3,043 matches
-
să le referi și pe una și pe cealaltă la o omogenitate principială. Înseamnă să substitui acestei opoziții o metafizică a Devenirii". Observația lui Antoine Faivre este capitală. Dincolo de cazul exemplar al alchimiei, filosofia lui Lupasco ne protejează de "hidra identitară", atît de amenințătoare în viața noastră de toate zilele. Gîndirea lui Lupasco se revelează ca apropiată de alchimie și de presocratici, dar și de gîndirea religioasă a lui Jakob Boehme 9. Filosofia lui Lupasco a atras și atenția credincioșilor, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
1948-1958: organizare, obiective, metode Dumitru Vitcu Prin labirintul istoriei: stat, societate și individ în perioada construcției naționale Bogdan-Alexandru Schipor Politica Marii Britanii la frontiera de vest a Uniunii Sovietice: 1938-1941 Dumitru Ivănescu La Roumanie et La Grande Guerre Cătălin Turliuc Confluențe identitare și realități demografice la est de Carpați în secolele XIX-XX Ioan Popoiu Românii în mileniul migrațiilor: (275-1247) * Text redactat (24 martie 1990) la rugămintea lui Alexandru Tacu și a lui Marius Lupu, pe baza unui bruion conceput de un grup
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
proiectului, de codul deontologic al supervizorului, de profesiunea supervizorului, de capacitățile sale, de rolurile jucate în comunitate, de politica finanțatorului etc. Desigur, acțiunile suportive realizate de supervizor trebuie să țină cont, alături de dimensiunea psihosocială menționată, de factorii politici, economici și identitari, de „combinația subtilă” a acestora la nivel comunitar (Sandu, 2005, pp. 64-70). Supervizarea ca proces de comunicare Comunicarea este un proces de influență (McQuail, 1997) și, la limită, putem fi de acord că „orice cuvânt este o încercare de influențare
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
falsa impresie că tinerețea este eternă și frumusețea (frumusețea de tip Barbie) ar putea, în consecință, fi obținută în chip artificial oricând. Dar cea mai gravă consecință a cultului Barbie este "frumusețea-fetiș", pe care Baudrillard o descrie ca o semioză identitară în care artificialul devine obiect al dorinței 129. Astfel, naturalul este treptat înlocuit de artificial, care devine scop în sine și conduce la apariția unei lumi tehnologice populate de roboți și umanoizi, de organisme cibernetice masculine și feminine 130. Aceste
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
decât ale păpușii, pentru că, spre deosebire de Barbie, care, fiind neînsuflețită, este doar produsul creatorilor ei, Madonna produce iluzia că este propriul ei creator, iar nu un simplu obiect în mâinile designerilor, și că dă în mod conștient viață multiplelor ei fațete identitare, adoptând și renunțând la măști după bunul plac. În vreme ce mesajul lui Barbie este: "Fii drăguță și trăiește cu stil!", Madonna le încurajează pe adeptele ei adolescente să ignore granițele de gen și să-și exprime cu tărie sexualitatea, indiferent că
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
descrisă de obicei ca avându-și originea în cultura locală, a fost asociată cu personalitatea consumatorului, potrivit binecunoscutului aforism al lui Brillat-Savarin: "Spune-mi ce mănânci, ca să-ți spun cine ești". Afirmația lui Brillat-Savarin, considerată o vreme esențială pentru definirea identitară a consumatorului, reliefează caracterul particular în opoziție cu cel general al alimentării în sens cultural 169. Studii recente referitoare la mâncare ca marcă diferențială au arătat că alimentația și identitatea constituie o problemă complexă și că etnicitatea, de exemplu, nu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
particular în opoziție cu cel general al alimentării în sens cultural 169. Studii recente referitoare la mâncare ca marcă diferențială au arătat că alimentația și identitatea constituie o problemă complexă și că etnicitatea, de exemplu, nu poate fi singura condiție identitară. Bucătăriile italiană, indiană, chinezească și japoneză sunt preferate și în afara spațiilor italian, indian, chinezesc sau japonez. Pe baza aceluiași principiu, italienii, indienii, chinezii și japonezii pot consuma și preparate pregătite de alte etnii (cum ar fi, de exemplu, cele tipic
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de gen, clasă sau rasă. Un exemplu oferit de Pat Caplan în acest sens este numărul în creștere al vegetarienilor, care nu depinde nici de gen, nici de grupuri etnice ca mod de definire a identității individuale 170. Deși marca identitară "vegetarian-non-vegetarian" este recentă (aparține ultimilor 50 de ani), distincția nu este însă foarte clară, pentru că și vegetarienii încalcă regula și consumă carne din când în când și, în general, nu renunță complet la produsele de origine animală (lapte, brânză, ouă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
confruntată fiind cu teoria potrivit căreia rezistența la "bucătăria națională" nu este numai o problemă națională, dar și una politico-economică. Richard Wilk, de exemplu, susține că fenomenul emigrării, precum și fluxul monetar internațional promovează sau pur și simplu reclamă apariția comunităților identitare locale, de-oarece grupurile de emigranți tind să fie mai conștiente de specificul lor culinar în țara de adopție decât atunci când trăiau în țara de origine 172. "Bucătăria națională", concept relativ recent, ține mai mult de aspecte economice și politice
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
