3,545 matches
-
în care spectrul crimei se însoțește cu cel al intoxicației etilice și al degenerării, și atmosfera autumnală, pluvială, nevrotică din Frunze moarte, înfățișând o Grădină Luxemburg pustie. Lucrezzia Karnabatt se oprește asupra unui tablou fantastic al unor zâne dansând în horă într-un peisaj luminos, campestru, ca apoi atenția scriitoarei să se deplaseze de la lilialele zâne, de la feeria diafană la imaginea femeii fatale, Salomeea, într-un tablou de gen, nimfeta sărutând capul sfântului Ioan, sărut mortifer. În final, Lucrezzia K. regăsește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de asemenea, cazuri când se aduce ca dar și bani. Dezgroparea mătrăgunei comportă un ritual aparte și o mare grijă față de planta care uneori nici nu trebuie atinsă cu mâinile: „În județul Turda, fetele care vor să fie chemate la horă și să se mărite primele, se duc la miezul nopții la locul unde e mătrăguna, se descalță și se prosternă de trei ori. Au adus fiecare câte un ban de argint pe care Îl țin În gură. Se apleacă apoi
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
peste mătrăgună, fără să o atingă cu mâinile și rup câteva frunze cu dinții pe banul de argint. (...dacă duc cu ele o frunză Într-o bucată de pânză fără să o atingă cu mâna, fetele vor fi căutate la horă.” Dansul ritual și formulele magice completează ceremonia. Formulele diferă În funcție de scop. De exemplu, când este culeasă Într-un scop medicinal, se spune: „Mult slăvită mătrăgună, Împărăteasă./ Te cinstesc cu pâine, cu sare si mă Închin,/ dă-mi hainele tale./ Spală
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
făcea primăvara, după un anumit ritual care Începea cu o slujbă pentru binecuvântarea roadelor viitoare, apoi se Închina vin și se stropea pe pământ. Bărbații săpau gropile, puneau vița, iar femeile astupau, În timp ce lăutarii cântau. După sădit, se Încingea o „horă a viei”, apoi, toamna, culesul necesita un ritual cu cântece, jocuri și strigături. Astfel de practici erau obișnuite În toate riturile agrare și au o vechime apreciabilă și continuă să coexiste alături de creștinism prin adăugarea unor elemente proprii acestei religii
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
fac aceasta ca „să țină loc de mire, până la nuntire că este de vârsta Împăratului nost. Era Împodobit cu panglici, beteală și flori de cumnatele de brad și cumnații de brad și purtat de brădar la casa miresei unde juca hora bradului, spunând: bradule brăduțule, te jucăm drăguțule, la casa miresii și-a Împărătesii, ca să ții tu parte mirelui de departe.” La nuntă, stâlpul de nuntă, simulacru al bradului, este folosit În ritul public al urcării pe stâlp pentru a lua
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
A doua teorie se referă la faptul că originea Călușarilor derivă din datina complexă a kolabrismos ului. Această denumire se referă la un dans solstițial solar trac, cu implicații rituale, medicale, războinice și catarctice. datina se desfășoară În cerc, În hore, care imită mersul soarelui pe cer. Participau doar bărbații care purtau toiege mascoide ce simbolizau razele solare transformate În mascoide de cai solari. Moștenirea acestui ritual s-a transmis la daci, iar apoi la români, atât În dansul Căiuților la
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
tehnicile lor caracteristice și terapeutice bazate pe o coregrafie particulară reușesc să vindece cu ajutorul unor formule magice care rostite, alungă duhurile rele. Ei se folosesc de jocuri cu denumiri și coregrafii speciale., cum sunt „zbătuta” jucată de Călușarii prinși În horă care sar Înainte și bat cu picioarele În pământ, „sărita” jucată tot roată, În care tinerii neprinși lovesc cu picioarele, ori „ciocana” la care participă și bolnavul sau ursul. Fiecare din aceste dansuri au unele caracteristici aparte, fiind Însoțite de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
etc., etc. Dacă pe ici, pe acolo, în celelalte documente pe care le-am cercetat și le-am dat publicității la atâția ani de la crearea lor am găsit și numărul aproximativ de tineri participanți pe la ședințele, manifestările „cultural artistice”, „festivalurilor”, horelor populare, ș.a., ei bine, în această adresă ce a luat calea Bucureștilor nu am găsit nicio referire la audiență ceea ce ne face să credem că la aceste întruniri nu participau decât puținii, foarte puținii tineri ce fuseseră seduși de o
