2,526 matches
-
motricitatea organelor fono-articulatorii, fluența vorbirii. Sărăcia de vocabular, confuzii semantice, erori gramaticale nesistematice (categorii gramaticale eronate, construcții deficitare de fraze, lapsusuri frecvente etc.) cât și asocierea bâlbâielii deseori cu dislalia, toate pledează cu încadrarea balbismului într-un sindrom de dezintegrare fonetică, de disociere a modului de gândire. Cert este că în bâlbâială se produc, în raport cu mediul, pe fondul unei structuri psihice precare, o multitudine de procese de dezorganizare a relațiilor complexe intrași interpersonale și anume: a) o dezorganizare a aparatelor care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
intelectuală, manifestată prin tulburări de evocare, de folosire a simbolurilor, de formulare prepozițională, de abstractizare și generalizare, cu ecou asupra laturii instrumentale a limbajului. Tulburările de recepție și de înțelegere, de interpretare a limbajului sunt asociate cu fenomene de dezintegrare fonetică. În sens invers, tulburările de recepție sau emisie nu pot fi izolate de tulburări ale laturii intelectuale a limbajului și chiar de limbajul propriuzis: memoria, voința, gândirea, atenția. Sub raport clinic, aceste aspecte funcționale se traduc prin fenomene de anartrie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de anartrie ale aparatului periferie al vorbirii, care uneori se manifestă prin mutism achinetic, ce presupune o întrerupere de natură lezională a formației reticulare ascendente: prin simptome afazoide, în sensul că perturbările nu sunt constante ci dau aspectul de dezintegrare fonetică universală, polimorfă, labilă; prin disocieri automatico voluntare, lapsusuri, sărăcie verbală, confuzii de vocabular și de sens, agramatisme, inversări în topica frazei; prin jargonafazie, stereotipii verbale, perseverări și deseori prin afazie fonemică sau semantică. Adeseori intervin fenomene de mutism psihogen (selectiv
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
funcția de simbolizare (semiotică) care să-i permită relația semnificat-semnificant, implicată în diverse situații ale conduitei umane. Această capacitate complexă care antrenează direct psihicul uman este deteriorată și influențată în mare măsură de ritmul achiziției lexicale, de deficiența motrică și fonetică, de auzul fonematic, de lateralitate și orientarea spațială precară. Ca și în celelalte domenii ale psihologiei speciale se impune intervenția logopedului care are menirea să aplice conștient și diferențiat de la caz la caz, tehnica de restaurare a lexiei și grafiei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de natură instrumentală, care au în antecedente întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, concretizat la vârsta școlară prin deficit global în dezvoltarea și înțelegerea limbajului oral și ales în cel scris. Aceasta se manifestă sub formă articulatorie prin insuficienta discriminare fonetică cu dificultăți de pronunție a consoanelor, a grupelor de consoane și în perceperea fonemelor și a propozițiilor, cu disritmii în ceea ce privește melodica vorbirii. Sub aspectul lexicului au un vocabular activ sărac, cu dificultăți în evocarea cuvintelor, în angajarea dialogului, având un
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dislexiilor, de natură afazică, ca urmare a leziunilor de răspântie parieto temporo occipitală se manifestă la sindroame dismaturative. În aceste cazuri au loc tulburări de organizare spațială și de lateralizare și se manifestă prin nerespectarea ordinii și a discriminării elementelor fonetice (inversări de sunete și silabe), scrierea ca în oglindă, ceea ce face imposibilă corespondența dintre limbajul interior și cel expresiv (N. Toncescu, op. cit., pag. 47, 1968). Tot gravă este și categoria dislexiei disgrafiei consecutivă „manifestările sechelare în intelect, afectivitate și comportament
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mai ales cele finale ale cuvintelor (cum ar fi: che-chi, ghe-ghi, ce ci, ge-gi) diftongi sau cuvinte (conjuncții, prepoziții, pronume), toate acestea se datorează similitudinii de formă și sens, insuficienței capacității de analiză optică a cuvântului scris sau de analiză fonetică a celui auzit, cât și unui deficit de sinteză acustică, cuplat cu deficiență de atenție și memorie auditivă. Asemenea manifestări fac mari dificultăți în înțelegerea raporturilor parte-întreg: literă silabă, silabă-cuvânt, cuvântfrază-context. Distorsiunile în evocarea textului de natură simbolizată duc la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
implicați „factori de organizare mintală, structurală și afectiv motivațională și de întreținere prin efort voluntar” observă autorul Emil Verzea (op. citată). Iată de ce, Profesorul Constantin Păunescu precizează că „de fapt nu există o dislexie disgrafie” ca o tulburare de integrare fonetică ce reprezintă incapacitate de discriminare a sunetului în cuvântul auzit și a sunetelor grafice în cuvântul citit, ceea ce duce, pe de o parte la ortografie greșită (în dictare) și la citirea greșită a scrierii. Tulburările scris-cititului se întâlnesc asociate, dar
