3,294 matches
-
asuma educația copiilor și pentru raporturile de violență care se produc". Putem fi scârbiți sau seduși de simplitatea acestor analize care stigmatizează câteva categorii de vinovați, evitând să privească mai departe. Fie că-i vina pedagogilor sau a părinților, civilizația geme în fața barbariei care renaște în sălile de clase. Va trebui totuși să răspundem: joacă pedagogia un rol în geneza violenței? Cât de importante sunt variabilele familiale? Dincolo de simplismul monocauzal, trebuie evaluată ponderea variabilelor școlare și familiale, așezându-le la locul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prăbușirea în masă a caracterului de femeie, și de aceea o să-mi lingi tu piciorul, tu, om porcos. Rahatul tău se va sparge de pielea mea și vei fi curat ca un pustiu. (Hasi îl pălmuiește pe Schweindi. Schweindi suge gemând piciorul Hertei. Fotzi sărută fundul Hertei.) KARLI: Nu am fost niciodată într-un pustiu adevărat ca peisaj, dar într-un pustiu adevărat trebuie să existe cu siguranță furtuni de nisip, care acoperă viața în pace și zidește ochii. Dacă aș
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nici o relație. Un acela Produs produce conform indicațiilor o păcătoșenie adevărată cu oricare alt acel Produs. Tu îți alegi personal pentru tine un Produs din paleta de produse și îți cumperi să bagi în tine întreaga paletă de produse. Eu gem spre exemplu sub presiunea calității Așternuturilor. În Etajul de sub Rufe sunt Alimentele împărțite contra cost, care împing omenirea de diverse sexe să adauge la așternuturi de obicei o Pată, contra căreia în același Etaj se poate pune mâna pe Mijlocul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
încărcate cu scriitorii de atunci, nu numai din Moldova, ci din toate provinciile românești aflate în exod. Unde se duceau? Ce voiau? Cu ce mijloace? Numai voința săvârșește astfel de miracole. În anii 1916 - 1917 și următorii, când România a gemut sub năvala armatelor habsburgice și 424 willhelmine „Academia Bârlădeană” rămăsese unica noastră academie, o academie în căruță, care străbătea drumurile spre sate, ca să spună văduvelor și orfanilor, părinților, tineretului combatant pe fronturi că” nu s‐a terminat, că nu se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Verva îl face pe autor să se adreseze uneori cu o anumită fermitate, poate chiar agresivitate: Cititorule, trezește-te! Istoria am isprăvit-o, cartea de istorie am închis-o. Toate astea se întâmplă acum, în prezent, când magazinele noastre alimentare gem (chit că numai în capitală), când dumneata, cititorule, răspunzi sincer străinilor că poporul nostru este pe deplin îndestulat 258. Nici personajele acestei cărți nu "scapă" de insistența vocii auctoriale ("Hei, colonele Kliucikin! Unde ți-ai construit vila pentru anii de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
abominabile izvoarele din oraș și din centrele din jurul localității Daphne, pentru ca oricine ar fi băut acea apă să-și păteze sufletul. Apoi presăra cu apă lustrală pâinea și cărnurile, ierburile mirositoare, fructele și toate alimentele. Creștinii deși vedeau aceste fapte gemeau și se lamentau considerându-le dezgustătoare, consumau alimentele ascultând de legea apostolică: Mâncați tot ceea ce s-a vândut în măcelărie, pentru ca să puteți fi liniștiți în conștiință. Întâmplător, doi bărbați distinși cu înalte grade militare (scutieri și gărzi de corp imperiale
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și conacul. Căpitanul s-a uitat, cu luare aminte, la cei șapte osândiți. Fata aproape leșinase. Părul îi atârna despletit. Obrajii, înnegriți de lacrimi și de fum. Cum te cheamă? a întrebat căpitanul. Dar fata n-a putut răspunde. A gemut doar, sfâșietor de dureros. Tâlhăroaica asta-i Tinca, fata lui Todiraș. A îndemnat satul la răscoală! a răcnit boierul. Căpitanul a încălecat și a galopat până la tabără, i-a spus lui Tudor ce a văzut. După mine! a făcut Tudor
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
