7,834 matches
-
15 sate donate de înaintașii săi. Același lucru îl confirmă, în anul 1489, Vlad Vodă Călugărul. În anul 1497 mănăstirea va arde. Voievodul Radu cel Mare închină acestei mănăstiri satul Dănești și începe refacerea mănăstirii. Neagoe Basarab face donații foarte generoase acestei mănăstiri, pe care o și numește Lavra cea mare a Țării Românești, în care astăzi, din păcate, nu mai este nici un călugăr român !?... Datorită acestor danii mănăstirea Cutlumuș ajunge, din a șaptesprezecea mănăstire athonită a șasea în ierarhie, loc
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
căderea Constantinopolului sub turci (amintind, mai sus, donațiile făcute de către domnitorii Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun și Alexandru Aldea), iar așezămintele monahale ale Sfântului Munte au putut exista și supraviețui, secole de-a rândul, în timpul ocupației otomane, datorită ajutoarelor generoase ale românilor. Românii, deși au ajutat Athosul mai mult decât toate celelalte popoare ortodoxe în timpul dominației turcești, n-au întemeiat, n-au cumpărat, și nici n-au pretins în schimbul ajutoarelor acordate - o mănăstire pentru neamul lor. Ajutorul a fost oferit
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
tot de la Prodromu și nu în ultimul rând pe Părintele Dionisie de la Schitul Sf. Gheorghe - Colciu, trecut, de curând la cele veșnice. Și totuși, daca nu un paradox, este în orice caz o curiozitate faptul că tocmai românii - ale căror generoase danii către Sf. Munte sunt atestate de mii de documente, începând de la primii Basarabi și urmând până la ultimii voievozi din sec. al XIX -lea - nu au avut aici nici un lăcaș propriu până în urmă cu un veac și jumătate și nici
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
se doarme deloc, decât pe apucate, la schimb, printre picături, în puținele răstimpuri dintre asurzitoarele parade și focuri de artificii, care oricum ne mențin „alerți”. Un factor important în reușita nebuniei generale rămâne clima blândă a Mediteranei, aptă să primească generos masele de entuziaști fără frică de îngheț. Ghidurile turistice respectabile somează amatorii să nu subestimeze zgomotul infernal al pocnitorilor de toate calibrele, îndemnând la purtarea obligatorie de dopuri în urechi. Proba de rezistență maximă pentru timpane este canonada zilnică de la
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
-a), recenzii și cronici (partea a III-a) și cronici plastice (partea a IV-a). Întregul în care se reunesc aceste patru părți poartă un nume foarte sugestiv. “Neliniști prin timp”. Se cristalizează între paginile cărții o neliniște specială - dedicată, generoasă și profund umană - neliniștea creatorului în fața creației. Stăteam deunăzi de vorbă cu talentatul poet tecucean Vasile Sevastre Ghican, care afirma că a scris de-a lungul activității sale literare - zeci de recenzii, cronici și prefețe, dar pe care nu le-
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
Olt, din zona Romanaților și alte cinci familii din Cărbuneștii Gorjului - de aici și denumirea de Olteni. Graiul localnicilor are prin aceasta irizări de culori și accente? Localnicii vorbesc în graiul pur oltenesc. Cine a avut brațe de îmbrățișat mai generoase de la unul spre celălalt: duhul cântecului, ori viitorul cântăreț Gheorghe Gheorghe? Și unul, și celălalt! De mic mi-a plăcut a cânta , am iubit câmpul, pădurea, susurul izvorului, răpăiala ploii, animalele, muncile câmpului. Mi-a plăcut viața, omul... toate acestea
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
familii, mai ales că, Veronel povestea lucruri de tot hazul despre fosfați, iar Timona era o neîntrecută maestră a demonstrațiilor referitoare la muratul verzei, la coptul vinetelor pentru zacuscă, sau a fiertului leșiei pentru săpun de casă, secrete pe care, generoasă, le destăinuia bunei sale prietene, Hilduța. Foarte receptivi, nemții asudau înfulecând și spuneau tot timpul ia, ia, ia, semn că pricepeau la fix tot ce auzeau și erau deosebit de interesați să ducă cu ei, acolo-n Germania, aceste cunoștințe de
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
cu dușmănie un cocoș, scăpat ca prin minune de la sacrificiu, în mod sigur ca să-și ascundă durerea despărțirii. Nu vă mai spun ce bucurie pe toată lumea când, cu un minut înainte de a se urca în mașină, oaspeții, și ei niște generoși, deși erau nemți, le-au dăruit o cutie mare de carton plină ochi cu daruri. Apoi au plecat în trombă fără să mai aștepte cuvintele de mulțumire. Ce mai, sentimentali și discreți, așa cum îi stă bine unui om cu adevărat
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