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu litere chirilice, în 1863 redacționalul Cătră cetitoriu e scris cu litere latine, ca din 1866 să se adopte integral alfabetul latin, A.p. fiind primul calendar din Ardeal care optează pentru noul alfabet; din 1878 se trece și la ortografia fonetică. Scopul publicației este de „a răspândi cunoștințe privitoare la toate relăciunile vieții poporului nostru” și „a lăți gustul cetitului”, prin reproduceri din clasici și din literatura populară. Ca atare, în domeniul poeziei, sumarele conțin pagini din Miron Costin (Viața lumii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285325_a_286654]
-
care asociază într-o succesiune diacronică un număr oricît de mare de parametri structurali, relaționați conform funcțiilor semiotice îndeplinite [Stănciulescu, 1995: 67-69]. * În limba engleză, verbul "a minți" este omonim verbului "a sta întins", ambele avînd aceeași reprezentare ortografică și fonetică: to lie (n. t.). * Joc de cuvinte: în cifre romane, 51 devine LI, completînd cuvîntul liar (mincinos) (n.t.). ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 Sociologia minciunii 1 Sociologia minciunii 3 4 Traian D. Stănciulescu 91 Despre semnele minciunii 93 Sociologia minciunii 96 Sociologia minciunii
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA ANGELICA HOBJILĂ LIMBA ROMÂNĂ Repere teoretice și aplicații Cuvânt-înainte de Ana-Maria Minuț INSTITUTUL EUROPEAN 2012 CUPRINS Cuvânt-înainte (Ana-Maria Minuț) / 7 Contextualizări necesare.../ 9 I. NIVELUL FONETIC/ FONOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE / 11 Repere teoretice / 11 I.1. Unități fonetice/ fonologice / 11 I.2. Sunetele limbii române / 14 I.3. Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere / 17 I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice / 18 I.5
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Printed in ROMANIA ANGELICA HOBJILĂ LIMBA ROMÂNĂ Repere teoretice și aplicații Cuvânt-înainte de Ana-Maria Minuț INSTITUTUL EUROPEAN 2012 CUPRINS Cuvânt-înainte (Ana-Maria Minuț) / 7 Contextualizări necesare.../ 9 I. NIVELUL FONETIC/ FONOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE / 11 Repere teoretice / 11 I.1. Unități fonetice/ fonologice / 11 I.2. Sunetele limbii române / 14 I.3. Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere / 17 I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice / 18 I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe / 19 I.6. Semnele de ortografie și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
litere / 17 I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice / 18 I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe / 19 I.6. Semnele de ortografie și de punctuație / 20 I.7. Principiile ortografice ale limbii române actuale / 26 I.7.1. Principiul fonetic/ fonologic / 26 I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric / 28 I.7.3. Principiul morfologic / 29 I.7.4. Principiul sintactic / 31 I.7.5. Principiul simbolic / 31 Aplicații / 32 II. NIVELUL LEXICAL-SEMANTIC AL LIMBII ROMÂNE / 43 Repere teoretice / 43 II
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în care, în formarea studenților de la specializarea menționată, studierii Limbii române îi este alocat un singur semestru, lucrarea de față se constituie într-o propunere de prezentare sintetică (prin "repere") a principalelor coordonate reperabile la fiecare nivel al limbii (nivel fonetic/ fonologic, nivel lexical-semantic, nivel morfologic, nivel sintactic și nivel stilistic) și de lansare de provocări în plan aplicativ, în vederea fixării acestor conținuturi. Maniera aleasă este, așadar, una de tip didactic, reperele teoretice având rolul de a actualiza elemente considerate esențiale
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Așadar, o provocare pentru identificarea și explicarea "jocurilor" din planul limbii române și al actualizării acesteia în comunicare, dar și pentru întoarcerea către literatura pentru copii, prin "concentrate" de valori în texte față de care raportarea este, aici, din perspectiva nivelurilor fonetic/ fonologic, lexical-sematic, morfologic, sintactic și stilistic ale limbii române. I. Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și al actualizării acesteia în comunicare, dar și pentru întoarcerea către literatura pentru copii, prin "concentrate" de valori în texte față de care raportarea este, aici, din perspectiva nivelurilor fonetic/ fonologic, lexical-sematic, morfologic, sintactic și stilistic ale limbii române. I. Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
