3,066 matches
-
cineva se mai interesează și de așa ceva”, a concluzionat el. Notez și observația lui S.P., ardelean de origine : „Nu este nimic neobișnuit să vezi costume naționale și drapele tricolore la pelerinajele din Transilvania ! Există explicații istorice, ce țin de manifestările identitare ale fiecăruia”. Spre deosebire de alte pelerinaje la care am participat, aici se simte faptul că este vorba de o mănăstire, se aduc multe „prinoase” (adică bunuri alimentare de bază : zahăr, făină, ulei). Respect al unei tradiții ce se perpetuează în timp
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ușor etc. Dar nu a citit efectiv niciun rând din acesta. După acest episod, m-am întrebat dacă, în cazul său și al altora, afișarea logoului Arsenie Boca nu este altceva decât o expunere publică a identității pelerine, o marcă identitară, un semn de apartenență la comunitatea celor care au „redescoperit” un fel particular de credință, emoțional și unidirecțional, la începutul anilor 2000. O altă întâlnire : pelerina cu pelerină. O pelerină de ploaie albastră, amplă, pe care scrie cu litere mari
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
muncitor în construcții imigrat în Italia, i-a declarat etnologului următoarele : „Eu, dacă nu pun masca pe față o dată pe an, nu pot să trăiesc acolo printre străini” (Neagota, 2011). Este evident că, în ambele cazuri, ritualul servește ca resursă identitară. Practica aceasta este una aproape universală. La Mešugorje, o categorie aparte de pelerini este constituită din membrii importantei diaspore croate emigrate în Germania, Austria și Elveția, care se întorc în fiecare vară acasă. Mulți dintre ei califică această vizită turistică
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai) reprezintă doar un proces economic, ea implică transformări culturale și sociale în care religia continuă să joace un rol-cheie. Locurile de pelerinaj, unele reinventate sau renăscute din propria „cenușă” a uitării și secularizării, devin platforme de negociere culturală și identitară, reflectând tensiunile și acomodările progresive asociate diversității culturale actuale a Europei (Eade, 2013 : 30). De ce au succes formele acestea „hibride” de pelerinaj ? Pentru că, pur și simplu, oamenii se simt bine împreună, călătoria devenind o critică implicită a vieții moderne, a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
utopice ale mondializării și generalizării instrumentelor de comunicare în masă, dar și pericolele legate de o anumită stare de omogenizare a gândirii. Universul mass-media, așa cum îl cunoaștem noi astăzi, este o oglindă a diverselor contexte socioeconomice, un amplificator de resurse identitare, mai ales în domeniul religios. Recenta apariție a noilor tehnologii de informare și comunicare (cunoscute generic sub numele de new media) a avut ca rezultat o regândire radicală a metodelor și judecăților de valoare asupra noțiunilor de „identitate”, „comunitate virtuală
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinaj marial din insula grecească Tinos, studiat de americanca Jill Dubisch, care susține că asumarea deplină a durerii fizice (așa cum este cazul la Mănăstirea Nicula, unde se merge pe coate și în genunchi, pe piatră) este un mijloc de construcție identitară. Durerea devine „un limbaj feminin privilegiat care se desfășoară atât în viața cotidiană, cât și în practicile religioase” (Dubisch, 1995 : 34). Suferința femeilor, vizibilă, este și suferința provocată de statutul lor social minorat, pelerinajul fiind în acest caz o tentativă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
intervievați este că raportul romilor cu religia ar fi unul pur instrumental, ei încercând astfel să evite condiția de țigan” (Chelcea, Lățea, 2000 : 99). În interviurile realizate de mine, prezența rromilor la pelerinaj este percepută și ea ca o acțiune identitară, „vor să arate că ei cred, cu adevărat, că fac parte din poporul acesta, parcă te obligă să-i bagi în seamă, să le accepți prezența” (C.Z., 38 de ani, jurnalistă), sau strict utilitară : „Vin la pelerinaj din considerente
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un fin observator al faptului religios) putem percepe faptul că pricesnele (din slavonul pricestanie - Sfânta Împărtășanie, părți din ea) fac parte din identitatea muzicală a grupurilor de pelerini. Ele sunt interpretate mai ales de femei în vârstă, fiind un marker identitar puternic atât al pelerinului în spațiul public mediatic, cât și al omului credincios, în general. Ce sunt de fapt pricesnele ? În ce împrejurări le-am auzit pe teren ? Cântări „paraliturgice”, acceptate tacit de către Biserică, ce marchează „spații goale” din liturghie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pricesne dedicate Părintelui Arsenie Boca, scrise de mână, un fel de răsplată de la un grup de pelerini pe care l-am dus cu mașina de la mănăstire până jos, în orașul Hațeg. Pricesnele constituie, din acest punct de vedere, un factor identitar și identificator intraconfesional ortodox, dar cu o certă ereditate greco-catolică. Muzica este un instrument eficace de construcție a comunității pelerine, pentru că atinge emoția participanților, reușind să o articuleze într-un tot unitar - jocul muzical al clopotelor, de exemplu. După cum remarcă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
