8,202 matches
-
Autorului Ce reprezintă ultima zi de Pesah? Știm că este o zi de sărbătoare, care este numită „Achron șel Pesach”, fiind cea de șaptea zi a sărbătorii de Pesah (Paștele evreiesc). Această zi de sărbătoare urmează celor cinci zile de „Hol HaMoed” (zile de semi-sărbătoare, dintre prima și ultima zi de Pesah), data ei în calendarul ebraic fiind 21 Nisan. Ce este specific în această zi de sărbătoare? Comentatorii Bibliei Ebraice au pus această zi în legătură cu trecerea mării de către fiii lui
AMINTIREA TRECERII MĂRII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368878_a_370207]
-
curții se afla un corp de clădiri mai joase (probabil foste locuințe ale servitorilor) unde acum era amenajată bucătăria și sala de mese. Tot acolo locuia și tanti Tincuța, bucătăreasa -Uite, aici îți iei dulapul, îi propuse Nela, întrând în holul clădirii, o sală mare cu din care se deschideau ușile dormitoarelor și ai cărei pereți erau „tapetați” cu dulapuri albe, ca un garderob uriaș Măriuca privi în jur cumva dezamăgită și speriată. Nimic nu-i era familiar, nici dulapurile, nici
LEANA de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368940_a_370269]
-
clădirii, o sală mare cu din care se deschideau ușile dormitoarelor și ai cărei pereți erau „tapetați” cu dulapuri albe, ca un garderob uriaș Măriuca privi în jur cumva dezamăgită și speriată. Nimic nu-i era familiar, nici dulapurile, nici holul acela înalt, nici dormitorul în care domnișoara Geta, pedagoga, îl repartizase celor de-a noua, iar gândul că va trebui să rămână aici fără cei dragi o făcea să plângă și să-i fie deja dor. Era o camera recent
LEANA de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368940_a_370269]
-
a-și putea alunga nodul amar din gât. Se simțea cumva abandonată și atât de singură! Când mama și Nela plecară, Măriuca intră în camera rece, cu paturi metalice reci , ca la spital, unde totul îi era străin. Ieși în hol și-și făcu de lucru în dulap, rearanjând uniforma și „fâșul” bleumarin pe umerașe. Între timp curtea se umpluse de fete, cele din clasele mari se strigau, se îmbrățișau, stângându-se in grupuri vesele. La dulapul de alături o altă „boboacă
LEANA de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368940_a_370269]
-
după multe reprimări..am și scris ceva unei persoane ce o consideram apropiată pe la 4 dimineața pentru a mă liniști, apoi am dormit vreo oră, căci mai mult nu se putea trezindu-se lumea la ”viață, căci eu eram pe hol întins.. De multe ori tot nu ne-am învățat..câteodată am impresia că vine..sau că.. Atunci îmi zicea micuțul precum că ”nu vroiam să-i fac asta lu unchiu..”, dar ce a fost de fapt acolo nimeni nu stie
FRATELLO.. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369043_a_370372]
-
Intrarea în apartament se făcea prin curtea interioară în care se pătrundea din stradă printr-o poartă mereu închisă. Locuința așa cum am spus, avea un living mare, trei dormitoare și două bai și o bucatărie, comunicarea făcându-se printr-un hol. Mai aveau și o a doua ieșire spre curtea interioară. În imaginea de mai jos la etajul unu, fereastra din dreapta este la livingul apartamentului. Înainte de a veni după mine la Tongrinne, nepoții au trecut prin Bruxelles, aprovizionându-se cu preparate
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
mână de spicul usturător al viscolului, le spune celor doi: - Mămica plânge. O doare rău burtica! Hai în casă, Zițo! - Să mergem, puiu doichii! Luând-o de mână, Zița a împins ușa înaltă de stejar cu umărul, intrând într-un hol larg cu o oglindă mare de Veneția pe un perete, pe altul o panoplie cu arme, din care se distingea o carabină cu repetiție, un pistol cu percuție marca „Samuel Coltˮ și câteva stilete, unele cu mâner de os, altele
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
Veneția pe un perete, pe altul o panoplie cu arme, din care se distingea o carabină cu repetiție, un pistol cu percuție marca „Samuel Coltˮ și câteva stilete, unele cu mâner de os, altele cu mânere de argint ornamentat. În mijlocul holului se afla o masă rotundă, la care s-au folosit cuie de lemn, pe care doamna Maria și prietenele ei o întrebuințau la ședințele de spiritism. - Caterina, intră în camera voastră! Vezi, ai grijă de frățiorul tău, Dimitrie, are doar
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