de a-și afirma și atitudinea lor independentă față de împărăția Austro-Ungară, în vederea unirii laolaltă a tuturor românilor. « Acuma a răsărit soarele și pentru noi » erau cuvintele lui Iuliu Maniu, care dădea glas și speranță împotriva jugului străin sub care mai gemeau încă românii.În acest scop, la Viena, la Arad și Cernăuți se înființau co nsil ii naționale care aveau să grăbească liberarea și descătușarea provinciilor cotropite. De la 18 septembrie la 12 octombrie 1918 Ardealul își adună puterile și prin comitetul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fi omo râți din ordinul lui Lenin, Lenin din porunca lui Stalin și de pro priul său sifilis, Stalin de... Iar dacă ne gândim că asemenea metode au deve nit lege mai târziu și în statele foste socialiste, în țele gem de ce cruzimea și faptele omenești devin actele nebunilor - nebu ni... Cum arătau țarii sau împărații, generalii lor, nimic din ceea ce s a scris, am citit și am învățat în Isto ria P.C.U.S. despre ei - eliberatorii popoarelor lumii, nu mai ar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
altei vieți, conv inge. Convinge pentru că adresându se bărbatului, celui cu care n-a avut timp să devină pereche, ea îl are în ea și alături , gr ăindu-i: „Te-am admirat secole-ntregi fără tutun și fără legi, bărbat grozav gemând de haos, iatac, chilie și pronaos. Biserică cu sfinți bețivi beci cast de idoli primitivi. Cu barba ta de stele bete ai desfetit atâtea fete care-au plecat, râzând năuc să fete cântecul de cuc. Ai spart pocalul sub călcâi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
goală. La timpurile noastre, amnezia aceasta ciudată, a ajuns la modă și poate de aceea auzi pe toată lumea, cum pe toate tonurile, urlă că așa nu se mai poate, că trăim vremuri grele, după ce ei, ca niște vajnici anticomuniști, au gemut sub jugul ceaușist. Și dă-i, și lăcrămează, și urlă ca din gură de șarpe că, Doamne, unde mai este țara ceea minunată, în care în perioada interbelică pe toate drumurile curgea lapte și miere... Totuși, cred că din când
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Albany's and Cornwall's powers you heard not? Că perle din diamante picurînd. Pe scurt, Durerea-ar fi o raritate-iubită, Daca le-ar stă la toți. KENT: N-a întrebat nimic? CURTEANUL: O dat', de două-ori suspinat-a "tata", Gemînd de parca inima-i strîngea; Strigă: "Surori! Surori! Rușine! Voi! Kent, tata! Ce? -n furtună, -n noapte? Nu mai e milă." Atunci revarsă Ea sfîntă apă din cereștii-i ochi Și vaietu-i udă; apoi pleca, Să fie doar cu chinu-i. KENT
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
bidon plat, cazon, și-l duse la buzele uscate de sete care refuzau să se deschidă. Nenea își dădu cu părerea: - O fi moartă... Mihu sări ca ars. - Măi Nene, ești chiar fără inimă, zău așa, am auzit-o eu gemând, mai bine dă baioneta ceea de la brâu. Deschise gura încleștată fetiței cu lama lată a baionetei, apoi turnă câteva picături de apă călduță, sălcie și stătută, din bidon. Mai turnă puțin și deoadată fetița strănută împroșcând apa în stropi mărunți
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
din nou brusc. Femeia de la canton luă de pe scaunul ei o pătură uscată o întinse cu gesturi ferme pe banca de stejar și ajută pe cei doi ca să repună omul de pe targa udă de ploaie, pe bancă. Omul de pe targă gemu de câteva ori slab, ca de pe altă lume. De sub învelitoarea de pânză cauciucată lunecă o mână slabă și galbenă, pe care femeia ce venise cu el se grăbi să o bage la loc. După un timp, dădu deoparte învelitoarea de sub
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
galbenă, pe care femeia ce venise cu el se grăbi să o bage la loc. După un timp, dădu deoparte învelitoarea de sub care apăru un bărbat slab, galben, cu nasul ascuțit de boala necruțătoare și care dacă nu ar fi gemut din când în când, făcând să-i freamăte nările aproape străvezii, ai fi crezut că este mort demult și numai o minune mai ține toate părțile componente ale corpului legate între ele, ca să nu plece care-încotro, precum la o jucărie
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
așa că am plecat. Și ce ploaie, nu cred să se mai oprească, de trei zile curge de sus, iar el striga mereu ca să-l duc oriunde, că va trăi, să crescă mari copiii, acum nu mai zice nimic, doar geme”. Se ridică în picioare și întrebă: -Când vine primul tren? Nu vreau să moară aici, dacă tot e să moară, să moară într-un pat omenesc, fie chiar și de spital. Cantoniereasa își întoarse ochii spre telefonul negru și mut
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
i se părea că lipsise o veșnicie. Bătrânul stătea tot acolo sprijinit de sobă, iar omul acela murdar, neras, își trăsese scaunul lângă bancă, își pusese bățul pe jos și acum ținea cu amândouă mâinile lampa între mâinile muribundului care gemea încetișor. Cantoniereasa stătu un timp cu corpul aplecat spre înainte, fără să se așeze pe scaunul său dintre cele două telefoane. Respira greu ca după urcarea unui munte. Își trecu mâna peste fața și părul udat de ploaie, ca pentru
