3,241 matches
-
Supercupe ale României. Pe plan european handbalista a ajuns alături de echipa băimăreană până în sferturile Ligii Campionilor EHF în 2015 și 2016. De asemenea, Nechita a făcut parte din lotul României care a câștigat medalia de bronz la Campionatul Mondial de Handbal din Danemarca, ce a avut loc la finele anului 2015. Pentru medalia de bronz obținută cu echipa României la Campionatul European din 2010, Ada Nechita a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului. La începutul anului 2016 își întrerupe cariera
Adriana Nechita () [Corola-website/Science/308007_a_309336]
-
(n. 25 martie 1944, Daia, județul Mureș) este un fost handbalist român, de origine sas. A făcut parte din lotul echipei naționale de handbal a României, care a fost medaliată cu argint olimpic la olimpiada din Montreal 1976 și cu bronz olimpic la olimpiada din München 1972. A absolvit Liceul Josef Haltrich din Sighișoara, unde a fost descoperit de antrenorul Hans Zultner. este cetățean
Roland Gunesch () [Corola-website/Science/308150_a_309479]
-
() este un fost handbalist român, care a făcut parte din lotul echipei naționale de handbal a României, care a fost medaliată cu argint olimpic la Montreal 1976 și cu bronz olimpic la München 1972 și Moscova 1980. În anii 1974, 1976 și 1977 a primit titlul de cel mai bun sportiv al României. A marcat
Ștefan Birtalan () [Corola-website/Science/308148_a_309477]
-
de cel mai bun sportiv al României. A marcat 993 de goluri pentru echipa României. A făcut liceul la Jibou. s-a mutat împreună cu părinții la Jibou pe când avea nouă ani. Fiind un polisportiv, Birtalan a practicat, în liceu, atât handbalul, cât și voleiul, baschetul și atletismul, fiind ajutat de statura sa impunătoare (la 1,95 m, era cel mai înalt elev al liceului). A debutat la formația Rapid CFR Jibou la vârsta de șaisprezece ani, în 1964, evoluând în Campionatul
Ștefan Birtalan () [Corola-website/Science/308148_a_309477]
-
liceului). A debutat la formația Rapid CFR Jibou la vârsta de șaisprezece ani, în 1964, evoluând în Campionatul Regional Cluj. În 1966, Birtalan a ajuns la Baia Mare, la Școala Tehnică de Construcții. Neștiind că în Baia Mare există o echipă de handbal, Birtalan a jucat volei la "U" Explorări, în prima ligă, însă a ajuns până la urma din nou la handbal, la Minerul Baia Mare. Pe atunci, formația evolua în campionatul regional. În două sezoane, formația a promovat, mai întâi, în "B", iar
Ștefan Birtalan () [Corola-website/Science/308148_a_309477]
-
Cluj. În 1966, Birtalan a ajuns la Baia Mare, la Școala Tehnică de Construcții. Neștiind că în Baia Mare există o echipă de handbal, Birtalan a jucat volei la "U" Explorări, în prima ligă, însă a ajuns până la urma din nou la handbal, la Minerul Baia Mare. Pe atunci, formația evolua în campionatul regional. În două sezoane, formația a promovat, mai întâi, în "B", iar apoi în Divizia A, cu Birtalan în echipă. Acesta a fost aproape să nu fie primit la echipa băimăreană
Ștefan Birtalan () [Corola-website/Science/308148_a_309477]
-
singură întrerupere, între 1981 și 1983, când a evoluat pentru „satelitul” Stelei, Independența Carpați Mârșa. La clubul militar, a reușit succese importante, cum ar fi câștigarea de nu mai puțin de douăsprezece ori a titlului de campion al României la handbal și, mai important, Cupa Campionilor Europeni în 1977, după o finală în care bucureștenii au depășit, cu 21-20, campioana Uniunii Sovietice, ȚSKA Moscova. Era a doua finală de Cupă a Campionilor pentru Birtalan, după cea pierdută în 1971. La Independența
Ștefan Birtalan () [Corola-website/Science/308148_a_309477]
-
care a evoluat în două partide. A urmat apoi o la fel de scurtă trecere la naționala de tineret - unde a evoluat în alte patru partide - înainte de a ajunge, în 1968, la vârsta de doar 20 de ani, la echipa națională de handbal a României. Primul succes al lui Birtalan la echipa națională a venit repede, în 1970, la Campionatul Mondial jucat în Franța. Încă nu era un om de bază în echipa lui Nicolae Nedef, ceea ce s-a văzut și la al
Ștefan Birtalan () [Corola-website/Science/308148_a_309477]
-
