3,734 matches
-
bănuială... Am fost nevoit să ucid... Sora Dorothea nu mă mai socotea nebun, iar domnișoara doctor mă trata un caz "ușor". Möbius: Ai misiunea să mă răpești? Newton: Dacă s-ar adeveri bănuielile serviciului nostru secret... Vă consideră cel mai genial fizician al epocii noastre... Möbius: Dragă Kilton, eu nu sunt decât un om grav bolnav de nervi; atât și nimic mai mult. Newton: Eu vă consider cel mai mare fizician al tuturor timpurilor... Einstein (care a intrat pe neobservate din
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
a venit aici îndeplinind o misiune. Fiecare dintre noi am ucis pe sora care ne-a îngrijit. Voi spre a nu vă primejdui misiunea secretă pe care o îndeplineați, eu pentru că sora Monica avea încredere în mine. Mă considera un genial ratat... Nu-și dădea seama că în zilele noastre orice geniu e obligat să se rateze, să devină pustiu... Să ucizi e un lucru îngrozitor... Pentru a împiedica însă alte crime, mult mai oribile, a trebuit totuși să ucid... După
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
zona, dar nu are de ales: trebuie să călăuzească, învățând drumul pe măsură ce merge. (Peter Brook) Prin ritualul propriului rol, actorul invocă, dezvăluie ceea ce zace în fiecare om și ce ascunde el în viața de zi cu zi. (Peter Brook) Actorul genial e acela care reușește prin jocul lui scenic să ne provoace la viață, să trezească invizibilul vieții, autenticitatea ei. (Peter Brook) Adevărata funcție a spectatorului e de a fi și a nu fi în sală, ignorat, dar totuși dorit. (Peter
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
asociația această se fracturează, amândoi partenerii, regizorul și actorul, sfârșesc invalizi, răniți pentru a rămâne definitiv nostalgici de ceea ce, împreună, odinioară, au obținut. Fiecare poartă cu sine, conștient sau nu, cicatricea despărțirii de "dublul" său! Teatrul, Artaud a avut intuiția genială, e o practică a "dublului", nu doar existențial, ci și practică a "dublurilor" demultiplicate între un regizor și un autor, între un regizor și actor...reușitele aici nu sunt decât "împărtășite", consecința unor alianțe ce le asigură vitalitatea. Actorul "emblematic
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vine o vreme când tragem linie și facem socoteala. Uneori nu ne iese. Adunăm clipele. Alteori mai uităm din ele. Câteva clipe când era să fim frumoși... câteva clipe când era să fim fericiți...câteva clipe când era să fim geniali!" După fericire, geniul vine ca un semn al nefericirii! Asta nu a spus-o poetul. O deducem noi. Pentru Alexa Visarion nu a venit această clipă și nici nu va veni pentru că el este mereu cu socoteala la zi. Îi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pentru teatru, și pentru film nu așteaptă încă? Și sunt sigur că parte din ele vor fi realizate. Sala de cinema și sala de teatru îl așteaptă... Platoul și scena îl așteaptă! Clipele când vom fi fericiți și, de ce nu, geniali! Asta nu a mai spus-o poetul. O spun eu, ca o presimțire! Laurențiu DAMIAN Sinusoida tensiunii caragialiene în filmele lui Alexa Visarion " Nimic nu e mai drept pe lume decât prețul patimii." (Ion Luca Caragiale) Nu o dată l-am
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și într-un alt timp istoric, tema din Înghițitorul de săbii, Alexa Visarion își ia revanșa față de culturnicii epocii comuniste. Irezistibilă și fără egal în cinematograful românesc post-decembrist, secvența confruntării intelectualului, (magistral interpretat de Răzvan Vasilescu), cu activista de partid, genial personificată de Dorina Lazăr, poate părea de un comic absurd celor care nu au trăit acele timpuri și nu au cunoscut sinistrele personaje. Cei care le-au trăit știu însă că necruțătoarea caricatură dezvăluie o crudă realitate. Pentru că memoria noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din lume care dă o concretizare deplină viziunii shakespeariene a lui Kott. Nu credeți totuși că această lectură modernă a textelor clasice, acest transfer de viziune istorică asupra unor opere care poartă deja pecetea fierbinte a propriei lor viziuni, adeseori genială, se face cu pierderi prea mari, cu "jigniri"? Cred că una dintre cele mai sublime funcții ale artei este aceea de a nu putea fi deslușită imediat. Există o zonă de mister în fiecare operă literară, un con de umbră
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
gîndirea lui Francisco Varela? J. de R. Personal, cred că Francisco Varela face parte din unul din grupurile de reflec-ție cele mai avansate care au rezultat din Grupul de la Palo Alto și din Societatea pentru studiul sistemelor. El avut ideea genială de a-și continua reflecția filosofică punîndu-i bazele în realitatea experimentală practică a lumii de astăzi, care constă mai ales în a construi aparate artificiale de simulare, roboți sau microroboți, astfel încît să testeze validitatea unui anumit număr de concepte