ai zis, Dimitrie! După ce copii își făceau somnul de după amiază, bunica lor, Catinca Pîrîianu, punea la cale concursuri de versuri, răsplătite cu mici premii în bani. Pentru reușită primeau câte un sfanț. Alexandru câștigând de câteva ori. Se întâlneau în holul cel mare al conacului, la masa ovală din lemn din nuc și acolo copii buchiseau versuri. - Baiser le main, grand-mère!* * Sărut mâna, mamă mare ! (fr). 29 O întâmpina pe bunică Alexandru, vorbind limba franceză la îndemnul mamei Maria. Caterina, sora
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
umbli sănătos! Alexandru s-a întors la conac melancolic și trist. Simțea că începe o altă perioadă în viața lui. Când soarele trecuse de jumătatea cerului la orizont și umbrele serii se prelungeau peste câmpie, Alexandru, chemat de general în holul dintre camere, alături de ceilalți frați, a ascultat în tăcere sfaturile părintelui. 33 Referință Bibliografică: Veniți, privighetoarea cântă...! Roman de AL:FLORIN ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2248, Anul VII, 25 februarie 2017. Drepturi de Autor
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
executată într-o plastică arhitecturală ce amintește de eclectismul de școală franceză al vremii, a fost construită din cărămidă roșie lustruită, cărămidă tratând în întregime fațadele clădirii. Compusă din două corpuri laterale cu două niveluri, gara are în mijloc, pe lângă holurile de acces, o frumoasă sală în stil baroc, impunătoare ca dimensiune și modalitate de tratare arhitecturală, ce a servit inițial ca sală de recepție și oficiu de vamă. Peronul acoperit, ca și întreagă feronerie a clădirii impresionează prin eleganță și
CHEMAREA PĂMÂNTULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370999_a_372328]
-
seara aceea și mai veni și afumat. Nu îndrăzni să-i spună nimic, știind că atunci când ea începea să-i pună întrebări, putea deveni violent. Trebuia să aibă grijă cu el! - Ce-i asta? La strigătul lui, se grăbi spre hol. Îl văzu cu poșeta ei într-o mână și cu poza în alta. - Voiam să-ți spun... Ochii lui injectați mai poposiră câteva momente asupra fotografiei, după care o aruncă spre ea. - Ce să-mi spui? - Despre copii! - Care copii
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
care mi-a spus că ar vrea să vină și ea. Ce spui? o atinge el ușor cu degetul peste nas. -Bine! îi răspunde Mona zâmbind. -Gata, hai, nu mai plânge. Lui Vlad i se pare că aude voci pe hol și deschide ușa: -Ești singur, Liviu? Unde e Mona? -I-am spus că mergem toți trei, eu, Elia și ea la București. A fost de acord și s-a dus să-și facă bagajul. -S-ar putea să fie mai bine așa
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
judecătorului, Gicu, prietenul de pahar și de poker al lui Victor, care a depus mărturie împotriva lui, e primul care își face apariția la vechea lui reședință. Ca de obicei, ușa casei fiind deschisă, intră și se oprește uimit în hol, apoi în sufragerie nu mai rezistă: „Mamă, ce frumusețe! De unde a avut Victoraș atâția bani să zugrăvească și să-și cumpere mobila asta modernă?” -Bună, Victore, îi întinde el mâna cu plecăciune. Am venit să-mi exprim respectele mele, imediat ce
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
asta. -Ia-mă și pe mine! -Problema e că... -Promit că nu te deranjez! -Mereu spui asta și apoi... Bine, să mergem, dar promite-mi să nu intervii... Despre orice ar fi vorba.... -Bine! îi spune Elia și lasă valza în hol. * Mona intră cu bagajele și se oprește în sufragerie, unde îl găsește pe Vlad. -Sunt pentru tine, pentru mine, pentru... Nu pot să păstrez banii. De ce te uiți așa la mine? -Mi-a fost dor de tine, răspunde el. -Ți-a fost
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
-mă la școală cu ea unde era suplinitoare pentru o perioadă scurtă de timp. Acolo mă punea în prima bancă de nu știu ce se întâmpla cu mine pentru că mă apuca o rușine și un plânset de trebuia să mă scoată pe hol. Mă certa și mă pedepsea deoarece mâncam văr de pe pereți de tot timpul trebuia să umble după mine să vadă ce fac. Toate acestea mă amuză acuma când mi le aduc aminte. La matematică nu eram bun de nimic, nu
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
sub linie, ce supărare pe mine și ce rușine. Fac contestație și mă revolt pentru ca apoi să aștept rezultatul în care se recalculează lucrarea mea. A doua zi mă cheamă să-mi arate de ce m-au picat, când intru pe hol îl văd pe secretarul de partid, un ofițer între două vârste foarte gras de rău ce o ducea, că-mi râde-n nas de nu realizez eu atunci ce se întâmplă cu mine și intru să-mi arate lucrarea. Nu
