8,389 matches
-
hipertensiune venoasă maximă. Din experiența Clinicii de Chirurgie Vasculară, aceste cazuri se întâlnesc cel mai adesea la vârstnicii ce asociază insuficiența cardiacă (IC) dreaptă și insuficiență tricuspidiană severă. Acești pacienți prezintă incompetență valvulară la nivelul membrelor inferioare, rezultând o importantă hipertensiune venoasă distală. În toate cazurile de insuficiență venoasă cronică, examenul fizic include:examinarea vizuală a membrelor și abdomenlui inferior, cu pacientul în ortostatism;notarea localizării varicelor și modificărilor tegumentare existente. Palparea în zona ligamentului inghinal sau a varicelor majore poate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
Doppler a extinderii trombului în sistemul venos profund necesită inițierea anticoagulării în doză asemănătoare celei din TVP și contemplarea tratamentului chirurgical de urgență (1,7). 34.2.5.2. Terapia compresivă Reprezintă tratamenul primar al insuficienței venoase cronice (1,7). Hipertensiunea venoasă este principalul factor incriminat în apariția insuficienței venoase cronice, iar singurul mod prin care tratamentul poate avea succes este scăderea acesteia. Pentru a ocluziona complet venele membrului inferior în ortostatism este nevoie de o presiune externă de minimum 60
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
dozei de anticoagulant, hormonii tiroidieni potențând acțiunea anticoagulantului oral. Pe de altă parte, prezența comorbidităților nu reprezintă doar un factor de risc hemoragic, ci și unul protrombotic, având în vedere asocierea disfuncției endoteliale în majoritatea patologiilor frecvente la pacientul vârstnic (hipertensiune arterială [HTA], diabet zaharat [DZ], boală aterosclerotică, boli asociate cu răspuns inflamator sistemic), la care se adaugă efectul îmbătrânirii vasculare. b) Particularitățile farmacocinetice de care trebuie ținut cont în administrarea oricărei forme de tratament medicamentos la un pacient vârstnic includ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
calitatea vieții și așteptările acestora de la viață) și realizarea unei scheme terapeutice care să se adapteze mai bine necesităților fiecăruia. Exemple clasice de subtratare sunt reprezentate de:omiterea asocierii terapiilor substitutive pentru osteoporoză, a inhibitorilor pompei de protoni sau prevenția hipertensiunii arteriale (HTA) la pacienții tratați cu antiinflamatoare steroidiene pe termen lung;omiterea asocierii terapiei anticoagulante preventive la pacienții cu tulburări cognitive moderat-severe și care asociază afectare cardiovasculară cu risc embolic și/sau imobilizare la pat; această situație este tipică pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ungureanu, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91958_a_92453]
-
se realizează prin măsurarea automată cuprinsă în pachetele moderne de software. 38.3. Strategii terapeutice în boala carotidiană 38.3.1. Tratament medical Tratamentul medical al bolii carotidiene tentează abordarea agresivă a factorilor de risc modificabili ai aterosclerozei carotidiene, respectiv hipertensiune arterială (HTA), dislipidemia, oprirea fumatului, și are ca obiectiv prevenția AVC. La pacienții cu HTA, obiectivele terapeutice se adresează creșterii perfuziei cerebrale, corecția stenozei fiind pe planul doi. O atenție deosebită trebuie acordată controlului tensiunii arteriale (TA), în sensul scăderii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
fost identificat un risc relativ de mortalitate cardiovasculară de 2,0 (bărbați) și 1,6 (femei) la fumători față de nefumători (3). Aronow raportează la un grup de 1.819 persoane cu vârsta medie de 80 de ani o prevalență a hipertensiunii arteriale (HTA) de 71% (afro-americani), 64% (asiatici), 62% (hispanici) și 52% (caucazieni) (3). Asupra semnificației acestor valori, mai multe studii confirmă o surprinzătoare relație inversă între valorile tensiunii arteriale (TA) și mortalitate la populația foarte vârstnică (peste 85 de ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
