4,038 matches
-
promisese că o ia din rulotă, sub aripa ei protectoare, ca să-i arate lui Charlie că avea locuri mai bune de vizitat. — Te superi dac-o luăm și pe Desert Rose cu noi? — Deloc, iubito, invit-o, zise Matthew cu generozitate, plecând să facă un duș și să se Îmbrace. Kitty o sună pe Desert Rose și o invită să ia cina cu ei și să rămână peste noapte la Matthew. — Nu pot, zise Desert Rose cu Încăpățânare. Kitty știa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
din nori va reîncepe să-și cearnă făina ei de apă, cu atâta umezeală nu știu cum vom reuși să uscăm piesele. Fie din pricina blândeții crepusculare, sau a scurtei vizite evocatoare la cimitir, sau chiar, ceea ce ar însemna o compensație efectivă a generozității sale, pentru că-i spusese femeii în doliu că-i va da un urcior nou, Cipriano Algor, în clipa asta, nu se gândește la decepțiile și spaimele lui că va pierde și nu va câștiga. Într-un ceas ca acesta, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
că e obligația noastră să ne purtăm cu naturalețe în toate împrejurările vieții, dacă cineva a avut amabilitatea să ne aducă acasă o prăjitură acoperită cu un șervet brodat, e firesc și normal să întrebăm cui i se datorează neașteptata generozitate, și, dacă, în loc de răspuns, ni se propune să ghicim, ar fi mai mult decât suspect să ne prefacem că n-am auzit, micile jocuri de familie și de societate n-au mare importanță, nimeni nu se va apuca să tragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
m-a reținut. Poarta era deschisă. Sau, poate, tocmai asta? Am fost învățat să suspectez bunăvoința fără opreliști. Totdeauna am preferat să mă lovesc de obstacole, de piedici. Asta mă ambiționa, mă făcea să trec peste orice șovăială. În schimb, generozitatea, drumul liber m-au pus de fiecare dată pe gânduri și n-am avut încredere în ele. Mi-au dat chiar un sentiment de panică. Nu cunosc o interdicție mai rece decât o ușă care se clatină în balamale, nepăzită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
meu, s-a substituit adesea destinului, m-am mutat la ea. I-am plătit și datoriile - adunase datorii cu neputință de achitat - tocmai fiindcă nu mi-a cerut nici un ban și nici măcar nu mi-a mulțumit când mi-am arătat generozitatea, eu care n-am mișcat un deget pentru nimeni! Locuia într-o cameră plină de praf, cânta prost la pian și avea o singură carte, pe care o recitea mereu: „Doamna Bovary”. Era Biblia ei. Nu m-a mirat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
un zgomot curios și mi-au trebuit câteva clipe până să mă lămuresc că Hingherul plângea, ascuns în closet. Un plâns nervos, de om obosit. Și am plecat de-acolo, ca să nu-l mai aud. Pentru că asta e faimoasa noastră generozitate. Ne ferim să nu ne murdărim cumva de singurătatea și de suferințele altora... O săptămână a bolit după aceea Hingherul. Abia se atingea de mâncare și nu mai discuta cu nimeni. Trecea pe coridoare grăbit, de obicei desculț, din pricina picioarelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
față de teroarea, ușor de Înțeles, de a te trezi avînd un păr ca al lui Donald Trump, a avea prea mulți bani te poate face să te simți vinovat. Ușor de Înțeles, oamenii vor să șteargă această vinovăție prin filantropie. Generozitatea, adică filantropia, este tot atît de americănească precum... ce exemplu să vă dau, french fries. Un american nefilantrop este un cetățean nereușit, o aberație pe care identitatea noastră națională nu o va tolera. Chiar și Al Capone a organizat niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Tot ceși dorește ea Lui Stephanie Leigh, o prietenă plină de afecțiune și generozitate, care mi-a oferit prima scânteie de inspirație pentru această poveste, și fiicei sale Becky, autoarea jocului de cuvinte minunat de ingenios „boala Oldtimers“. Capitolul 1 — La naiba! înjură Francesca, holbându-se la fotografia imensă a fostului ei logodnic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
că n-ar vrea să vă spun asta, dar cred că a venit momentul să i se recunoască meritul. Fran asculta fascinată. — A obținut el fondurile printr-o organizație de caritate. Fran era uimită și chiar puțin descumpănită. O asemenea generozitate era ieșită din comun. — Și de data asta a funcționat. Cred că e bărbatul cel mai minunat pe care l-am întâlnit vreodată. Fran auzi pe cineva, probabil soțul, comentând în fundal. Bietul om se săturase probabil să tot audă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