literatura pentru copii, prin "concentrate" de valori în texte față de care raportarea este, aici, din perspectiva nivelurilor fonetic/ fonologic, lexical-sematic, morfologic, sintactic și stilistic ale limbii române. I. Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate. I.1.1. Unități fonetice/ fonologice segmentale Sunetul este cea mai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
față de care raportarea este, aici, din perspectiva nivelurilor fonetic/ fonologic, lexical-sematic, morfologic, sintactic și stilistic ale limbii române. I. Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate. I.1.1. Unități fonetice/ fonologice segmentale Sunetul este cea mai mică unitate sonoră a comunicării verbale, orale; este realizarea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate. I.1.1. Unități fonetice/ fonologice segmentale Sunetul este cea mai mică unitate sonoră a comunicării verbale, orale; este realizarea concretă în vorbire a unui anumit fonem. Fonemul, pe de altă parte, reprezintă unitatea sonoră minimală 4 funcțională cu rol în diferențierea morfemelor (unități minimale
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aceluiași cuvânt în graiuri diferite), fonemul este stabil, fiind în număr finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă de sunete care îndeplinesc aceeași funcție (vezi supra, valoarea funcțională a fonemului). I.1.2. Unități fonetice/ fonologice suprasegmentale 10 Accentul, intonația, pauza și ritmul/ cadența sunt reperabile la nivel suprasegmental, având funcții specifice în comunicare. Accentul 11 pronunțarea mai apăsată a unei vocale dintr-un cuvânt are rol în diferențierea unor unități de tipul: * silabă: silabă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
z, consoanele șuierătoare ș j și consoanele nazale m și n. I.3. Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere Litera este, în principiu, semnul grafic al unui sunet. În practica ortografiei și a ortoepiei, deși este considerată o "limbă fonetică" (în care unui sunet îi corespunde o literă), limba română prezintă, însă, și o serie de corespondențe particulare 18 de tipul: * sunet litera 1/ litera 2; de exemplu, sunetului |î| îi corespund litera î (când sunetul se află în poziție
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
despart de vocala sau de diftongul precedente" (DOOM, 2005. p. LXXXIII): pro-iect, le-oai-că, ploaie; * cuvintele derivate și cele compuse se despart în funcție de elementele lor constitutive (după structură): in-e-gal, drept-unghi, sa-vant-lâc sau, conform DOOM-ului din 2005, prin raportare la regulile fonetice de mai sus: i-ne-gal (o consoană aflată între două vocale trece la silaba următoare), dreptunghi (două consoane aflate între două vocale se despart), sa-van-tlâc (trei consoane aflate între două vocale se despart după prima consoană); * două vocale aflate în hiat
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pentru kine." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă). I.7. Principiile ortografice ale limbii române actuale Scrierea corectă este condiționată de cunoașterea și aplicarea normelor limbii literare actuale, sintetizate într-o serie de reguli subsumate principiilor ortografice 23: principiul fonetic/ fonologic, principiul etimologic/ tradițional-istoric, principiul morfologic, principiul sintactic și principiul simbolic. Toate acestea explică, prin raportare la elemente de ordin lingvistic, istoric, socio-cultural, pragmatic etc., anumite forme care ies, în principiu, din "tiparul" limbii române, din normele ei clasice. I.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tradițional-istoric, principiul morfologic, principiul sintactic și principiul simbolic. Toate acestea explică, prin raportare la elemente de ordin lingvistic, istoric, socio-cultural, pragmatic etc., anumite forme care ies, în principiu, din "tiparul" limbii române, din normele ei clasice. I.7.1. Principiul fonetic/ fonologic reflectă, pe de o parte, caracteristica limbii române de "limbă fonetică" și, pe de altă parte, situațiile particulare în care corespondența pronunție scriere nu mai este relevantă: "de cele mai multe ori scriem cum pronunțăm în limba literară modernă (ceea ce justifică
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
raportare la elemente de ordin lingvistic, istoric, socio-cultural, pragmatic etc., anumite forme care ies, în principiu, din "tiparul" limbii române, din normele ei clasice. I.7.1. Principiul fonetic/ fonologic reflectă, pe de o parte, caracteristica limbii române de "limbă fonetică" și, pe de altă parte, situațiile particulare în care corespondența pronunție scriere nu mai este relevantă: "de cele mai multe ori scriem cum pronunțăm în limba literară modernă (ceea ce justifică sintagma terminologică ortografie fonetică), dar scriem uneori și diferit de pronunția din
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]