venționale non-randomizate) privind efectul terapiei pentru HTA la vârstnici. În tabelul 9.2 este sintetizată experiența terapeutică la hipertensivii vârstnici. Veteran Administration Cooperative Study, publicat în mai multe etape între 1967 și 1972 (18), a adus argumente privind beneficiul tratării hipertensiunii diastolice la pacienții de peste 60 de ani (reducere cu 52% a evenimentelor cardiovasculare și 70% a accidentelor vasculare cerebrale (AVC) la cei tratați medicamentos. O analiză globală a 9 studii pe populația vârstnică va confirma beneficiile în această privință (19
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
trăiește în țări în care excesul ponderal (reprezentat de suprapondere și obezitate) ucide mai mul i oameni decât denutriția. La nivelul populației generale, obezitatea este asociată cu creșterea morbi‑mortalității. Persoanele obeze asociază mai frecvent factori de risc cardiovascular, ca hipertensiune arterială, dislipidemie, diabet zaharat. Ca răspuns la această adevărată epidemie de obezitate, Organiza ia Mondială a Sănătă ii a lansat un program interna ional numit „Global action plan for the prevention and control of noncommunicable diseases 2013 ‑2020” în speranța
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
atât la pacienții cu diabet zaharat [Mogensen, 1984], la cei cu HTA esențială [Bigazzi et al., 1998], cât și la indivizii non-diabetici și normotensivi [Hillege et al., 2001]. La pacienții cu diabet zaharat tip 1, microalbuminuria este frecvent asociată cu hipertensiunea arterială, cu o evoluție îndelungată a diabetului și cu un control glicemic precar. în acest context, prezența MA reprezintă un factor de risc pentru progresia nefropatiei diabetice, dar și pentru neuropatia diabetică, retinopatia proliferativă, precum și pentru boala coronariană [Yudkin et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
-se cu o creștere a acestui risc de 2,8 ori [Jager et al., 1999]. În populația generală, nivelul excreției urinare de albumină reprezintă un factor de risc important de mortalitate cardiovasculară și globală, chiar în absența diabetului și a hipertensiunii arteriale. în studiul de la Groningen [De Jong et al., 2003], o dublare a concentrației urinare de albumină, în limitele de definiție ale microalbuminuriei, s-a asociat cu o creștere cu 29% a mortalității din cauze cardiovasculare (CDV) și cu 12
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
disfuncției vasculare generalizate. Riscul CDV este manifest și pentru valori ale excreției urinare de albumină sub pragul de definire al MA. Determinarea excreției urinare de albumină este utilă pentru cuantificarea de rutină a riscului CDV. Prezența microalbuminuriei la pacienții cu hipertensiune arterială esențială și la cei cu diabet zaharat necesită un management agresiv al factorilor de risc cardiovascular. I.2. Riscul cardiovascular la pacienții cu proteinurie Rolul proteinuriei în progresia bolilor renale spre insuficiență renală cronică (IRC) este binecunoscut. Proteinuria masivă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
insuficiență renală ușoară/moderată Disfuncția renală reprezintă unul dintre cei mai relevanți și, în același timp, neglijați factori de risc neconvenționali. Experții consideră că riscul cardiovascular este crescut începând cu un grad de disfuncție minoră, frecvent prezentă la pacienții cu hipertensiune arterială esențială sau cu diabet zaharat [Joki et al., 1997; Pinkau et al., 2004]. în studiul de mari dimensiuni National Health Nutrition Examination Survey II, efectuat în Statele Unite pe mai mult de 6.000 de participanți urmăriți timp de 16
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
prezentat cu 40% mai multe evenimente cardiovasculare majore, în comparație cu cei cu funcție renală normală vezi figura 1 [Mann et al., 2001]. Foarte semnificativ, disfuncția renală reprezintă, în acest studiu, un factor de risc cardiovascular independent de prezența diabetului zaharat, a hipertensiunii arteriale sau a proteinuriei! în ciuda acestei evidențe covârșitoare privind insuficiența renală ușoară ca factor de risc cardiovascular, practica medicală curentă înregistrează o îngrijorătoare ignorare a disfuncției renale la pacienții de mare risc, cum sunt diabeticii sau cei cu hipertensiune arterială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
