6,717 matches
-
izocianat de trialil). Monofilamentele și fibrele obținute au moleculele mult mai strânse și apropiate, consolidate prin reticulări induse de agentul de reticulare. Se formează legături covalente ce împiedecă infiltarea apei între catenele din regiunile amorfe și, ca urmare, legăturile de hidrogen nu mai sunt distruse sub acțiunea apei. Astfel, agentul de reticulare are o acțiune de anti-îmbătrânire a monofilamentelor, împiedecând deteriorarea proprietăților mecanice și apariția abraziunii prin despicare a fibrelor. În general, se urmărește doar o reticulare parțială a polimerilor. Un
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
polivinilpolipirolidonei și a polivinilpirolidonei (v. infra), pe care le face, teoretic, să se comporte similar proteinelor, dar nu folosind o eventuală neutralizare electrostatică, care de altfel nici nu este permisă de structura acestor polimeri, ci prin legături hidrofobe și de hidrogen la care participă, ca și în sistemul proteină−tanin, grupa carbonil a „situs-ului activ“. În industria de mobilier, polimerii copoliamidici se utilizează pentru realizarea unor suprafețe de sprijin pentru piese de mobilier (cadre pentru galerii, scaune, rame, borduri, suporturi), piese
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
în jur de 18‰ (mai mică însă la vărsarea fluviilor Dunărea, Nistru, Nipru), iar valurile și curenții produc amestecul și oxigenarea ei, fapt datorită căruia viețuitoarele au o dezvoltare deosebită. În etajul inferior salinitatea depășește 22‰, iar concentrația ridicată în hidrogen sulfurat rezultat din descompunerea materiei organice reduce viața la bacterii anaerobe. Cele mai multe viețuitoare trăiesc în vecinătatea țărmurilor. Sunt specii de alge, animale de fund (midii, stridii) sau care înoată (meduze, scrumbii, stavrizi, chefali, calcani etc.). Dintre pești o importanță economică
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
componente integrante ale atomilor și reprezintă o formă a materiei. Cunoscând viteza radiațiilor catodice, Thomson a putut determina valoarea raportului dintre sarcina (e) și masa (m) a electronului: Masa electronului este de 1837 ori mai mică decât masa atomuli de hidrogen, deci: 1 / 1837 = 0,91083 x 10 -30 Kg În urma unor experiențe prin care se urmărea devierea particulelor * prin metale, E. Rutherford, în 1911, a ajuns la concluzia că cea mai mare parte a masei atomului este concentrată într-o
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
electronilor este egal cu numărul de sarcini pozitive ale nucleului. Numărul de sarcini pozitive din nucleu se numește număr atomic și se notează cu simbolul Z. Nucleele au diametre mult mai mici decât atomii respectivi. De exemplu, diametrul atomului de hidrogen este de aproximativ 1 (10-8 cm) iar diametrul nucleului de circa 2 x 10-13 cm. Diferitele tipuri, specii de atomi variază prin sarcinile lor nucleare Z. Tipul de materie, care constă din atomi ale căror nucleu au toate aceeași sarcină
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
tipuri, specii de atomi variază prin sarcinile lor nucleare Z. Tipul de materie, care constă din atomi ale căror nucleu au toate aceeași sarcină electrică se numește element. Astfel, de exemplu, fiecare nucleu, având în jurul lui un electron, constituie elementul hidrogen. O substanță elementară este aceea care este compusă din atomii unui singur element. De obicei, o substanță elementară se numește element. O substanță compusă este formată din atomii a două sau mai multe elemente și care se găsesc într-un
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
elemente și care se găsesc într-un raport numeric definit. Neutronul este o particulă elementară cu masa puțin mai mare decât a protonului ( cu , 14%), dar fără sarcină electrică și care se găsește în nucleul atomului. Excepție face nucleul de hidrogen care este un simplu proton H+. În nucleele celorlați atomi se găsesc și protoni și neutroni, strâns legați între ei prin anumite forțe. Unii atomi, cu numere atomice Z identice, pot avea numere de masă A diferite. Acești atomi au
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
fi ca acest magneton elementar să se numească magnetoh Procopiu-Bohr. Valoarea unui astfel de magneton elementar este dată de relația: în care: m = masa c = viteza e = sarcina electrică h = constanata lui Planck. 1.1.1.5. Structura atomului de hidrogen după Bohr Cel mai simplu model al structurii atomului de hidrogen a fost dat de către Ernest Rutherford în 1911. Acesta descrie atomul de hidrogen ca fiind compus dintr-un nucleu-proton-deoarece se găsește în aceasta o sarcină electrică pozitivă, iar un
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
