2,466 matches
-
-ncălzește."357 Un alt ceremonial nocturn, de aflare a norocului și a ursitei, specific Anului Nou, este Vergelul (întâlnit în Bihor). După ce s-a strâns toată mulțimea la o gazdă, stăpâna casei împodobește o masă cu o față curată , iar gospodarul pune pe masă un ciubăraș sau un vas cu apă neîncepută. O dată Vergelul început, fiecare participant la ceremonie aruncă în apa neîncepută un obiect cuțitaș, crucer, bumb, inel, cheiță, cercel). Apoi, un băiat, de 10-13 ani, scoate câte un obiect
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cât a plouat, / Și tot nu te-ai săturat, / Ș-amu toată lumea plânge / Că tu te adăpi cu sânge. Adăpa-te-ai, adăpat, / Și tot nu te-ai săturat, / C-o curs sângele șuvoi / Din voinicii de la noi / Și din gospodari ca noi."100 Prezența altor variante lexicale pentru arhetipul "pământ" lut, țărnioară, rădăcini, țară, mormânt pune în evidență tragismul unui destin potrivnic, construcția lirică realizându-se gradat, secvențial, în funcție de ipostazierea semnificațiilor originare: "Eu aștept să vie-acasă, / Șapte rădăcini nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în trecut, "zilele umblau pe pământ" pentru a-i pedepsi pe oamenii care lucrau în ziua lor; cele mai de temut erau Marțea și Vinerea: "Marți-seara, Marseara, Marțole sau Marțolea este o babă răutăcioasă care umblă marți seara (...) pe la casele gospodarilor, spre a pedepsi pe gospodinele pe care le găsește lucrând";60 "Sf. Vineri (...) este o vădană rea și năpăstoasă care nu îngăduie gospodinelor să facă o samă de lucruri în ziua ei din săptămână, pedepsindu-le, când le găsește lucrând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de drumul soarelui pe bolta cerească.87 Colacul antropomorf, ca semn al soarelui, se cocea de Crăciun și se păstra până primăvara, la Mucenici, când, la pornirea plugului, era pus în coarnele boilor pentru a fi mâncat, în țarină, de gospodari și de animale, sau era "înmormântat" sub brazda plugului, pentru rodnicia pământului (în Bucovina, Basarabia, Moldova, Transilvania).88 Moartea și învierea soarelui, ca reprezentare mitică solstițială etimologic, solstițiul semnificând "oprire", "odihnă a soarelui" , au fost simbolizate prin "îngroparea" sau prin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
populară românească, fiecare pasăre are semnificație proprie: cocoșul este un vestitor al luminii, aduce ordine în dezordine, găina este un simbol al abundenței, un mediator între treptele existenței, porumbelul este pasărea-mesager, prin excelență, barza reprezintă un alter ego mitic al gospodarului și neamului, fiind "o pasăre augurală, vestitoare a renașterii firii", rândunica este considerată "o metamorfoză a femininului", vrabia este "gureșă" și "păgubitoare, aidoma șoarecelui", cioara are atribute de "furtișag", dar și psihopompe, ciocârlia este prezentă ca "viețuitoare chinuită care tinde
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de alte două motive, prezente în mitologia universală, motivul aurarului și motivul paharului de aur, care ilustrează o nouă geneză a umanului, într-un spațiu temporal sacru: În livada de vișini Aleluia! / A cântat cucul Aleluia! / L-a trezit pe gospodar: Aleluia! / Scoală, scoală, gospodare, / Și te uită la vite! În ograda ta Dumnezeu te-a dăruit: / Văcuța a fătat, / A fătat doi tăurași, / Tăurași cu cornițe de aur. / Și ce nume le dăm? Unuia Corn de aur, / Celuilalt Corn de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dumnezeu zice că omul e șerpe. Șerpe este la toată casa; unde este șerpe e noroc la casă, merge bine și nici un rău, nici un farmec nu se apropie. Dar să ferească Dumnezeu să-l omori, că îndată moare unul din gospodari."352 Pe de altă parte, șarpele e "blestemat", e "din degetul diavolului": "Șerpele zice că a umblat în 24 de locuri să-și facă cuib, de aceea șerpele după ce mușcă, la 24 de ceasuri moare omul; și s-a suit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Rostul ziarului - se spune în numărul 4 din 1 decembrie 1921‐ este de îndrumător al conștiinței sociale și controlor al vieții publice” el „nefăgăduind nimic altceva d ecât: credință și sacrificiu, muncă și cinste”. Ziarul se adresa îndeosebi preoților, învățătorilor, gospodarilor, oamenilor de dreptate, „cinstiți, harnici dar sătui de vorbe goale...” Apărea sub conducerea unui comitet, redacția și administrația în Bârlad, str. I.C. Brătianu nr. 25, iar tipografia la N. P. Peiu. * Biblioteca din Bârlad deține 11 numere din „Brazdă nouă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vița de vie. Se mai sublinia că societatea avea „un caracter absolut cultural" și se anunța că „are și o bibliotecă de unde oricineîn schimbul unei mici cotizații lunare, poate să-și adape sufletul din izvoarele nesecate ale cărților". Adresându-se gospodarilor satelor, învățătorul Gheorghe Arteni credea că astăzi „a te îngriji numai de nevoile tale personale, a vedea numai până în marginile intereselor ce le ai, e prea târziu" și voia „o viață mai înaltă, mai largă, mai frumoasă". 