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dat lemne, iar pe frig”. Orice nu convenea puterii comuniste, era considerat delict grav și, prin urmare, aspru pedepsit. Astfel: „...învățătorul V. Zota din satul Jigoreni, comuna ȚibăneștiVaslui, la un bal dat de către căminul cultural, a pus muzica să cânte „Hora Unirei”. Ironie a istoriei sau nu, Hora Unirii și-a reintrat în drepturile-i firești sub “dictatura luminată” a lui Ceaușescu! O altă formă de opoziție a țăranilor față de colectivizare, era vânzarea vitelor de muncă, de multe ori cu mult
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
convenea puterii comuniste, era considerat delict grav și, prin urmare, aspru pedepsit. Astfel: „...învățătorul V. Zota din satul Jigoreni, comuna ȚibăneștiVaslui, la un bal dat de către căminul cultural, a pus muzica să cânte „Hora Unirei”. Ironie a istoriei sau nu, Hora Unirii și-a reintrat în drepturile-i firești sub “dictatura luminată” a lui Ceaușescu! O altă formă de opoziție a țăranilor față de colectivizare, era vânzarea vitelor de muncă, de multe ori cu mult sub prețul corect, numai să scape de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
apartenenței - în mod real - la o comunitate, locuitorii au simțit acut nevoia de a-i cunoaște pe „ceilalți”, de fapt, de a ști ce loc ocupă în ierarhia comunitară. De aceea, în absența cadrului patriarhal de „punere în comun” - clăcile, horele, șezătorile etc. -, promenadele au devenit principalele căi de cunoaștere a concitadinilor, de a-i vedea și de a fi văzut, de provocare a neprevăzutului. Și apoi, în plus, „plimbarea era modul cel mai ieftin (...) de petrecere a timpului liber”. Importanța
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și de împrejurările vieții lui, care n-au de loc a face cu ghetele d-tale".) iar apoi generalizează printr-o comparație inedită: "Ce are a face, în artă, autorul, cînd e vorba de operă? Ca-n fața flăcăilor, la horă: ce are a face tata cu fata? Tata a făcut-o alții s-o joace". Și totuși, îndărătul acestor măști se ascunde o tragedie condiția etern nefericită a creatorului, condiția sisifică a blestemului creației ("un tată ar trebui să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și preocuparea unei cinstite femei românce rămâne și aici mai presus de interesul și realizarea personală, se înalță, din nou, spre ceea ce am putea numi destinul unui neam, pe care doar aceste mame vrednice știu să-l contureze: Lăutarii cântă hore grațioase; Tinerii feciori Cată după părul fetelor frumoase Să răpească flori. Ca dulci fragi de câmpuri albele fetițe Dulce rumenesc, Apărând cu mâna mândrele cosițe, Sărutări pe gură las de le răpesc. — „Dar tu, femeie tânără, De ce stai gânditoare? în
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
legăna, Pe obraji, pe geana sa; Pe un spic frumos de grâu și pe val adânc de râu, Pe-amiros de măr, pe-o stea, pe-o crenguță de ceasla; Pe răsuflet cald de doină și pe tremur lin de horă, Pe ram verde de stejar, Pe coamă de armăsar; Pe doi faguri dulci, mustoși, într-un clopot de strămoși, Pe-amintirea lui bunicu, Pe nesomnul lui tăticu, Pe un vers de Eminescu, Pe pământul ce-l iubescu, Să-l iubești
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
avut o fată, Aurelia, și un băiat, Viorel. Aici la ea, fiindcă era văduvă, se adunau zăpozencele cu furca de tors și torceau până noaptea târziu, iarna când nopțile sunt lungi. Aici se pregăteau să Învețe a juca, adică pentru horă. Învârtita mai mergea, dar ștraiele erau mai grele. Pentru a juca bine, să nu calci flăcăul pe picioare, trebuia să te inițiezi mai Întâi. Cum s-ar zice, la lelea Dina era un fel de școală de dans. Acum intrăm
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Cam asta era ceea ce prin alte părți se numea șezătoare. La ore târzii furca și fusul erau date la o parte și fetele se dădeau la joc. Ele era doar niște copilandre și atunci Învățau să joace. Când mergeau la horă trebuia să știe bine ștraierul pentru a nu călca flăcăul pe picioare. Flăcăii care mai veneau pe la astfel de șezători, ocheau câte o fată care le cădea cu tronc și Îi mai Împiedica fusul după care i-l lua. Restituirea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mai e pe acolo nicio zână. În credința oamenilor locului mai dăinuia ideea că În miez de noapte, acolo În Poiana lui Filip, joacă zânele dezbrăcate. Aceste