mai multe decât ocupantul poziției a treia, sovieticul Vladimir Maximov, viitorul campion olimpic de la Montreal. A urmat perioada de invincibilitate a României, care între 1974 și 1977 nu a pierdut decât un singur meci, dar acela în finala competiției de handbal masculin din cadrul Jocurilor Olimpice de la Montreal, finala pierdută împotriva Rusiei, scor 19-15. Totuși, Ștefan Birtalan a ieșit din nou golgheterul competiției, cu 32 de goluri marcate în 6 partide. În 1980 a participat la cea de-a treia ediție a Jocurilor Olimpice
Ștefan Birtalan () [Corola-website/Science/308148_a_309477]
-
Carpați Mârșa. Cariera de antrenor și-a început-o în Italia, unde a fost antrenor-jucător, iar apoi, la întoarcerea în România, a fost secundul lui Radu Voina la echipa Steaua. În paralel, a fost antrenor la echipa națională masculină de handbal - tineret. A devenit principal la Steaua în 1991, după plecarea lui Voina, rămânând la roș-albaștri până în 1994. După aceea, a ajuns în Qatar, unde a fost antrenorul coordonator al tuturor echipelor naționale de handbal ale acestei țări. Ironizat de către unele
Ștefan Birtalan () [Corola-website/Science/308148_a_309477]
-
antrenor la echipa națională masculină de handbal - tineret. A devenit principal la Steaua în 1991, după plecarea lui Voina, rămânând la roș-albaștri până în 1994. După aceea, a ajuns în Qatar, unde a fost antrenorul coordonator al tuturor echipelor naționale de handbal ale acestei țări. Ironizat de către unele persoane din țară, care declarau că "a plecat să antreneze la cămile", Birtalan a reușit performanța ca, la campionatul de tineret din Argentina, din anul 1995, să reușească să învingă naționala României. S-a
Ștefan Birtalan () [Corola-website/Science/308148_a_309477]
-
mai reușit să câștige două titluri de campion și două cupe ale României, în 2000 și 2001. În 2002 a renunțat la antrenorat, din cauza unor probleme de sănătate, și a fost cooptat în staff-ul de conducere al secției de handbal a Stelei.
Ștefan Birtalan () [Corola-website/Science/308148_a_309477]
-
Marinescu (n. 2 octombrie 1940, București - d. 9 decembrie 2015) a fost un handbalist român, care a făcut parte din lotul echipei naționale de handbal a României. Gruia a fost campion mondial în 1964, în Cehoslovacia, și în 1970, în Franța, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la München, din 1972, și campion european cu Steaua, în 1968. A fost de opt ori campion al României
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
echipa Steaua București. După trei luni de instruire intensivă a debutat în Divizia A și, după un tur de campionat, a fost cooptat direct în lotul național de seniori. În 1978, el a plecat în Mexic, contribuind semnificativ la dezvoltarea handbalului din această țară. În anul 1992, a fost numit de către IHF drept „cel mai bun handbalist al tuturor timpurilor”. A decedat la 9 decembrie 2015, în Ciudad de México, în urma unui atac de cord. Federația Română de Handbal a decis
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
la dezvoltarea handbalului din această țară. În anul 1992, a fost numit de către IHF drept „cel mai bun handbalist al tuturor timpurilor”. A decedat la 9 decembrie 2015, în Ciudad de México, în urma unui atac de cord. Federația Română de Handbal a decis ca, printr-o ceremonie specială din ianuarie 2016, să retragă definitiv din naționala României tricoul cu numărul 10 purtat de handbalist. a fost, încă din tinerețe, atlet și sportiv. El a combinat mai întâi practicarea mai multor sporturi
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
printr-o ceremonie specială din ianuarie 2016, să retragă definitiv din naționala României tricoul cu numărul 10 purtat de handbalist. a fost, încă din tinerețe, atlet și sportiv. El a combinat mai întâi practicarea mai multor sporturi, atletismul, voleiul și handbalul. În timp ce era junior, a câștigat campionatele naționale de juniori la aruncarea suliței și la triplu salt, iar la vârsta de 21 de ani juca deja în prima ligă de volei din țara noastră. Până la urmă, a ales să se concentreze
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
juniori la aruncarea suliței și la triplu salt, iar la vârsta de 21 de ani juca deja în prima ligă de volei din țara noastră. Până la urmă, a ales să se concentreze pe un singur sport, iar acesta a fost handbalul. În 1961 a ajuns la Steaua București, club la care avea să obțină mari performanțe. În 1963, avea să câștige primul său titlu de campion al României (era totodată primul titlu al României câștigat de Steaua, după trecerea de la handbalul