unui astfel de magneton elementar este dată de relația: în care: m = masa c = viteza e = sarcina electrică h = constanata lui Planck. 1.1.1.5. Structura atomului de hidrogen după Bohr Cel mai simplu model al structurii atomului de hidrogen a fost dat de către Ernest Rutherford în 1911. Acesta descrie atomul de hidrogen ca fiind compus dintr-un nucleu-proton-deoarece se găsește în aceasta o sarcină electrică pozitivă, iar un electron circulă în jurul molecuei pe o orbită presupusă circulară, de de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
c = viteza e = sarcina electrică h = constanata lui Planck. 1.1.1.5. Structura atomului de hidrogen după Bohr Cel mai simplu model al structurii atomului de hidrogen a fost dat de către Ernest Rutherford în 1911. Acesta descrie atomul de hidrogen ca fiind compus dintr-un nucleu-proton-deoarece se găsește în aceasta o sarcină electrică pozitivă, iar un electron circulă în jurul molecuei pe o orbită presupusă circulară, de de rază r. În cursul mișcării sale, electronul este accelerat spre interior, accelerație radială
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în aceasta o sarcină electrică pozitivă, iar un electron circulă în jurul molecuei pe o orbită presupusă circulară, de de rază r. În cursul mișcării sale, electronul este accelerat spre interior, accelerație radială. Acest model-cunoscut ca modelul mecanic al atomului de hidrogen-a fost infirmat conform legilor electrodinamicii clasice. Conform acestor legi, electronul ar trebui, datorită mișcării sale accelerate, să cadă la un moment dat spre nucleu, deci un astfel de sistem nu este stabil. S-a stabilit însă că atomul de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
-a fost infirmat conform legilor electrodinamicii clasice. Conform acestor legi, electronul ar trebui, datorită mișcării sale accelerate, să cadă la un moment dat spre nucleu, deci un astfel de sistem nu este stabil. S-a stabilit însă că atomul de hidrogen este un sistem stabil. În 1931, N. Bohr prezintă un model al atomului de hidrogen, care încalcă și el în unele privințe legile electrodinamicii clasice, dar explică mai just și precis aspectele legate de nivelurile de energie spectrală ale acestui
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
sale accelerate, să cadă la un moment dat spre nucleu, deci un astfel de sistem nu este stabil. S-a stabilit însă că atomul de hidrogen este un sistem stabil. În 1931, N. Bohr prezintă un model al atomului de hidrogen, care încalcă și el în unele privințe legile electrodinamicii clasice, dar explică mai just și precis aspectele legate de nivelurile de energie spectrală ale acestui atom. Modelul structurii atomului de hidrogen descris de Bohr însumează o serie de premize și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
1931, N. Bohr prezintă un model al atomului de hidrogen, care încalcă și el în unele privințe legile electrodinamicii clasice, dar explică mai just și precis aspectele legate de nivelurile de energie spectrală ale acestui atom. Modelul structurii atomului de hidrogen descris de Bohr însumează o serie de premize și concluzii ale teoriei lui Bohr și anume: a. atomul de hidrogen este compus din nucleul care poartă sarcina pozitivă și electronul care se rotește în jurul nucleului. Deci o afirmație similară lui
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
dar explică mai just și precis aspectele legate de nivelurile de energie spectrală ale acestui atom. Modelul structurii atomului de hidrogen descris de Bohr însumează o serie de premize și concluzii ale teoriei lui Bohr și anume: a. atomul de hidrogen este compus din nucleul care poartă sarcina pozitivă și electronul care se rotește în jurul nucleului. Deci o afirmație similară lui Rutherford; b. energia atomului este cuantificată, adică este determinată de numerele cuantice n. Atomii adoptă numai anumite nivele de energie
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
care se rotește în jurul nucleului. Deci o afirmație similară lui Rutherford; b. energia atomului este cuantificată, adică este determinată de numerele cuantice n. Atomii adoptă numai anumite nivele de energie, cu valori invers proporționale cu n2; c. în atomul de hidrogen, electronul se poate roti numai pe anumite orbite, presupuse circulare și numite orbite permise, orbite pe care elctronul nu radiază și nici nu absoarbe energie; d. absorbții sau emisii de energie au loc numai când electronul se deplasează de pe o
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
mecanică cuantică sau mecanică ondulatorie. 1.1.1.6. Teoria mecanic cuantică Teoria structurii electronice a lui Bohr nu poate explica ca o serie de fenomene din atom. Așa de exemplu, nu putea explica satisfăcător distribuția intensităților liniilor din spectrul hidrogenului, nu dădea valori corecte pentru nivelele de energie ale atomului de heliu sau a altor atomi cu mai mult de un electron precum și a moleculelor. Multe proprietăți ale substanțelor necesitau, impuneau o modificare a teoriei cuantice vechi, ceea ce s-a
