15,024 matches
-
exercitarea profesiei de medic/exercitarea profesiei de medic stomatolog, trebuie raportată la dispozițiile generale de procedură penală, care prevăd că actele procesuale penale sunt manifestări de voință care se produc în momentul îndeplinirii condițiilor legale, cu evaluarea probelor și a cerințelor formale specifice. Astfel, în procedura penală nu există prevăzut un act prealabil punerii în mișcare a acțiunii penale, de natură să fie comunicat unei instituții sau organizații profesionale. Prin urmare, nu poate fi stabilită natura juridică a acestei instituții de drept
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
vertical, nu și în plan orizontal, în raport cu alte instituții (în acest caz, Colegiul Medicilor din România). ... 11. Actele procesuale penale sunt manifestări de voință care se produc în momentul îndeplinirii condițiilor legale, cu evaluarea probelor și a cerințelor formale specifice, iar în procedura penală nu există prevăzut un act prealabil punerii în mișcare a acțiunii penale, de natură să fie comunicat unei instituții sau organizații profesionale. În acest caz, punerea în mișcare a acțiunii penale semnifică trecerea urmăririi penale
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
a formării în cariera didactică se realizează prin sistemul de acumulare a creditelor ECTS, prin corespondență cu creditele profesionale transferabile (CPT), pe baza evaluării competențelor și a recunoașterii rezultatelor învățării, asigurând flexibilitate și transparența rutelor de formare în contexte variate: formale, nonformale și informale. Articolul 3 (1) Un program pentru dezvoltare în cariera didactică reprezintă oferta unui furnizor și urmărește formarea și dezvoltarea competențelor profesionale ale personalului didactic din învățământul preuniversitar. (2) Programele pentru dezvoltare în cariera didactică se clasifică în
METODOLOGIE-CADRU din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298210]
-
didactic din învățământul preuniversitar în domenii complementare specializării funcției didactice ocupate; ... c) programe pentru dezvoltare în cariera didactică de abilitare funcțională, denumite programe de abilitare funcțională, constituie forme ale dezvoltării profesionale continue a personalului didactic din învățământul preuniversitar, specifice educației formale și nonformale, care contribuie la dezvoltarea abilităților și deprinderilor cadrelor didactice în domenii care vizează autonomia pedagogică, selfmanagementul, dezvoltarea comportamentelor sociale adecvate și alte domenii conexe domeniului educațional. ... Articolul 5 (1) Programele pentru dezvoltare în cariera didactică precizate la art.
METODOLOGIE-CADRU din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298210]
-
100% din bugetul total de timp al programului. ... Articolul 14 (1) Structura obligatorie a unui program acreditat, asociată criteriilor curriculare, cuprinde curriculumul programului, strategia de formare și strategia de evaluare finală a formabililor. (2) Curriculumul programului se organizează în structuri formale de tip module/teme, corespunzătoare competențelor-cheie/competențelor specifice asociate profilului de formare în cariera didactică, în concordanță cu nevoile de formare ale grupului-țintă. (3) Strategia de formare se adaptează formei de organizare și implementare a programului, specificului grupului-țintă, activităților/sesiunilor de formare și
METODOLOGIE-CADRU din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298210]
-
eliberează adeverință/document de certificare, care să conțină numărul de ore alocat și, după caz, obiective/module/teme/competențe dezvoltate, asociate activităților desfășurate. (6) În categoria programelor de abilitare funcțională, precizate la art. 4 lit. c) , pot fi incluse activități de formare specifice educației formale și nonformale, care contribuie la dezvoltarea abilităților și deprinderilor cadrelor didactice din învățământul preuniversitar în domenii care vizează autonomia pedagogică, selfmanagementul, dezvoltarea comportamentelor sociale adecvate și alte domenii conexe domeniului educațional, cu precizarea bugetului de timp asociat. (7) Pentru aplicarea
METODOLOGIE-CADRU din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298210]
-
în curs de judecată; ... d) Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept și aceasta să nici nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 45. Din punct de vedere formal, având în vedere că, potrivit art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dispozițiile acesteia se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, sesizarea se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, prin încheiere care
DECIZIA nr. 106 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298096]
-
României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragrafele 51 și 53). ... 42. Curtea a mai reținut că Parlamentul este organul legislativ suprem al poporului român, iar în procedura de legiferare trebuie să respecte exigențele constituționale referitoare la aspectele formale ale acesteia. Astfel, în procedura generală de legiferare ține de opțiunea exclusivă a Parlamentului să adopte reglementările pe care le consideră oportune sau necesare, cu respectarea Constituției, iar, în procedura specială de aprobare a ordonanței emise în baza unei legi