număr al revistei apărut din martie 1969 Echinox s-a bucurat de un cuvânt înainte de încurajare semnat de noul rector al UBB, istoricul Ștefan Pascu: „Pascu încuraja „primăvara” de la Cluj: „Mai întâi a fost ideea, o idee frumoasă, o idee generoasă. I-a urmat inițiativa concretizării gândului și apoi înfăptuirea proiectului frământat multe zile și poate nopți de mintea tânără și iscoditoare a celor dornici de a-și puncta trecerea prin universitate și cu alte înfăptuiri decât cele înscrise între obligațiile
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
desigur, români - iar dacă doreai cumva o recomandare către un medic bun, cu siguranță că ai fi fost îndrumat spre Traian Stoicoiu. Dăruirea sa profesională era completată de imensa dragoste de semeni, fiind un om plin de compasiune și un generos fără margini. Tatăl meu nu a fost unul care avea nevoie să atragă atenția asupra sa, a fost mai degrabă tăcut, confident, un adevărat turn de tărie - îmi scria zilele trecute Rodica Stoicoiu, fiica chirurgului - nu cred că l-am
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
Spunând că nu e bun. Am întâlnit în viața mea, Oameni evlavioși, Erau atata de smeriți, Erau atât de buni. Eu am tot stat și-am cugetat, Oare cum este bine??? Să fii frumos, dar să fii rău??? Sau fii generos??? Eu ales ca sa fiu bună, S-ajut pe toată lumea, Că e frumos, sau e urât, Pentru mine e tot una. Nu-i aleg nici după chip, Și nici după simbrie, Nu mă uit că sunt calici, Toți au nevoie de
AM ÎNTÂLNIT... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348600_a_349929]
-
armonios, să înflorească și să dea roadă. Stă înscris în legile firii ca omul să-și iubească patria. Și nu știu de ce se rușinează unele persoane de acest sentiment frumos care ne face pe toți mai buni, mai calzi, mai generoși. În acest sens, cutezanța poetului este meritorie. Și când mulți alții se codesc să-și dezvăluie trăirile și sentimentele, el le dă pe față și rugul de liniște din interior devine vâlvătaie. Icoana țăranului român, cu palma cât o țară
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
oful care sfâșia sufletul sub brazde adânci de durere de jale. Iată, descopăr acum cum inima mea a crescut cu jalea în ea. Rob îi Lucaci în lanțuri. Și vocea Andreei mă chinuia, stârnea uragane de durere în mine. Dar, generoasă, nu mă lăsa acolo, în hău, nu mă părăsea. Nu fi mierlă supărată/ Nu-i robia ne-ncetată." Am avut multe bucurii în viață, dar nu cred s-o fi întrecut vreuna pe cea a descoperirii unei cântărețe autentice, profunde, de-
ANDREIA BOTIŞ ŞI DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348627_a_349956]
-
viitorul fetelor, când ne jucam cu mielușeii și ascultam fascinați cucul din vârful nucului, numărând anii pe care îi avem de trăit. Lumina asta caldă ne trimite cu gândul la casa părintească sau cea a bunicilor peste care se împrăștia generoasă în oricare răsărit de soare în cântatul de ziuă al cocoșilor. Se strecoară ca prin vis gânduri și înfiorări, fără să știm cum, la imaginile din trecut, spre urzicile și ștevia abia răsărite pe lângă gardul din fundul grădinii, parcă simțim
SĂRBĂTOAREA DARULUI VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348641_a_349970]
-
mod iresponsabil a actului de conducere". M-a felicitat pentru compozițiile mele muzicale, apreciind că melodia „FLORICICA MAMEI" închinată fiilor, fraților și prietenilor noștri... care au plătit cu „floarea tinereții" ca noi să putem fi liberi, este cu adevărat un generos omagiu și de adâcă iubire pentru eroii neamului. În câteva cuvinte i-am destăinuit dorința mea fierbinte, ca această carte „NE VEDEM LA PARIS" - „Vreau să o văd ecranizată într-un film de lung metraj, iar domnia voastră să-l interpreteze
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
de artă a promovării tinerilor valori plastice din R. Moldova. A scris și publicat peste 130 de articole, cronici de artă, comunicări și studii, majoritatea din domeniul esteticii, criticii de artă și al axiologiei artei. O viață de om pusă generos în slujba luminării semenilor prin cultură, un prețuit și iubit prieten, cu vorba domoală, blândă și înțeleaptă, un neobosit cărturar, acesta este domnul profesor Mihai Păstrăguș, care ne îndreptățește să afirmăm că Moldova rămâne locul unde se nasc valorile în fața
O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEŞTI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349241_a_350570]
-
află, probabil, în faptul că majoritatea primilor locuitori ai Tiberiasului erau păgâni, deoarece orașul a fost construit pe locul unor vechi cimitire, evreii refuzând la început să se stabilească aici. De aceea creștinismul a căpătat în această parte, un teren generos și, la foarte scurt timp a fost creată aici o comunitate creștină și o episcopie. Deja la începutul sec. al IV - lea clădirea păgână Adriania a fost transformată de creștinii Tiberiasului într-o bazilică de dimensiuni foarte mari, de-a
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