la ochi la prima întâlnire? — Sigur că nu. Zilele când femeile trebuiau să fie sfioase și rezervate au apus de mult. Trebuie să pui totul la bătaie, mătușică Fran. — Poți să împrumuți juponul meu dacă vrei, îi propuse Lottie cu generozitate. Fran fu mișcată la culme. Juponul de dantelă era comoara cea mai de preț a lui Lottie. — Mulțumesc, Lots. Fran o ridică pe micuță și o așeză pe genunchi. Asta e cea mai frumoasă ofertă pe care am primit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
zi străbătură în tăcere drumul înapoi spre Woodbury. Fran se simțea de parcă ar fi fost despărțiți de un paravan. Fusese oare prea devreme pentru relația lor să aducă vorba despre copii și îl speriase? Sau Laurence era, în ciuda bunătății și generozității pe care o arăta față de copiii altora, prea afectat de suferința îl măcina încă, oricare era aceea, spre a-și dori proprii săi copii? Ei bine, zise Sean McGee, tânărul stagiar blajin, dându-și toată silința să pară agresiv, cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
citeau numărul din Woodbury Citizen în care apăruse, răsfățându-se pe două pagini, reportajul pe care-l scrisese Fran despre secția lui Laurence. — Știi, dragă, se extazie Camilla, a surprins cu adevărat esența firii tale în acest articol. Altruismul tău. Generozitatea ta. Aș zice chiar că te-a făcut să pari un adevărat sfânt. — Ce vrei să spui de fapt - Laurence avu decența să pară stânjenit - e că m-a făcut să semăn cu o combinație reușită între Albert Schweizer și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
spre Fran. Purta o geacă de blugi peste o bustieră și o fustiță roz cu volane care lăsa să i se vadă coapsele durdulii, ce îi evocară lui Fran povestea celor trei purceluși. Și deși trupul ei lăsa impresia de generozitate, fața îi era suptă și răutăcioasă. — Pentru că e un boșorog pervers, de-aia. Fran o antipatiză instantaneu. Domnule polițist, ce s-a întâmplat mai exact? Polițistul, tânăr, crud și stânjenit la culme, șovăi. Phyllis se ivi gâfâind, în spatele lui Fran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
găsim vreo transmisiune de la curse. Se dovedi că era prea devreme pentru curse. Ralph îi ceru telecomanda și schimbă canalele până când dădu peste unul care dădea în reluare un episod vechi din The Wombles. — Uite, Ben, se opri Ralph cu generozitate, de parcă Ben ar fi avut cinci ani, nu cincisprezece, o să-ți placă asta. Ben îi făcu cu ochiul și amândoi se așezară fericiți în fața televizorului, având fiecare scuza că îi suporta pe Orinoco și pe Uncle Bulgaria de dragul celuilalt. Fran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
însă. Azi dimineață mi-a pus salată de varză în ceai. Fran era gata să-i spună cât de emoționată fusese să-l vadă pe Ralph reintegrat în sânul unei familii și să-i mulțumească încă o dată lui Jack pentru generozitatea sa. Ar fi adăugat poate cât de mult se înșelase în privința lui Jack însuși - concluzia ei pripită că trebuia să fie un tată dezastruos când părea să fie exact pe dos. În ultimele zile avusese ocazia să-l vadă împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
croia drum prin mulțime ca să-i spună asta lui Jack și să-i mulțumească, în numele ei, pentru că evocase atât de viu personalitatea lui Ralph, când văzu că Murray Nelson i-o luase înainte. Stevie își dădu seama dintr-odată de generozitatea - nesăbuința, ar fi putut spune - de care dăduse dovadă Jack. Nu se gândise cum ar putea reacționa superiorii lui de la Trustul Express la acest omagiu spontan adresat principalului lor rival. Dar Murray Nelson zâmbea, amintindu-i lui Stevie de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
definiție criticul e refractar undei lirice. Sofism înveterat, deoarece prin critic s-ar înțelege tocmai sufletul sensibil la poezie în stare de a-și îndreptăți emoțiile. Cît despre sentințele în sine ale lui Lucian Boz, ele sînt însuflețite de o generozitate necugetată și exprimate cu un verbalism delirant” (p. 914). În opinia lui Călinescu, evreii - umanitariști, antinaționaliști în principiu, dar „naționaliști pentru ei înșiși” - ar fi refractari spiritului clasic, ierarhiilor axiologice și criticismului, fiind în general adepții „înțelegerii”, „iubirii” și „trăirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în primul număr al „bizarei” și efemerei sale „reviste lunare de critică și literatură” Capricorn, din decembrie 1930 („Editarea postumelor lui Urmuz...”, notă plasată în finalul secțiunii „Bibliografie critică”). Gestul revistei unu e privit ca „o faptă care merită, prin generozitatea ei, toate laudele” și care oferă istoricului literar „un instrument pentru înțelegerea unor forme mai nouă de literatură”. Însemnătatea ar fi, prin urmare, documentară. Verdictul estetic este foarte dur: „simple elucubrații premeditate, fără un sens mai înalt”. Apreciind, totuși „inteligența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