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
masoni din corpul londonez, îi cer să devină conducătorul lor. La vremea respectivă, Désaguliers vindea conferințe experimentale aristocrației londoneze. Oamenii plăteau ca să vadă o demonstrație cu prisma lui Newton. Désaguliers a reunit lojele operative din Londra și a avut ideea genială de a face loje în care totul să fie axat pe științele experimentale. Cum era foarte ingenios, a distribuit grade și a pus la punct un oarecare ezoterism. Și-a găsit niște tovarăși, iar sistemul a devenit complet în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în mod deosebit în cursul întîl-nirilor Grupului celor Zece? M.S. Acest eveniment, din care aș vrea să scot o nuvelă literară aproape, are legătură cu André Leroi-Gourhan, omul care m-a învățat ce e mîna. André Leroi-Gourhan scrisese o carte genială, Le geste et la parole (Gestul și cuvîntul), și ce mă bulversa era faptul că omul care mă învățase ce e mîna nu și le mai putea folosi pe ale sale pen-tru a mînca. Cînd venea la întîlnirile Grupului celor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
lumea ideală și realitatea, "legile" și oamenii își păstrează locurile tradiționale atât în clasicism, cât și în romantism. Deosebirea este de sens: unul descendent de la cerul ideilor eterne la pământul alcătuirilor trecătoare în primul caz; și altul ascendent de la individul genial la universul pe care-l (re)construiește singur și-l proiectează apoi deasupra sa, spre a-i sluji drept etalon pentru imperfecta și dezamăgitoarea realitate în cel de-al doilea caz. Prin întâietatea acordată sufletului, instinctului, spontaneității, inconștientului și intuiției
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
romanul sau piesa de teatru au fiecare statut aparte. Când Camil Petrescu face roman istoric, nu biografia lui Bălcescu este esența scrierii, ci tipul messianicului, al patriotului gata de sacrificiu, al revoluționarului providențial. Din punct de vedere tipologic viața eroului genial este adesea neinteresantă. Eroii lui Cehov n-au nimic genial, dar sunt pentru narator, dramaturg/cititor materia primă a epicului și caracterelor. Eroul de ficțiune exprimă o categorie caracterială recognoscibilă: arivism, impostură, avariție, sau diverse patimi cum ar fi setea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Camil Petrescu face roman istoric, nu biografia lui Bălcescu este esența scrierii, ci tipul messianicului, al patriotului gata de sacrificiu, al revoluționarului providențial. Din punct de vedere tipologic viața eroului genial este adesea neinteresantă. Eroii lui Cehov n-au nimic genial, dar sunt pentru narator, dramaturg/cititor materia primă a epicului și caracterelor. Eroul de ficțiune exprimă o categorie caracterială recognoscibilă: arivism, impostură, avariție, sau diverse patimi cum ar fi setea de putere, exhibiționism, preacurvie sau patologii de genul evaziunii în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
doar un invidiabil ambitus tematic și stilistic, ci și o permanență a viziunii manniene despre lume și istorie. Dezmințind imaginea falsă a unui Thomas Mann temperat și auster, uneori chiar mediocru în aseptica sa decență, Lucian Raicu descifrează în romanele genialului german (începând cu "Casa Buddenbrook" și terminând cu "Alesul") marea sinteză între spirit și trup, sănătate și boală, doliu și sărbătoare păgână a împreunării, nuntă și moarte, dionisiac și thanatic, Originalitate și Teorie vertiginoasă. Atenție, însă: nu totul este permis
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
din perioada dejistă și ceaușistă a literaturii române, ocupația de bază a acestei cărți, nu este patentul profesorului Negrici, dar atunci când o face, o face cu talent, incisiv, mordant, dar nicicând apodictic, făcând din Iorga un "poligraf neobosit cu reușite geniale și cu platitudini descalificante, cu un aparat critic adesea fictiv și încropit cu o nepăsare suverană față de opinia contemporanilor". La zi cu cărțile semnalate, dar și cu lucrări de teorie și critică literară iluminante, autohtone și străine, Eugen Negrici excelează