înălțând unică poartă magicianul culorilor aruncă apă clipă de clipă peste aripile tale să fie povestea inimii de acum să fie taina atât de profundă încât amorțită de pasul repezit de sacadatul ritm al stepului să nu îi surprind codurile generoase cheile lor din esențe de viață printre furtuni și însoriri te ascund... 18 iulie 2014 Referință Bibliografică: te ascund / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1296, Anul IV, 19 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anne
TE ASCUND de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349356_a_350685]
-
de ce. Apoi ne vom uimi fiindcă, uite, ce ușor poate fi dar noi nu vrem să credem ... Consider această carte un fel de balsam cu care ne putem vindeca de multele rele care ne înconjoară, iar Francisca Stoleru este magul generos care ni-l oferă doar pentru că ne iubește. Mulțumesc, Francisca! ---------------------------------- Mihai BATOG-BUJENIȚĂ 14 iulie 2014 Iași Referință Bibliografică: Mihai BATOG-BUJENIȚĂ - FRANCISCA STOLERU, DINCOLO DE CUVINTELE SCRISE / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1296, Anul IV, 19 iulie 2014
FRANCISCA STOLERU, DINCOLO DE CUVINTELE SCRISE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349359_a_350688]
-
al cântecelor care amintesc de voinicia haiducilor, dârzenia în muncă a țăranilor noștri, păstrată din moși-strămoși și câte alte frumuseți care îmi brodează dreapta credință și dragoste pentru pământul natalˮ. Elena Buică își scrie cărțile dând impresia că inima-i generoasă a devenit o oglindă mărginită de nestemate și că fiecare vorbă izvorăște din gândul îndelung sedimentat țesut pe canavaua unde se îmbrățișează mii de emoții, senzații, trăiri indicibile. De aceea cititorului nu-i rămâne decât să se îndrăgostească de fiecare
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
ce a fost și va fi arătat odată cu venirea Domnului Isus.. Să renunțăm la competiția nedreaptă, să ne unim, să ne spirijinim întocmai cum ne-a învățat Domnul Isus, să nu ne părăsim niciodată la greu, să rămânem modești, buni generoși, curați și sinceri. Ce frumos e omul cu inima curată, al cărui țintă e să facă fericiți pe cât mai mulți oameni, luptând împotriva răului alături de Dumnezeu care este Bun, Milos și Iertător! Iată care este adevărata noastră luptă la care
DESPRE LUPTELE NOASTRE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349390_a_350719]
-
de o parte un plus de producție și pe de altă parte piața închisă. În consecință, doctorul Catan, care lucrează la țară, s-a trezit cu o mulțime de dovezi de dragoste și apreciere din partea pacienților, exprimate sub forma unor generoase buchete de flori. În prima zi, doctorul s-a bucurat, a plasat florile în chiuvetă din baie și a uitat de ele. Când însă, în zilele următoare s-a pomenit cu cantități, a intrat în încurcătură. Nu e frumos să
SCHIŢE UMORISTICE (4) – SĂ VORBIM PRIN FLORI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349440_a_350769]
-
niciun chip starea șubredă a evoluției lor naturale, invocând cu emfază în momentul actual preceptele desprinse din simbolistica ocultă a timpului deja trecut, evocă, până la urmă, o cădere din sensuri a Eu-lui propriu, Eu aflat în permanență sub auspiciile deloc generoase ale unei forme vizibile de regres continuu și semnificativ. La prima vedere, lucrurile ar trebui să zacă fără urmă de tăgadă în albia instabilă a superficiului zilnic dominant și să nu necesite nici măcar un efort minim de concentrare asupra lor
SINDROMUL DOLFI. UNII AU STAT CU HITLER LA MASĂ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349441_a_350770]
-
Constiinta > PÂNZA PENEL(OPEI) Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1259 din 12 iunie 2014 Toate Articolele Autorului îmi asum ființa crudă ca un vultur zborul vital mândria mea seducătoare statornică aprinde flăcări albastre pe stâncile jertfite jefuite împart generos onest aerul cuminte anonimilor dezbrăcați de farduri stridente de convenții anoste umilim scena cu picioarele goale sunt păduri unde umbra vie a ierbii adăpostește sori asfințituri mute izvoarele săpa în pietriș riduri stoluri eliberate de spectrul citadin (des)cântă bahic
PÂNZA PENEL(OPEI) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349802_a_351131]
-
cu îndelungată experiență și corespndenți de pe toate continentele. Numărut pe iunie din acest an cuprinde o paletă diversă de creații literare ale scriitorilor de limbă română din țară și străinătate. În sumarul revistei semnează, după cum urmează, poezie cu o tematica generoasă și în diferite stiluri: Constantin Mândruța, Liviu Zamfirescu, Valentina Graur, Sandu Cătinean, Mariana Cristescu, Angela Lucia Drăghici, Magda Simionescu, Elenă Valeria Ciura, Mihai Pleș, Titina Nica Țene, Beslim Ahmetaj, Constantin Boncu, Floare Gândea, Adina Enăchescu, Teofil Hanăs, Eugenia Ponta Pete
A APĂRUT AGORA LITERARĂ, NR.23, 2014, A LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349803_a_351132]