evidență ambiguitatea atitudinii călinesciene față de scrierile lui Urmuz. Pe de o parte - atracție, chiar fascinație (dovadă atenția acordată în cadrul a două lucrări „canonizatoare”, dar și promptitudinea recenzării ediției din 1930). Pe de altă parte - atitudine magisterială, condescendentă în aparenta ei „generozitate”. Ceea ce Călinescu „refulează” este tocmai urmuzianismul, dar - după cum se știe - refulatul se întoarce. În plus, cu excepția lui Alexandru George și a lui Tudor Țopa, prozatorii din Școala de la Tîrgoviște (Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu), ieșiți din „mantaua” prozei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Mulțumim! spun eu, mergînd la fiecare și sărutîndu-i. E cel mai frumos cadou pe care ni l-ați fi putut face. Aveți perfectă dreptate În privința dorinței noastre de a ne muta, e startul perfect pentru viața noastră de oameni căsătoriți. Generozitatea voastră este incredibilă. Linda pare peste măsură de Încîntată. — Minunat, spune ea, bătînd din palme. Vai de mine, sînt atîtea de făcut, că nici nu știu bine de unde să Încep. Ne-am Înțeles că nunta va fi la iarnă, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
umeri, Într-un gest blînd, de consolare. Îi spun că o iert, că Înțeleg faptul că nu Încerca decît să fie drăguță, că nu, nu vreau să returneze lucrurile acelea minunate și că, de fapt, fusesem supărată doar din cauza hormonilor, generozitatea și amabilitatea ei Încîntîndu-mă peste măsură. Sigur că e o tîmpenie, dar simt ceva ce n-am crezut nicicînd că voi simți față de ea: milă. În realitate, Îmi pare rău de ea și, deși știu prea bine cît de ticăloasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ce aveam să zic. Sună fantastic, spuse el calm. SÎnt sigur că ne-ar plăcea la nebunie, dar dați-mi voie să o Întreb pe Ellie mai Întîi. O să vorbesc cu ea și apoi vă anunț. Dar vă mulțumesc pentru generozitatea voastră incredibilă. Michael rîse. — Nicidecum. Incredibil de generos ar fi numai dacă ne-am oferi să vă plătim și biletele de avion. — Există vreo șansă În direcția asta? Întrebă Dan, plin de speranță. — Întinzi coarda, băiete, Îi răspunse Michael rîzÎnd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
uitaseră. Fiul meu i-a plătit ca să ne-ajute să forțăm ușa bisericii; ne-am dus direct la criptă și am scos trupul lui Rotari și al Gailei, de-acum uscate precum lemnul vechi. Ajutoarele noastre și-au amintit de generozitatea regelui și s-au arătat deosebit de grijulii. Cu purtări respectuoase de care nu i-aș fi crezut în stare, au înfășurat trupurile în pânzeturi albe de in și le-au depus în lada așezată pe un car pitit de noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
care luminase fața polițistului atunci când, În cele din urmă, Îi acordase acea permisiune nu prea ortodoxă de a-și Întrerupe serviciul - deși era o procedură Împotriva regulamentului. Mulțumesc, sunteți un adevărat bărbat, Îi spusese Buonocore. Dumnezeu să vă răsplătească pentru generozitatea dumneavoastră. Apoi, În timp ce-și strângeau mâinile, pe un ton inspirat și profetic, aproape delirant, care Îl uimise, Buonocore Îi adresase pe nepusă masă o altă Întrebare legată de Biblie. Dar dumneavoastră, onorabile, ați Înțeles de ce Dumnezeu i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
putea subintitula Zogru, al doilea roman al Doinei Ruști, după excelent-primitul (cel puțin de critică) Omulețul roșu. Ceea ce se remarcă imediat în cazul ei (ca și în cel al majorității prozatorilor apăruți după 2000, pe care Editura Polirom a avut generozitatea să-i găzduiască) este că, spre deosebire de grosul întreprinzătorilor prozistici din promoțiile anterioare - șaizeciști, șaptezeciști, optzeciști -, debutanta sau debutanții de astăzi nu se mai opresc la exerciții, „momente și schițe“, textualisme cu suflu scurt, short-story, ci încearcă direct, din start, cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]