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
handbalul. În 1961 a ajuns la Steaua București, club la care avea să obțină mari performanțe. În 1963, avea să câștige primul său titlu de campion al României (era totodată primul titlu al României câștigat de Steaua, după trecerea de la handbalul în 11 la cel în 7). Avea să fie primul său titlu dintr-o serie de opt, ultimul în 1973, an în care avea să se și retragă din jocul de handbal de mare performanță. Cu Steaua, a mai reușit
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
al României câștigat de Steaua, după trecerea de la handbalul în 11 la cel în 7). Avea să fie primul său titlu dintr-o serie de opt, ultimul în 1973, an în care avea să se și retragă din jocul de handbal de mare performanță. Cu Steaua, a mai reușit un succes extraordinar, în anul 1968: Cupa Campionilor Europeni, după finala de la Frankfurt pe Main împotriva cehoslovacilor de la Dukla Praga, meci câștigat cu scorul de 13-11 de formația militară. La finala Cupei
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
peste 7 goluri pentru Steaua, sub privirile înmărmurite ale doctorului formației Dukla, care se închina la fiecare reușită a românului. Din 1973 și până în 1978, Gheorghe Gruia a fost antrenor și profesor la Academia de Înalte Studii Militare, cu specialitatea handbal. Din 1978, el s-a mutat în Mexic, fiind trimis mai întâi cu scopul de a antrena echipa națională a statului nord-american, însă a devenit un promotor al acestui sport în această țară, după ce a observat că handbalul nu fusese
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
cu specialitatea handbal. Din 1978, el s-a mutat în Mexic, fiind trimis mai întâi cu scopul de a antrena echipa națională a statului nord-american, însă a devenit un promotor al acestui sport în această țară, după ce a observat că handbalul nu fusese încă deloc popularizat acolo. Gheorghe Gruia nu a evoluat niciodată pentru echipele naționale de juniori sau de tineret ale României, fiind selecționat direct la echipa mare, la doar un tur de campionat de la debutul său în prima ligă
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
fusese încă deloc popularizat acolo. Gheorghe Gruia nu a evoluat niciodată pentru echipele naționale de juniori sau de tineret ale României, fiind selecționat direct la echipa mare, la doar un tur de campionat de la debutul său în prima ligă de handbal. În 1964, avea să joace primul său mare turneu final alături de echipa națională (după ce în 1962 cucerise bronzul la Campionatele Mondiale Studențești din Suedia). La Campionatul Mondial de Handbal Masculin din Cehoslovacia, Gruia va deveni pentru prima oară campion mondial
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
un tur de campionat de la debutul său în prima ligă de handbal. În 1964, avea să joace primul său mare turneu final alături de echipa națională (după ce în 1962 cucerise bronzul la Campionatele Mondiale Studențești din Suedia). La Campionatul Mondial de Handbal Masculin din Cehoslovacia, Gruia va deveni pentru prima oară campion mondial. În finală, România avea să treacă, cu scorul de 25-22, de selecționata Suediei, iar Gruia avea să marcheze un gol în finală pentru „tricolori”. Între 12 și 21 ianuarie
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
campion mondial. În finală, România avea să treacă, cu scorul de 25-22, de selecționata Suediei, iar Gruia avea să marcheze un gol în finală pentru „tricolori”. Între 12 și 21 ianuarie 1967 a avut loc, în Suedia, Campionatul Mondial de Handbal, iar România a reușit să câștige bronzul. Gheorghe Gruia a fost unul din principalii marcatori ai competiției, cu 34 de goluri (patru mai puține decât golgheterul vest-german Herbert Lübking). În finala mică împotriva URSS, Gruia a marcat 12 goluri, iar
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
Munchen, în Germania de Vest (1972), el câștigând acest titlu după ce a marcat 37 de goluri. România a ieșit doar pe trei, învingând în finala mică, cu scorul de 19-16, formația similară a Germaniei de Est. "Mâna de Aur" a handbalului românesc încheia astfel în forță ultimul turneu final la care a participat alături de tricolori. Interviuri
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]