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
legale imperative care impun obligația de a obține autorizația de construire. Așadar, în realitate, argumentul acesteia reprezintă un aspect ce privește modul de aplicare a reglementării legale, iar nu constituționalitatea textelor de lege criticate. În plus, invocarea discriminării este pur formală, întrucât principiul egalității nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. ... 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului
DECIZIA nr. 596 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298300]
-
pct. 2 din Codul de procedură civilă, se arată că acesta este neconstituțional, deoarece este interpretat restrictiv, înțelegându-se, în general, prin eroare materială, ca temei al unei contestații în anulare, doar o eroare materială evidentă în legătură cu aspectele formale ale judecății în recurs, cum ar fi respingerea recursului ca tardiv sau anularea lui ca insuficient timbrat ori făcut de o persoană fără calitate, deși la dosar există dovezi din care rezultă că a fost depus în termen, a fost
DECIZIA nr. 579 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298338]
-
observat că dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă reglementează motivul de contestație în anulare specială pentru situația în care dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale (greșeli materiale), care se referă la aspecte formale ale judecării recursului și care au drept consecință pronunțarea unei soluții greșite. Astfel, greșeala pe care o comite instanța trebuie să se realizeze prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care sunt determinante în pronunțarea soluției. ... 23
DECIZIA nr. 579 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298338]
-
acest sens, Decizia nr. 478 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 21 iulie 2006). ... 25. Așadar, dispoziția legală criticată are în vedere erorile materiale de natură procedurală, în legătură cu aspecte formale ale judecății, și nu acele greșeli de judecată, de apreciere a probelor, de interpretare a faptelor ori a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural (a se vedea Decizia nr. 355 din 23 mai 2019, precitată, paragraful
DECIZIA nr. 579 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298338]
-
și în Decizia nr. 229 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 9 iulie 2020, paragraful 54, Curtea a arătat că statul de drept presupune punerea în aplicare a prevederilor explicite și formale ale legii și ale Constituției. Cu alte cuvinte, sub aspectul colaborării loiale între instituțiile/autoritățile statului, o primă semnificație a conceptului o constituie respectarea normelor de drept pozitiv, aflate în vigoare într-o anumită perioadă temporală, care reglementează în mod expres
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
actori-cheie în promovarea valorilor democratice și a participării civice, prin programe de educație culturală și implicare comunitară. ... – Susținerea mobilității culturale și a dialogului intercultural ... – Promovarea alfabetizării digitale și mediatice încă de la vârste fragede, prin integrarea acestora în curricula educațională formală și în programe culturale complementare ... – Sprijinirea mass-mediei independente și pluraliste, esențială pentru o dezbatere democratică informată ... – Întărirea cooperării dintre statele membre, dintre instituțiile UE și dintre sectorul public și cel neguvernamental pentru combaterea manipulării informaționale ... – Susținerea de către autoritățile publice
HOTĂRÂRE nr. 41 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298408]
-
unei probleme de drept necesar a fi dezlegate printr-o interpretare de principiu a instanței supreme. ... 44. În sensul celor de mai sus, în condițiile în care opinia instanței asupra problemei de drept nu există, ci reprezintă doar o întrebare formală, reținând că mecanismul de unificare a practicii judiciare constând în pronunțarea unei hotărâri prealabile nu poate fi valorificat decât în condițiile restrictive și cumulative de admisibilitate reglementate de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024
DECIZIA nr. 126 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298412]
-
de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ceea ce privește admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate, arată că sesizarea de neconstituționalitate nu îndeplinește una dintre condițiile fundamentale de admisibilitate, respectiv condiția obiectului controlului de constituționalitate. Criticile formulate de autorii sesizării au un caracter pur formal și general, fără să evidențieze un raport de cauzalitate între prevederile legii supuse controlului de constituționalitate și presupusele vicii de neconstituționalitate determinate de nerespectarea Legii fundamentale. De asemenea, se mai arată că, având în vedere că argumentele prezentate de autorii
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