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
se lăsă în genunchi lângă bancă. Ce îngrozitor puțea nebunul, pară nu se spălase de un veac. Plânse îndelung și de abia într-un târziu își dădu seama că nu plânge pentru ceva anume, pentru omul acesta care de abia gemea, pentru femeia care era poate undeva moartă, plutind în apa galbenă, murdară, către pădurea de sălcii. Omul întins pe bancă începu să respire des și gâfâit, fruntea i se broboni, sau era numai o părere, aerul ieșea din plămâni șuierând
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a receptării, așa cum se întâmplă în cazul tatălui său și a scriitorilor de renume din perioada interbelică. Nicoleta Sălcudeanu creează o listă a activităților radiofonice cu scopul de a arăta și justifica ritmul frenetic, frustrarea și oboseala cotidiană. În spatele emisiunilor "geme o cantitate uriașă de efort și de sacrificiu: încercarea, adesea zadarnică de a coagula intelectualitatea românească desțărată, promovarea creației românești în străinătate, sisifica determinare în a susține o publicistică românească în afara granițelor ca alternativă la minciuna oficială"232. Cu toate că nu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
decupată din basmele lui Hans Andersen. Nuntașii, în drum spre restaurant, pășeau veseli și atenți la stratul de gheață de sub nămeții adânci. Acoperișurile caselor, gardurile, brazii și în special ramurile de tuia acoperite cu alb, parcă se rostogoleau peste noi; gemeau și se aplecau sub povara grea a zăpezii, în timp ce de sus fulgii mari și deși cădeau întruna fără a se opri. Nu puteai privi în direcția lor, deoarece aceștia împrăștiați de o boare slabă de vânt, după ce intrau în urechi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
se îvinețise la față, era rece ca gheața și părea foarte speriată. Pe drum salvarea s-a oprit de s-a urcat un doctor care neatent a aruncat o geantă mare și grea peste mama. Ea a tresărit și a gemut de durere... Când am luat geanta și am pus-o în alt loc, doctorul a țipat ca un nebun la mine și la mama de parcă cine știe ce crimă făcusem... Când vedeam starea în care era biata mamă, mi se părea că
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
blând, omenos, pe spatele căruia diplomații croiesc carte și rezbele, zugrăvesc împărății despre cari lui neci prin gând nu-i trece, iubesc acest popor care nu servește decât de catalici tuturor acelora ce se-nalță la putere, popor nenorocit care geme sub măreția tuturor palatelor de gheață ce i le așezăm pe umeri." Firesc, de vreme ce Eminescu a întrupat arheul românității în toată plenitudinea lui, dându-i contur conceptual ontologic, pornind, deopotrivă, din filosofia greacă a lui Platon și Aristotel, din Johann
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și, odată jocul terminat, se reîntorc acasă lăsându-l plângând, răsturnat cu picioarele în sus. Atunci vin la el bunele bătrâne ale diplomației pentru a-l îngriji și a-l acoperi de bandaje care se schimbă în adevărate lanțuri. Nefericitul geme mai tare ca oricând, în vreme ce Europa își spune: "Ce-o mai fi vrând țâncul ăsta gălăgios? Niciodată nu-i mulțumit. Ai face bine să taci, țestoaso!"". "Punctul de vedere al lui Alecsandri este tragic.", conchide Catherine Durandin. 68 M. Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mobilitate ficțională enormă, în funcție de text. Mai toate demersurile lui, ca poet, sunt modulațiile unui căutător fără pace, ale unui solitar introspectiv și volubil, terorizat de disjuncții ("Eu" față cu un alt "Eu", ori cu "Celălalt"); reflexiv și fantast, iată-l "gemând de reci dureri" (În grădina Ghetsimani), dar dorindu-și o mască senină. Din sute și sute de mențiuni despre Sinele în constantă legănare, din secvențele despre un Nichita încordat care, în subtext, vrea să conducă dar se vede condus rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
repede uitate. La Bolintineau făcuse impresie un fragment din Mihnea și baba, o cavalcadă nocturnă tenebroasă cu efecte de mașinărie romantică, pe fundal demonic, terorizant; ritm gâfâitor, precipitat, în sacade: "Calul său tropotă, / Fuge ca vântul; Sună pădurile, fâșie frunzele, / Geme pământul..." Mai mult decât Moartea căprioarei (mereu invocată), concisa Biografie (19 versuri) e un text esențial; dincolo de elanurile vârstei, dincolo de exaltări ori de "abur de vis", biograful ardent își descoperă un "suflet prea grav"; revărsărilor euforice li se alătură predicții
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]