a hipertensiunii arteriale sau a proteinuriei! în ciuda acestei evidențe covârșitoare privind insuficiența renală ușoară ca factor de risc cardiovascular, practica medicală curentă înregistrează o îngrijorătoare ignorare a disfuncției renale la pacienții de mare risc, cum sunt diabeticii sau cei cu hipertensiune arterială esențială [McClellan et al., 1997]. La 9% dintre aceștia, în cursul spitalizării pentru diferite afecțiuni nu s-a determinat creatinina serică! Doar la 8% dintre diabetici și la 11,4% dintre hipertensivii cu disfuncție renală semnificativă aceasta a fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
este asociată cu un risc de morbiditate și mortalitate cardiovasculare net crescut față de popula]ia non-renală (o sinteză a principalelor studii doveditoare este redată în tabelul I.2. Acest risc este independent de prezența altor factori, precum diabetul zaharat și hipertensiunea arterială. Mai mult, cu cât disfuncția renală este mai avansată, cu atât riscul cardiovascular crește. Cu toate acestea, conștientizarea riscului cardiovascular la pacienții cu disfuncție renală chiar minoră este deficitară în comunitatea medicală. Acești pacienți necesită monitorizare clinică atentă și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
Această prevalență ridicată se explică prin preexistența afectării cardiovasculare în cursul IRC, dar și prin apariția unor anomalii clinico-biologice ce țin de medicația imunosupresoare cronică a pacientului transplantat. Astfel, pacienții transplanți renal sunt expuși unor factori de risc cardiovascular multipli: hipertensiunea arterială (indusă de medicație și/sau asociată disfuncției cronice a grefonului), dislipidemie, hiperhomocisteinemie, fumat etc. Acești factori vor fi detaliați la capitolele corespunzătoare din prezentul volum. Mortalitatea cardiovasculară a pacientului transplantat renal este atribuită în principal cardiopatiei ischemice. Un studiu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
24% dintre cei diabetici la 48 de luni post-TR. Factorii de risc identificați în acest studiu au fost vârsta înaintată (riscul coronarian, cum era de așteptat, crește cu fiecare decadă de vârstă), sexul masculin, nivelul seric al colesterolului total și hipertensiunea arterială sistolică. O dată cu deteriorarea cvasi-inevitabilă în timp a funcției grefonului, riscul cardiovascular al pacientului transplantat crește similar cu acela al pacientului cu disfuncție cronică a rinichilor nativi. Într-o investigație recentă, Meier-Kriesche și col. [2003], utilizând datele celui mai mare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
bază, enunțate de R.F. Loeb. COMPLICAȚII Șl URGENȚE ONCOLOGICE ÎN GINECOLOGIE 1. Hemoragii uterine Diagnosticul diferențial precizează alte cauze capabile de a produce hemoragii pe căile genitale: - tulburările de coagulare secundare bolilor hematologice sau tratamentului citostatic; - fibromatoza uterină; - metroragii în hipertensiunile arteriale; - hemoragii endocrine - din ciclul ano- vulator, ca urmare a unei hiperestrogenii cu carență luteinică; survin pe un endometru proliferativ; - hemoragii din sarcină extrauterină, apar în primele săptămâni, fiind reduse cantitativ, fără cheaguri; - în mola hidatiformă, sângerarea este mare și
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
13). Complicațiile radioterapiei: - Stadiul I-1I A: 3-5 % - Stadiul II B-III: 10-15%. - rectită cronică; - ulcer rectal; - stenoză rectală și rectosigmoidiană, - cistită radică; - fistulă urinară; - fistulă rectală; - strictură ureterală. Cauze: - Vârsta: sub 50 și peste 70 de ani. - Boli asociate: diabet zaharat, hipertensiune, obezitate, operații anterioare. - Stadiu avansat. - Doza rectală > 66 Gy. - Doza vezicală >70 Gy. POZIȚIONAREA PACIENTEI (Simulator / sau radiografie) - decubit dorsal (decubitul ventral "belly board" la obeze pentru reducerea dozei la intestinul subțire); - marcarea vaginului, colului (marker metalic pe buza posterioară
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