recoltă au fost stabilite ca medie a cotelor de recoltă realizate pentru speciile respective pe sezoanele 2018-2019 și 2019-2022 pe fiecare fond cinegetic, estimările populaționale invocate de MMAP în vechiul referat DMRC nr. 159.286/7.07.2021 reprezintă, în opinia reclamantei, doar referințe formale, pentru că nu au nicio incidență în stabilirea cotelor de recoltă. Stabilirea cotelor de recoltă la speciile de păsări ca „medie a cotelor de recoltă realizate în anii 2018-2019 și 2019-2020 pe fiecare fond cinegetic“ pentru speciile respective este incompatibilă
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
Un alt aspect invocat de reclamantă este acela că prin stabilirea cotelor de recoltă ca medie a cotelor de recoltă realizate pentru specia respectivă pe sezoanele 2018-2019 și 2019-2020, pe fiecare fond cinegetic, estimările populaționale aferente raportărilor sunt doar referințe formale care nu au incidență în stabilirea cotelor de recoltă. Într-adevăr, Curtea constată că nici măcar datele cuprinse în estimări/evaluări populaționale raportate în baza Directivei „Păsări“ nu au fost avute în vedere, cotele de vânătoare fiind stabilite ca medie a cotelor
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
corespunde vreo definiție legală nici în norma penală generală, nici în normele cu caracter extrapenal, speciale. ... 62. Totodată, s-a arătat că voința legiuitorului în sensul ca dispozițiile legale să se aplice și altor categorii de persoane în afara celor formal înscrise într-o procedură este expres formulată în expunerea de motive în care se arată că incriminarea este necesară pentru combaterea faptelor comise de unii participanți la licitație în scopul îndepărtării de la licitație a unor potențiali participanți. ... 63. Față
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
la nivelul centrelor, evaluatorii participă prin sprijinirea activității centrelor și/sau a Autorității Naționale pentru Calificări, denumită în continuare ANC, după cum urmează: a) evaluatorii de competențe profesionale susțin procesul de validare a rezultatelor învățării/competențelor obținute pe alte căi decât cele formale, organizat la nivelul centrelor, cu respectarea sistemului intern de asigurare a calității; ... b) evaluatorii de evaluatori sprijină ANC și pot fi implicați în: (i) evaluarea și asigurarea calității resursei umane implicate în procesul de evaluare și validare, prevăzută la lit.
METODOLOGIE din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292041]
-
al procesului penal la care se referă, această procedură nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar, iar actele ce se îndeplinesc în această procedură conform normelor procesului penal, îi dau un caracter jurisdicțional numai în sens formal. Totodată, Curtea a reținut că proceduri similare se regăsesc și cu privire la alte instituții - cum ar fi strămutarea, desemnarea altei instanțe, declinarea de competență, trimiterea cauzei la alt parchet și trecerea cauzei de la un organ de cercetare la
DECIZIA nr. 496 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295088]
-
sfera aspectelor și problematicii ce fac obiectul de analiză al camerei preliminare nu intră și verificarea necompetenței materiale funcționale a organului de urmărire penală în situația în care, la urmărirea penală, faptei imputate persoanei acuzate i se atribuie, în mod formal, o anumită încadrare juridică care să permită efectuarea urmăririi penale de către un organ de urmărire penală care, altfel, nu ar fi avut competența materială de a efectua urmărirea penală. Cu alte cuvinte, textele criticate sunt constituționale doar în măsura
DECIZIA nr. 655 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283133]
-
altfel, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că principiul egalității armelor constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil care urmărește crearea unui just echilibru procesual între părțile aflate într-un litigiu, însă acest principiu nu presupune o egalitate formală, în sensul reglementării unor proceduri identice indiferent de statutul juridic sau calitatea procesuală a părților, ci o egalitate materială, în sensul că prin procedurile, chiar diferit reglementate, să se ajungă la echitate procesuală între părți, cu alte cuvinte să se
DECIZIA nr. 296 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295162]
-
judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului. Prin urmare, noua reglementare nu încalcă exigențele de calitate a legii, din moment ce este comprehensibil faptul că se aplică și acelor contracte de credit în raport cu care, anterior intrării în vigoare a noii legi, instanțele judecătorești
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
decembrie a anului anterior nu au făcut obiectul vreunei abrogări, astfel încât nu se pune problema aplicării în timp a actelor normative ce cuprind respectivele prevederi. ... 50. Așadar, chestiunea de drept nu este una veritabilă, ci reprezintă doar o întrebare formală, ce nu ridică nicio dificultate și al cărei răspuns se impune cu evidență și fără cel mai mic dubiu, astfel că mecanismul hotărârii prealabile, inclusiv cel reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, nu mai trebuie declanșat. Nu
DECIZIA nr. 181 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299856]