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Conform acestei teorii, se găsește că distanța cea mai probabilă a electronului față de nucleu este aceeași cu cea calculată de Bohr, precum și viteza medie de mișcare a elecrtronului. Ceea ce deiferă este momentul cinetic.Astfel, se constată că electonul atomului de hidrogen se apropie și se îndepărteză de nucleu pe o orbită care are momentul cinetic egal cu zero. Electronii care se mișcă în jurul nucleului sunt descriși, în mecanica cuantică, de anumite funcții matematice, numite funcții de undă. Funcția de undă, pentru
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
undă, pentru un electron, se numește funcția de undă orbitală, iar despre un electron se spune că ocupă un orbital-nu orbită. Mișcarea electronului pe orbital este diferită de ceas descrisă de către Bohr ca având loc pe orbită. Pentru atomul de hidrogen, mișcarea electronului, în câmpul protonului, descrie o undă tridimensională care este descrisă de ecuația de undă a lui Schrodinger. Ecuația lui Schrodinger nu prevede traiectorii precise pentru electron, că numai intensitățile maxime și minime, care corespund unor antinoduri și noduri
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
nucleul înconjurat de un “nor electronic”, de intensitate variabilă în raport cu sistemul de axe de coordonate. Asrfel 2 indică intensitatea norului electronic într-un anumit punct al spațiului care este definit prin coordonatele sale. 1.1.1.7. Orbitalii atomului de hidrogen Integrarea ecuației de undă a lui Schrodinger și obținerea valorilor este posibilă numai pentru anumite valori ale energiei E, valori proprii, care sunt determinate de numere n-numere cuantice principale-și care sunt numere întregi 1,2,3,.... După valorile
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
este d..... f5, simbolul h. Numerele cuantice magnetice variază cu câte o unitate între +1 și -1. Astfel, f0, n =0, f1, n =-1,0, +1; f2, n=2, -1,0, +1, +2. În atomul de hidrogen, în starea fundamentală, orbitalul 1 s este ocupat de un singur electron. Electronul poate ocupa și ceilalți trei orbitali (2 s, 2p) numai în stare exicitată, aceasta în urma absorbției undei cuante de energie de mărime pozitivă În cazul celorlalți atomi
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Orbitalii f sunt în număr de 7, apar începând cu straturile cu n= 4 și au forme geometrice complicate. 1.1.1.9. Atomi multielectronici. Structura electronică a gazelor rare Ecuația lui Schrodinger se poate rezolva exact pentru atomul de hidrogen și unii ioni formați dintr-un nucleu și un singur electron, ca He+ de exemplu. Rezolvarea acestei ecuații se complică foarte mult pentru atomii cu mai mulți electroni în structura lor. S ademonstrat că sistemul de orbitali ai acestor atomi
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
nucleu și un singur electron, ca He+ de exemplu. Rezolvarea acestei ecuații se complică foarte mult pentru atomii cu mai mulți electroni în structura lor. S ademonstrat că sistemul de orbitali ai acestor atomi este similar cu al atomului de hidrogen dar se diferențiază, în mod special, sub aspectul energetic. Astfel, la atomul de hidrogen, orbitalii cu același număr cuantic principal n au aceeași energie, în timp ce la ceilalți atomi, orbitalii s, p, d, f, diferă prin energiile lor. Această diferență de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
foarte mult pentru atomii cu mai mulți electroni în structura lor. S ademonstrat că sistemul de orbitali ai acestor atomi este similar cu al atomului de hidrogen dar se diferențiază, în mod special, sub aspectul energetic. Astfel, la atomul de hidrogen, orbitalii cu același număr cuantic principal n au aceeași energie, în timp ce la ceilalți atomi, orbitalii s, p, d, f, diferă prin energiile lor. Această diferență de energie se explică prin atracția diferențiată a electronilor din acești orbitali de către nucleu. Cel
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
covalente. Această legătură se stabilește fie între atomii de același fel, de exemplu în moleculele de halogen, azot, oxigen, fie între tipuri diferite de atomi, dar cu afinitate față de electron foarte apropiată; așa de exemplu între atomii de carbon și hidrogen, carbon oxigen etc. Legătura covalentă se formează prin punere în comun de către ambii atomi de electroni din stratul de valențe. Astfel, pentru formarea unei legături simple, ambii atomi pun în comun câte un electron și formează o pereche de electroni
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]