constituie pentru Alphonse Dupront unul dintre semnele cele mai clare ale prezenței religiei populare (Dupront, 1987 : 460). Cercetări mai recente din aria antropologiei culturale au arătat că hrana, distribuția comunitară a hranei, poate fi concepută ca un factor social, marker identitar și religios sau de apartenență la o frontieră rituală a mâncărurilor (Sabban, 2010 : 808). Revenind la terenul nostru de cercetare, o varietate destul de mare de alimente sunt utilizate ca ofrandă (se dau „de pomană”) - din bulgaroslavonă, pomienu/pomanu, „amintire”, „aducere
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a fost mereu o constantă în rețetele culinare din provinciile românești, sub numele de sarmale (Valahia) sau găluște (Moldova) (Lefter, 2010 : 495). Pentru antropologul Vintilă Mihăilescu, „sarmaua este reală pentru că este simbolică. Standardizată, este promovată drept mâncare națională. Ea devine identitară și o regăsim în nenumărate meniuri sub eticheta mâncare națională (tradițională) românească și o promovăm în toate ocaziile” (Mihăilescu, 2003 : 84). Sarmaua este asociată ideii de praznic, de sărbătoare, de bucurie, se mănâncă doar la „ocazii”, având deci capacitatea de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
unui sistem reciproc de schimb (Douglas, 1984 : 10), fiind crucială în studiul comunităților umane, al interacțiunii cu divinitatea, comunicării dintre morți și cei vii (Counihan, 1999 : 13). Hrana consumată în timpul pelerinajului ritual religios este un semn de autodefinire, puternic marker identitar (Farb, Armelagos, 1980 : 144). Unii pelerini consumă cu strictețe doar alimente de post, alții refuză orice fel de hrană în timpul perioadei de așteptare, pentru a se demarca net de ceilalți. Am auzit la un moment dat chiar și replica : „Cum
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fel de hrană în timpul perioadei de așteptare, pentru a se demarca net de ceilalți. Am auzit la un moment dat chiar și replica : „Cum aș putea să o sărut pe Sfânta Parascheva cu buzele pline de grăsime ?”. Mecanismele de demarcare identitară și religioasă fondate pe interdicții și practici alimentare sunt active mai ales acolo unde credincioșii sunt obligați prin forța lucrurilor să fie concentrați, numeroși (Sabban, 2010 : 806). Distribuția de hrană este și un semn de statut social (Douglas, 1984 : 12
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și o descriere a alterității ultime. Rromii nu mănâncă de la pomana „gadjo” a românilor, iar românii, unii dintre ei, refuză să consume sarmale împărțite de rromi, acestea fiind percepute ca impure, preparate în condiții neigienice. Membrii comunităților neoprotestante se delimitează identitar de distribuția de hrană (pomană) prin aprecieri negative. Într-o broșură care critică violent cultul sfinților și venerarea moaștelor, este amintit versetul 28 din Psalmul 106 : „Ei s-au lipit de Baal-Peor și au mâncat vite jertfite morților. Adică au
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a identității proprii și naționale erodate de proba exilului - o situație care se poate observa de altfel în mod curent și la pelerinajele ortodoxe de anvergură din România, acolo un mare număr de „imigranți-căpșunari” vin să se revigoreze spiritual și identitar. În fine, ar mai fi vorba despre pelerinii internaționali, o parte dintre ei originari din țări de tradiție ortodoxă. Tot acest amestec extraordinar dă naștere la diferențe de „sensibilitate religioasă, eclezială și politică” (Claverie, 2003 : 368). Pelerinii de la Mešugorje nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un instrument eficace de construire și de identificare cu națiunea și moștenirea sa, atât pentru Biserică, cât și pentru clasa politică - vezi prezența lui Emil Constantinescu la Iași înaintea alegerilor prezidențiale din 1996. Episodul reprezintă un simbol al valorificării geografiei identitare și al simbolismului istoric și social. Sfânta Parascheva „continuă să fie solicitată și astăzi pentru a învesti șefi ai comunității, un adevărat depozit simbolic de prestigiu pentru comunitate” (Manolescu, 2002 : 208). În alte spații geografice, dar tot de extracție ortodoxă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Moscova, dar Dej își consolidase deja suficient poziția politică pentru a le putea face față. Identitatea imaginată de regimul comunist pentru a se autodefini și impusă societății prin practici discursive cotidiene a fost una de o inovativitate radicală în raport cu palimpsestul identitar pe care societatea îl dezvoltase până atunci. Clasele, noile categorii identitare, sunt afirmate prin "act[e] de putere" inițiate de regim printr-o propagandă asiduă. Diferite de manifestările "tari", coercitive, ale puterii comuniste, acestea urmăreau penetrarea și modelarea societății în conformitate cu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