1 Publicat în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Nedele a o anchetă cu titlul „Un glas dincolo de mormânt - referitor la starea din agricultură”, o pagină literară care se vrea prezentă o dată pe lună și în care semnează George Tutoveanu, I. Paloda, George Nedelea și M. Lupescu cu ...” Un gospodar care... se ouă” - auzită de la Ioana Bărgăuanu de 90 de ani din comuna Bogdănești Suceava - despre cum se împrăștie minciuna... Marieta L. Creangă semnează o succesiune de art icole cu titlul „Asistența socială - aspecte” iar Ioan Antoniu - „Unirea Basarabiei.” Moldova
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din București. * Pecetea domnească a lui Ștefan cel Mare atârnată cu șnur roșu la pergamentul din 5 decembrie 1460, prin care se atestă documentar existența satului Bălăbănești. Pecetea are diametrul de 78 mm și următorul text: +PECEAT IO ȘTEFAN VOEVODA GOSPODAR ZEMLI MOLDAVSCOI. Fotocopia este făcută la Arhivele Statului din București la 2 iunie 1980 (cota: Pecet II, nr. 243). Pergamentul cu dimensiunile 25x34 cm se află în stare bună și importanța sa crește prin marea pecete domnească din ceară roșie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
s-a reprodus din Cartea de aur a directorilor Casei școalelor, partida lui Stroe Belloescu și ceva din Ecoul Moldovei. De asemenea, o circulară a episcopului de Huși Canon și alta a dr.C.I. Istrati către clerul rural, învățători, primari și gospodari, îndemnându-i să realizeze ceea ce era necesar satelor. Poeziile în revista „Crucea" erau semnate de C.G.Damaschin, A. Hoch, N. Iorga, Niger și preotul Al. Popescu. Costa anual 5 lei. * Curierul sănătății, 1912 Privea pe toți acei ce țin la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a primi și de a crește băieți orfani și săraci, mai ales fii de militari, de a le da o educație morală și de a i pregăti la viața agricolă prin practică și prin dobândirea cunoștințelor necesare unui țăran, bun gospodar." Orfelinatul a funcționat pe moșia Slobozia Zorleni, din județul Tutova, proprietatea privată a regelui care îngrijea de întreținerea lui. Școala avea să primească permanent un număr de cel puțin 30 de orfani. Elevii erau împărțiți în trei grupuri: cei mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
oamenii (unii) și‐ au dat seama după ce nu a mai fost. Avea înfățișarea unui sfânt, avea o voce rar întâlnită chiar în mediul preoțesc, era sobru în tot ce făcea, un exemplu demn de urmat ca soț și tată, ca gospodar în sa t. Predicile de la sfârșitul slujbei erau profund ancorate în învă țătura creștină dar făcute pe înțelesul tuturor. Logica coerentă, intonația, totul era perfect. S‐ a stins din viață la 8 mai 1988 și a fost înmor mântat în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
le ții?” „Le-am construit cotețe din lemn.” „Aer! Le trebuie mai mult aer!” Întors acasă, crescătorul cheltui o mică avere instalând un nou sistem de aerisire în poiată. Timp de un an, totul merse bine. Apoi, într-o dimineață, gospodarul descoperi îi muriseră că toate găinile. Amărât, își făcu bagajele și plecă din nou pe munte. „O, guru”, strigă el disperat, „mi-au murit toate găinile!”. „Ce păcat”, a răspuns gurul, „mai aveam o mulțime de soluții”. Există mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
îmbrățișează profesia de avocat, intensificându-și totodată activitatea literară și politică. După doi ani de refugiu la Odessa și Herson (1916-1917), e ales la întoarcere primar al orașului Ploiești, demnitate care îi va da prilejul să se dovedească un bun gospodar și un susținător competent al vieții culturale. Mircea Ionescu-Quintus este fiul său. Primele versuri, epigrame și texte umoristice, publicate de I.-Q. în „Lumea nouă literară și științifică” (1895), cumulează în expresie ascuțimea unui spirit pornit împotriva metehnelor omenești. Mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
că tot mai mulți oameni, după un an de muncă și diverse griji, doresc sa petreacă o vacanță de neuitat, cât mai aproape de frumusețile naturii și cât mai departe de forfota marilor orașe, de zgomot și de poluare. Casa unui gospodar va fi întotdeauna preferată unei camere de hotel, turistul nedorind totuși să renunțe nici la un minimum de confort. Indiferent de preocupările lor, fie că sunt ei muncitori, profesori, doctori, ingineri ori oameni de afaceri, orășenii resimt, din când în