în populația tânără. CANCERUL CORPULUI UTERIN ANAMNEZĂ Simptome actuale: - metroragii, leucoree perimenopauză și postmenopauză; - hematometrie - piometrie; - dureri pelvine - anemie hipocromă - tulburări urinare și de tranzit. Anamneză cauzală: - nulipare; - menopauză tardivă - menarhă precoce; - obezitate: crește riscul de 3-10 ori, - diabet zaharat; - hipertensiune arterială; - hiperplazie adenomatoasă de endometru; - administrare de estrogeni (sintetici) timp îndelungat, doză mare, - radioterapie pelvină, - infertilitate anovulatorie cu predominență estrogenică (sd. Stein-Leventhal); - antecedente personale de cancer mamar, sau de colon; - tratament cu tamoxifen. STARE PREZENTĂ Predilecții: - în creștere în țările
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
de diabet și durata acromegaliei nu par să-i influențeze în mod special dezvoltarea. Hipertrigliceridemia este prezentă în procent de 19-44%, iar activitatea triglicerid-lipazei și lipoprotein-lipazei sunt reduse. Nu s-au observat modificări semnificative ale valorilor colesterolului (22). Suferința cardiovasculară (hipertensiunea și cardiomiopatia) constituie cea mai frecventă cauză de deces la pacienții acromegalici. Diabetul zaharat constituie la rândul sau un factor de risc major independent pentru suferința coronariana. Evaluarea funcției cardiovasculare la pacienții cu acromegalie și diabet zaharat sau toleranță inadecvată
Tratat de diabet Paulescu by Rucsandra Dănciulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92223_a_92718]
-
primară uni- sau bilaterală, carcinomul adrenal. Ca urmare a excesului de hormoni mineralocorticoizi (aldosteron), are loc retenție crescută de sodiu, clor și apă și o eliminare excesivă de potasiu și magneziu care vor determina următoarele sindroame clinice: - sindrom cardiovascular cu hipertensiune sistolo-diastolică constantă, bine tolerată; - sindrom neuromuscular cu astenie musculară cu aspect miasteniform, accese paretice paroxistice, paralizii musculare flasce, fenomene de hiperexcitabilitate neuromusculară; - sindrom renourinar cu poliurie, polidipsie, nicturie. Toleranța alterată la glucoză este prezentă la 50% din pacienții cu hiperaldosteronism
Tratat de diabet Paulescu by Rucsandra Dănciulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92223_a_92718]
-
se vizualizează refluxul venos. Rezonanța magnetică: - În cazul FAVCD agresive, RMN vizualizează anomaliile prin prezența „flow voids” la nivelul cortexului ceea ce corespunde cu dilatarea vaselor piale. Pe secvența T2 în parenchimul cerebral poate să apară hipersemnal în substanța albă secundar hipertensiunii venoase. Acest lucru poate să conducă la glioză cerebrală. Angiografia digitală cu substracție (DSA): - Până în prezent angiografia DSA este obligatorie pentru a pune în evidență FAVCD. Injectarea substanței de contrast în diferitele ramuri ale carotidei externe va pune în evidență
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
de pancreas, dar denotă o fază evoluată. Uneori, se percepe un suflu sistolic abdominal pe aria de proiecție a arterei splenice, care este comprimată de către masa tumorală. Invazia tumorală sau compresiunea arterei splenice determină apariția splenomegaliei și a semnelor de hipertensiune portală segmentară. Poate fi prezentă ascita, carcinomatoza peritoneală fiind frecventă, chiar dacă fără expresie clinică evidentă, fiind descoperită adesea laparoscopic [55]. Examenul obiectiv poate evidenția o tumoră periombilicală (semnul Sister Mary Joseph),adenopatie cervicală (Virchow) sau masă tumorală perirectală. Uneori, se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
eficiența tratamentului chirurgical sau a chimio sau radiosensibilității sau rezistenței [72a]. În funcție de localizarea tumorii se pot individualiza trei cadre „tip”:localizarea cefalică: sindrom icteric, cu caracter colestatic, sindrom dureros abdominal, hepatomegalie, semnul Courvoisier-Terrier;localizarea corporeală: sindrom dureros solar, sindrom de hipertensiune portală sectorială, prin comprimarea sau invazia neoplazică a venei splenice, sindrom de slăbire, posibil DZ;localizarea caudală: simptome nespecifice, dominate de durere în hipocondrul stâng,constipație, DZ, posibil tromboflebită migrantă. În general, în cancerul caudal, diagnosticul se stabilește mai târziu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]