le putea face față. Identitatea imaginată de regimul comunist pentru a se autodefini și impusă societății prin practici discursive cotidiene a fost una de o inovativitate radicală în raport cu palimpsestul identitar pe care societatea îl dezvoltase până atunci. Clasele, noile categorii identitare, sunt afirmate prin "act[e] de putere" inițiate de regim printr-o propagandă asiduă. Diferite de manifestările "tari", coercitive, ale puterii comuniste, acestea urmăreau penetrarea și modelarea societății în conformitate cu ideocrația leninistă (Morar-Vulcu: 2007, 32). Societatea, la rândul ei, rezista asaltului
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sunt afirmate prin "act[e] de putere" inițiate de regim printr-o propagandă asiduă. Diferite de manifestările "tari", coercitive, ale puterii comuniste, acestea urmăreau penetrarea și modelarea societății în conformitate cu ideocrația leninistă (Morar-Vulcu: 2007, 32). Societatea, la rândul ei, rezista asaltului identitar venit "de deasupra" (ilustrativ în acest sens este titlul lucrării lui Ioan Lăcustă Republica Populară și România, 1948-1952), la început activ, dar ulterior tot mai pasiv, pe măsură ce comunismul părea să devină ireversibil. Nu numai în intervalul pe care acest studiu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
două alternative: fie "îmburghezirea", conștientă sau nu, fie lupta pentru o cauză iremediabil pierdută. Leninismul romantic a ales ultima variantă, deși prin fundamentarea sa naționalistă se poate considera că era deja "îmburghezit" într-o anumită măsură, deoarece recursese la categorii identitare și legitimatoare non-leniniste. Pe de altă parte însă, structura sa leninistă s-a dovedit a fi suficient de puternică pentru a rezista la acțiunea corozivă a realității "burgheze". Leninismul romantic s-a retras în el însuși, dar nu poate fi
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1982, 220-232; Florea în Tănase, Marinescu: 1981, 142-161; Boda în Probleme fundamentale ale educației revoluționare...: 1980, 233-241). După cum observă James Niessen, "Recrutarea salariaților români pentru Transilvania s-a accelerat după 1975", tocmai în vederea inițierii unui proces de disoluție a nucleului identitar maghiar concentrat în sud-estul Ardealului (Niessen în Sugar: 2002, 243). Iar concluzia lui Connor referitoare la asaltul ideologic și identitar al leninismului romantic la adresa minorității maghiare, pe care mi-o asum integral, merită fără doar și poate citată pe larg
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Niessen, "Recrutarea salariaților români pentru Transilvania s-a accelerat după 1975", tocmai în vederea inițierii unui proces de disoluție a nucleului identitar maghiar concentrat în sud-estul Ardealului (Niessen în Sugar: 2002, 243). Iar concluzia lui Connor referitoare la asaltul ideologic și identitar al leninismului romantic la adresa minorității maghiare, pe care mi-o asum integral, merită fără doar și poate citată pe larg: Deși maghiarii au fost [...] disipați ("gerrymandered") (între 1960-1970, n.m.) în două mici județe în care alcătuiau o majoritate, în șapte
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
capabili să renunțăm la multe deprinderi rele, să ne însușim multe din cultura și civilizația apuseană, dar nu trebuie să renunțăm la identitatea noastră, la tradiții, la cultura populară. Putem renunța la transhumanță și la stână? Nu. Sunt o marcă identitară a poporului român. Transhumanța, după cum spun toți specialiștii, a contribuit la menținerea unității de neam și de limbă. Oierii transhumanți din Mărginimea Sibiului, dar și alții, cei din vechiul Ocol al Câmpulungului, se bucurau de privilegii date de Domnii Țărilor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să renunțăm și la istoria noastră. Ba, este posibil. Cine ar fi crezut că în școala românească se va preda Istoria holocaustului? Și, uite că se predă. În creuzetul spiritual al U.E. vor trebui arse și stinse diferențierile de ordin identitar: pe de o parte Apusul reprezentat de Franța, Germania, Anglia, Italia, Spania și altele, și pe de altă parte Centrul, Estul și Sud-Estul European care va trebui să-și însușească semnificația identității naționale apusene. Vom fi nevoiți să așezăm europenitatea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nu avem economie, am în vedere aspectele, deloc de neglijat, că ceea ce este identificat ca economie în România, nu ne aparține, nu numai că nu-i a poporului român, nu este nici a capitaliștilor români. Ce avem noi, ca marcă identitară, este o economie subterană, prezentă pe piața neagră; nu plătește taxe și impozite, dă salarii minime pentru angajații la negru. Cum poate exista o astfel de economie? Simplu. Prin complicitate democratică. Mă îndoiesc că guvernul actual va putea, pornind de la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]