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
de activitate (zbierătele!) sunt singura formă de solidaritate cu bietele patrupede și care, firește, nu se gândesc niciodată că ar trebui făcut ceva pentru a îmbunătăți în primul rând situația oamenilor, cu respectul datorat unei opinii, dar cu fermitatea unui gospodar care nu ezită să împuște lupul care îi atacă stâna, fără să-și lase agoniseala distrusă doar pentru a face pe plac "iubitorilor de viețuitoare" care îl mustră de peste gard. Bineînțeles că știu că situația e un pic mai nuanțată
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
alta, dar măcar să avem cu ce plăti impozitele majorate care se anunță. Și aș vrea, ca român ortodox ce sunt, să-mi pun de drag tricolorul în balcon pe 1 Decembrie, într-o țară demnă și prosperă, condusă de un gospodar decent, și nu de un "Salvator" naționalist care bate, fățarnic, metanii la televizor. La mulți ani tuturor românilor! 8 decembrie 2014 Odată cu progresul tehnologic în comunicații, a început să se schimbe și natura relațiilor dintre oameni. Trecerea publicațiilor de la suportul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
variante-ambele cu valențe de adevăr. Prima: pe aceste locuri, după cum comfirmă realitatea pădurilor existente și a celor ce au existat cîndva, astăzi Îngropate și carbonificate, se presupune și existența animalelor sălbatice. Cele mai frecvente au fost lupii și mistreții. Pentru ca gospodarii să-și apere vitele de animalele sălbatice, pe lîngă armele de foc care nu erau la Îndemîna tuturor, au recurs la confecționarea de capcane. Așa de exemplu, pe dealul dinspre apus, deasupra de Lupoița, lîngă drumul ce apucă spre satul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
el. De-l va surca pitpalacul, nu avea spor la lucru. În scimb cîte berze vedea prima dată În zbor sau pe cîmp, atîtea care de porumb facea toamna. La SÎnziene ( 24 iunie ), toate locurile cu semănături erau vizitate de gospodari și Însemnate, Înfigîndu-se pe ele ramuri de anin, pentru ca recolta să fie multă și bună. La Sf.Petru ( 29 iunie ), din primele roduri de castraveți și fasole verde, se dădea de pomană mai Întîi vecinilor, apoi mîncau cei ai casei
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În prima zi de Crăciun mergeam cu toții la biserică,stăteam la slujbă, iar la amiază când ajungeam acasă, ne așezeam la masă, mâncam,ne odihneam o oră, două ,apoi plecam în sat la horă. Aceasta se făcea în curtea unui gospodar. Tinerii dansau în curte, iar părinții stăteau deoparte și priveau cu cine dansează fiul sau fica lor. De asemenea, băieții se prindeau în horă,învârteau hora o dată, de două ori, iar fetele se prindeau în dreapta băiatului pe care îl îndrăgea
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
cu ursul pentru care își pregăteau costumele și măștile încă din postul Crăciunului, iar ații formau rândurile. Se îmbrăcau în costume naționale cu cingători la mijloc. Purtau cu ei un muzicant care le cânta, iar ei dansau în casa fiecărui gospodar. A doua zi copii umblau cu semănatul,semănând gazdele și urândule belșug în noul an, iar în seara de 1 ianuarie toată lumea se aduna la hora satului. Informații despre sărbătorile de iarnă de la tanti Sofica, 42 de ani. -Spune-mi tanti
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
carte. Din partea tatei, care ades îmi zicea în bătaie de joc: Logofete, brânza-n cui, lapte acru-n călămări, chiu și vai prin buzunări!, puteam să rămân cum era mai bine: Nic-a lui Ștefan a Petrei, om de treabă și gospodar în Humulești." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (e) "Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste, se potrivește Spânului și se bagă în fântână, fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Și cum sta
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
455 î.e.n. în drama Triptolemos despre geți și și conducătorul țării Sfinte Geția: ,,Și ai lui Carnabon, care domnește acum peste geți...” Un alt fragment scăpat de urgia timpului care spune că acest conducător al ariminilor carpatini era un bun gospodar ce s-a aplecat cu mare sîrguință asupra agriculturii. Astăzi căpeteniile tîlhare și trădătoare ale românilor au distrus complet agricultura ca să fim un popor de milogi și nevrednici în fața celorlalți. Laetus istoric grec foarte vechi, a tradus în greacă scrierile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]