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mai la-nde...gură vo-vo-lumul?"), Nineta Gusti (buruienoasă la vorbă, dar o persoană tristă, care a murit în mizerie, neconsolată de faptul că a părăsit-o Beligan), Dorina Done (mereu bine dispusă, tonică, dar care a murit destul de devreme, prin ...suicid!), genialul Șt. Ciubotărașu (despre care aflăm că după ce s-a mutat, cînd bea un pahar în plus, se ducea...tot la vechea locuință și, dacă nu i se dădea drumul, făcea tărăboi; actualii locatari, la un moment dat, cică i-au
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
colegă cu tine, mă, tap bătîn!... (rînji libidinos). Mă rog.... Bău coniacul. Audi (z-ul devenea d)... te mă sfătuieti să mai monted? Teva tă meargă ti la tcoli... Păi... cel mai sigur, Caragiale. E și-n programă... e și genial... Caradiale? Audii de el! Aici, am simțit nevoia să mă reapuc de băut...Am comandat un coniac mare. L-am dat pe gît. Tii, bă Bodane, dii ti mie, că eti mai la curent cu conteporanii, Caradiale ăta are piese
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
fiindcă prea vorbea în verdicte, uneori... O altă problemă: ce s-a ales de Teatrul "Giulești"? Era, după refacere, cea mai modernă sală a Capitalei! Era un confort indiscutabil să stai la un spectacol, aici! Nu uit Măsură pentru măsură (genial!), Meșterul Manole (idem), Năpasta, Woyzeck, Descăpățînarea ș.a. Și nu uit, deși eram doar elev, cînd s-au ținut la Giulești spectacole în cadrul unui festival internațional: atunci am văzut Omul cel bun al lui Șerban, de la Piatra, și atunci am privit
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
a dramaturgului de dinainte de '89! Și dispariția lui (aproape) definitivă, după! Sînt unii scriitori, vai!, de-un regim; și alții, de o eternitate! Paradoxul face ca ăi de-o vară să o ducă, de multe ori, mai bine decît cei geniali... E clar că Baranga a avut o existență mai liniștită decît Caragiale! Dar... cu ce preț?! Al uitării! Revenind la criticul României literare: ce spune acesta, în deschiderea fișei? "...Baranga este un Caragiale produs de cultura comunistă; ceea ce înseamnă un
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
trebuie să mai existe ceva, poate nici autorul nu l-a putut ghici și care îi este dat actorului să-l spună"; Încrederea în tine poate însemna și modestie"; "Trebuie să înveți să citești în palma scenei"; " O idee, chiar genială, nerealizată scenic, e un dușman de care trebuie să fugi"; Rețeta, în teatru, nu duce nicăieri"; "Dragostea nefericită e și ea utilă"... E un conglomerat de senzații, experiențe, amintiri inedite, verdicte șocante și idei artistice nonconformiste acest minunat volum de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Tauno Yliruusi. Sînt și confesiuni, datate, ori nedatate: infatigabila orădeancă a stat de vorbă, ori de cîte ori a avut ocazia (și un mare merit al ei este că a știut întotdeauna să găsească ocaziile!) cu vedete ale teatrului național (genialul Birlic, Vali Seciu, Ion Lucian, Petru Vutcărău, Adriana Trandafir...). Tot în memoriile acestea mai încap: decalogul secretarului literar ("să nu se împrietenească prea tare cu nici un actor...", "să uite ce e rău, repede", "să nu se amestece în măruntele și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
oricît de estompată ar fi ea. Ceea ce azi am numi "vocea auctorială" este o realitate a discursului romanesc pe care criticul o pune în relație cu natura însăși a creației. Ibrăileanu nu crede în virtuțile artei-fotografie, creație mimetică, fie și genial reprezentativă, cum ar fi romanul rebrenian. Realitatea "transplantată" în operă (citim în "Reproducerea" realității, articol din 1906) ascultă, invariabil, de o concepție, de o filosofie asupra vieții, decurgînd, adăugăm noi, din ceea ce scriitorul învață "privind viața", ca sa folosim sintagma lui
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
unui tip care se pricepea și la decodări. Însă nimic nu s-a întîmplat. Avansarea lui întîrzia să se producă. Și nici măcar cu se ocupau ăia cu adevărat nu aflase. 6 Și apoi o idee, pe care atunci o credea genială, i-a străbătut creierul cu forța unei pietre. Hai s-o dăm în parte, i-a spus el șefului. Ăla s-a amuzat. Hai s-o dăm în parte, a repetat Radu, insistent. Se se-a apucas? Nu si-e
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
la clasele VII-XI unul dintre elevi, va arăta dubla semnificație a acestei zile: a. Ea este ziua, În care, acum patru ani, fiara fascistă a fost sfărîmată În bîrlogul ei de la Berlin de glorioasele armate ale Uniunii Sovietice, conduse de genialul strateg și marele Învățător al omenirii muncitoare, İosif Visarionovici Stalin. Datorită acestei victorii și a uriașelor acțiuni de luptă eroică ale Armatei Sovietice și țara noastră a putut să se dedice În pace operei de consolidare a regimului de democrație
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]