării”. Pe lângă rubricile despre agricultură și economie, publicația face loc unui bogat lot de creații folclorice și prezintă fotografii de români din diverse zone ale Transilvaniei. A existat - și aici este contribuția lui Gh. Alexici - o preocupare constantă pentru reproducerea cât mai fidelă a creațiilor populare. În numărul 18 se și face o precizare în acest
POPORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288961_a_290290]
-
simplist durerea, revolta și speranțele celor înrobiți. Volumul anunța, de asemenea, în ultimul ciclu, poezia vieții păstorești, element care va marca fizionomia lui P. Prin Cântece din fluier (I-II, 1935-1944) și Dragoste (1945), el devine un cântăreț al universului folcloric țărănesc, recuperat ca o lume dominată de simplitate, delicatețe și puritate afectivă. Proiectând peisaje precum cel de la poalele muntelui Semenic, poetul se arată un descriptiv calm, cutreierat de o fugară melancolie. În expresia lirică împrumută procedee lingvistice și stilistice din
POPIŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
literară (1978) și Aprecieri și medalioane literare (1979). P. a coordonat lucrarea colectivă Relațiile literare moldo-ruso-ucrainene (I-II, 1978-1982, în limba rusă), fiind și unul dintre autori. Este, de asemenea, coautor al lucrărilor Istoria literaturii moldovenești (1958), Relații literare și folclorice moldo-ruso-ucrainene (1967), Istoria literaturii moldovenești (II, 1988) ș.a. Colaborează la întocmirea unor enciclopedii și culegeri de folclor din Basarabia și Ucraina. A scris și câteva romane, excesiv politizate: Nistru în flăcări (1977, în limba rusă), Zori în freamăt (1980, în
POPOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]