zâne, În Închipuirea lor, erau un fel de iele care ies și joacă hora acolo dezbrăcate ca niște nimfe. Nu văzuseră ei pânza lui Carot la Luvru, dar cam așa și le imaginau. Dar să vedem ce mai fac eroii noștri porniți spre Bătrâna Înainte de revărsatul zorilor. Convoiul se mărise. S-au mai adăugat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ca bumbacul. Lada de zestre va trebui să fie plină cu de toate. Nici flăcăii nu erau de neglijat. Câteva cămăși cu altiță cusută sau țesută la poale, pe umăr, musai să li se facă pentru când vor ieși la horă. Și apoi gulerul numaidecât trebuia bătut cu mărgele iar șnurul de legat la gât trebuia să aibă cănaci. Șerparul și papucii (ghetele) și-i tomnea (dădea comandă) din timp la cizmarul din Toplița, că pe urmă erau foarte aglomerați. Sumanul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Toplița, iar pentru cușmă veneau mieii brumării care erau sacrificați din timp. Ițarii erau făcuți, pentru fiecare câte două perechi, din pânza țesută În patru ițe cu urzeală de bumbac și băteală de horoampă. Altfel, cum va ieși el la horă când va fi flăcăiandru? Dacă Îl ia Împăratul la oaste e mai rău. După opt ani când se va Întoarce, Leana va avea deja copii. Dar pentru aceasta nui bai, că se ridică altele mai tinere și feciorii cu armata
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
au lucrat o iarnă Întreagă, a prigitorilor, a poalelor cu altițe. Cu nimic mai prejos nu erau feciorii, cu șerpare și coloape, cu cămășile cu altițe și cu ițarii frumos călcați. În primele zile de Paști nu era nicăieri joc (horă). Acestea Începeau abia după săptămâna Tomii. Până atunci nu se cade să jucați, spuneau bătrânii. Timp de prea multe sărbători nu aveau acești oameni ai muntelui, mai ales vara. Ispasul nu era numai Înălțarea ci era și Ziua Eroilor. După
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
noiembrie, În toate cimitirele de familie se vedeau pâlpâind În noapte lumânările. Se comemorau morții din familie, părinți, bunici și străbunici și se dădeau de pomană bucate și haine la cei sărmani. La Începutul Postului Crăciunului În sat era joc (horă) mare. Se juca până a doua zi În zori, feciori și fete și chiar tineri Însurăței. De acum, pentru o vreme se termina cu dezmățul. Venirea pe lume a oricărui prunc era prilej de bucurie. Dacă era băiat bucuria era
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fi și un vițel, câțiva stupi, doitrei purcei, ori câțiva cârlani. Multe din jocurile de acum un veac au fost date uitării: boiereasca, de-a lungul, varvigeanca, lăzasca peste botă, rața, țărănește, roata stelelor și altele. Mai dăinuie Învârtita, roata, hora, ștraierele și alte câteva. Valsurile și tangoul, cu timpul au luat locul jocurilor tradiționale. Ștraierele se jucau numai În Subcetate, Sărmaș, Gălăuțaș și Toplița. Proveniența lor se pare că este austriacă., din părțile Tirolului, pe unde feciorii ardeleni Își făceau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
stau câteodată și-mi aduc aminte” nostalgia amintirilor văzută ca efect al unei acțiuni repetate a omului care se ancorează în trecut; r. 14 15 : „gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile” vrednicia oamenilor din sat și a tinerilor care știau să se distreze, dar și să muncească; îmbinarea datoriei cu divertismentul este secretul reușitei; r. 27 28 : „sfătuia pe oameni
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
două frumoase cetăți locuite de oameni, 480 Unde se văd niște nunți și chef de nuntași și ospețe, Și-unde sub zarea de facle miresele ies din iatacuri Și sînt pornite-n oraș. Și cîntec de nuntă răsună Tare, la horă se prind jucăușii și-acolo-ntre dînșii Fluiere și alăute țin hangul. Femei grămădite 485 Stau în picioare la porți și alaiul privesc cu mirare [...]. Iată și-orașul celalt. În arme lucind două taberi Zidu-mpresoară și au fiecare osebită părere
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Scopul este de a vedea cât de multe runde pot juca fără să amestece numerele. Omul negru Obiective: Exersarea atenției, a vitezei de reacție și execuție. Desfășurare: Omul negru este un joc în care copiii se prind ca într-o horă, se învârt și unul dintre copii, care este “omul negru” cântă: ” Ora 1 a sosit, omul negru n-a venit, ora 2 a sosit omul negru n-a venit, ora 3 a sosit omul negru n-a venit! “Omul negru
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]