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
duc până la mătușa mea la Timișoara care lucra la spitalul județean la cabinetul de Planing Familial să cumpăr verighetele pentru nuntă pe care o stabilisem la două zile după ce ajungeam acasă de la școală. Să-i fi văzut cum erau pe holurile spitalului după mine iar eu aveam o frică de cum numai atunci când ești anchetat o ai. Aveam tăria să nu clachez, asta m-a ținut cred pe picioare până se apropia punctul culminant al urmăririi mele pentru ca apoi să vină deznodământul
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
timp la noi acasă părinții mei au întins o masă lungă pe iarba să se țină "Blidul cu grâu" un obicei străbun pe care maramureșenii îl respectă. Eu uitasem de el și când ajungem acasă mă ia mama deoparte în holul mare și numai ce-mi trage o palmă de o țin minte toată viața (ca și cea de la 18 ani). Apoi certurile erau la ele acasă: trebuia să plătesc un cântăreț iar soția nu era de acord, mama făcea presiuni
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
I-o fi fost cumva dor de fetiță? întrebă Emanuela, vizibil supărată pe cea care, într-un joc al prefăcătoriei, încerca să o prostească pe ea, trăgându-și nasul zgomotos. Emanuela luă mai multe batiste igienice dintr-o cutie din hol și i le întinse, spunându-i: - Ține! Șterge-ți nasul și termină cu acest teatru ieftin! Nu m-ai impresionat niciodată și nu vei reuși nici acum. Nu te voi întreba pe unde ai umblat. Deși nu aș vrea asta
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XVIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369789_a_371118]
-
obrajii Emanuelei, parcă într-o încercare de a le îndepărta, de a le înlocui cu un zâmbet, al ei, al unui îngeraș nevinovat așezat în mâna destinului. Emanuela își șterse lacrimile, o mai sărută o dată pe Daniela și, ieșind în hol, o așeză în brațele Ioanei. - Să aveți mare grijă de ea! Ați auzit? Mare grijă! Dumnezeu să vă binecuvânteze! - Avem doamnî, cum n-avem?! Săr’mâna! mai zise Costel și „sufletul” Emanuelei dispăru în casa scării, împreună cu cei doi... * Zilele
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XVIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369789_a_371118]
-
mai impresiona. Uitase să mai dăruiască. Abia aștepta vacanța de Crăciun pentru a sta la televizor. Cu gândurile la vacanță a urcat scările blocului și s-a apropiat de lift. Cu pași mărunți, spijinindu-se într-un baston, a intrat în holul blocului, un bătrân. Ridicând pivirea spre Paul i-a spus cu glas temurând: - Tinere, te rog ajută-mă să iau bagajul de afară și să-l pun în lift. Trebuie să ajung la etajul cinci. - Vezi-ți de treabă, tataie
POVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (1) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369886_a_371215]
-
auzi un puternic motor zbârnâind. Au vizitat apoi casa. O bibliotecă imensă pe două etaje accesibile pe o scară interioară, o sală de muzică cu imens pian și o harpă, salonul cu moile fotolii completate de mai multe măsuțe și holul de intrare cu o drăguță masă din piatră în mijloc. Lângă salon un fel de cămară cu un mare frigider și un dulăpior cu pahare. S-au servit cu un mic drink tare ca o palincă, cu gheață, apoi au
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
un fel de cămară cu un mare frigider și un dulăpior cu pahare. S-au servit cu un mic drink tare ca o palincă, cu gheață, apoi au studia mai atent imensa bibliotecă. Întorcându-se în salon au trecut prin hol unde măsuța le-a atras atenția: - La ce o folosi oare se îmtreabă retoric Anica? Ionel o îmbrățișează și îi săltă fundulețul pe măsuță. De sus ea îi dă un pupic, timp în care el pătrunde ofensiv între picioarele ei
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
să învețe bine deși la ea nu venea nimeni niciodată în vizită.Nu primea cum primeau celelate fetițe bomboane sau păpuși de pe la rude , ea era a nimănui , nimeni nu o vrea. Îi plăcea să asculte muzică și stătea uneori pe hol lângă sala de repetiții a corului orfelinatului, tot acolo dansa uneori pe o muzică doar de ea auzită și se unduia precum o ramură bătută de vânt desupra apei .Era fascinată de zborul păsărilor și în recreații se uita deseori
SĂLCIOARA de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370027_a_371356]