la care se adaugă curiozitatea de a încerca diverse rețete culinare și dezvoltarea tu-rismului, contribuie la ștergerea identității etnico-culinare și ne transformă în cetățeni ai planetei. În ciuda demarcațiilor sociale, religioase, geografice și naționale, mâncarea a încetat să funcționeze ca marcă identitară și de diferențiere între culturi. "Identitatea" poate consta în rezultatul analizei obiceiurilor alimentare, cu referire la dietă, preferințe și tabuuri, care caracterizează grupuri, comunități sau națiuni 176". Masa în oraș, indiferent că aceasta înseamnă un restaurant clasic, cu profil etnic
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
la dietă, preferințe și tabuuri, care caracterizează grupuri, comunități sau națiuni 176". Masa în oraș, indiferent că aceasta înseamnă un restaurant clasic, cu profil etnic, un fast-food sau acasă la prieteni, nu mai este percepută ca un act de afirmare identitară, ci ca un mod de socializare sau, mai simplu, ca "distracție" generatoare de "plăcere" și creatoare (a iluziei) de "bunăstare". Iluzia este generată, conform unor cercetători, și de așa-numita "mâncare etnică". Însuși termenul de "mâncare etnică" are conotații speciale
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
fost instruit, ci rămâne doar la un comportament automat. În sprijinul ideii că masa în oraș a devenit un tip de relație socială în care individul acționează în mod egocentric sau neglijent, deci "nepoliticos", Finkelstein comentează că este vina fragmentării identitare postmoderne și a "consu-mismului". De vină ar fi și decorul artificial, hiperbolic uneori, al restaurantelor, care limitează exprimarea socială și pune în pericol politețea. Potrivit cercetătoarei, "consumismul excesiv din țările industrializate [...] demonstrează [...] transformarea în simple obiecte a tot ceea ce este
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
conforma lumii false sau virtuale pe care s-a decis să o viziteze 208. Potrivit lui Michael Ostwald, atât lumile "reale" (carteziene), cât și cele "non-reale" (virtuale) sunt materializări ale "balonului turistic" și, în consecință, spații a ceea ce autorul numește "turismul identitar". Deși "balonul turistic" este un termen care a apărut din fuziunea ideii de turism și lumea virtuală, el este un spațiu delimitat, așa cum era agora în antichitate sau cum erau saloanele și bulevardele pariziene în secolele al XVIII-lea și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
spațiu delimitat, așa cum era agora în antichitate sau cum erau saloanele și bulevardele pariziene în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea sau, mai recent, cum sunt mall-urile, târgurile ori parcurile tematice. Toate acestea repre-zintă spații ale turismului identitar, care permit schimbări de identitate în cadrul de siguranță relativă al baloanelor turistice proprii. Având în vedere că logica lumii imaginare provine din povestirile pe care vizitatorul le creează despre și pentru această lume, "balonul" ar corespunde oarecum ideii de simulacru
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cultură carnavalescă în America nu sunt legate în vreun fel de relațiile de putere 220". În timp ce Bahtin descrie cultura carnavalului ca fiind cuprinzătoare, inclusivă, carnavalul american, în toate formele sale, poate fi descris ca fiind exclusiv, orientat constant către autodefinire identitară. De asemenea, în vreme ce carnavalul medieval crea, potrivit lui Bahtin, un spațiu utopic de libertate, cel american, potrivit lui McGowan, este distopic, prin înregistrarea continuă a diferențelor de clasă, rasă și normalitate 221. Abordarea lui McGowan se bazează pe teoria semiotică a lui
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
McGowan se bazează pe teoria semiotică a lui Eco referitoare la carnaval ca distopie 222. Carnavalul american din secolul al XIX-lea reprezenta cultura americană în diversele ei forme de manifestare. În primul rând, existau târgurile interna-ționale, spații de explozie identitară pentru un viitor utopic, loc de "distracție și legitimare a supremației albilor 223". Inspirate de celebra Expoziție de la Londra din 1851, târgurile internaționale americane erau spații carnavalești, care puteau dura luni întregi și care funcționau ca versiuni în miniatură ale
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și al prejudecății rasiale, prin care se elabora utopia viitorului 225". Cele două lumi în opoziție, America și non-America alteritatea -, constau în modul de distribuire și expunere a artefactelor în interiorul expoziției, prin care era vizibil manipulată opinia vizitatorului. Legitimându-se identitar ca alb și civilizat, vizitatorul se amuza copios în zona "mai puțin civilizată", în adevăratul spațiu de carnaval la care era expus. Următorul pas în combinarea realității cu imaginarul și a temei târgului internațional cu amuzamentul debordant este parcul de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
din plastic. Carnavalul "renascentist" funcționează ca o agora modernă, în sensul că este în același timp piață de desfacere a copiilor ieftine ale produselor autentice din secolele al XV-lea și al XVI-lea și "balon ambiental" care încurajează schimbul identitar. Cos-tumele purtate în afara acestui spațiu ar arăta ilar, dacă nu chiar ridicol. Spre deosebire de agora antică, unde oamenilor li se permitea să îmbrace costume aparținând culturilor contemporane, participanții la carnavalul "renascentist" încearcă să reînvie o cultură de mult apusă. Precum carnavalul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și logicile cercetării / 85 Statistica publică / 86 Profesioniștii culturii / 97 Universitarii / 104 Capitolul 5: Descrierea, explicarea și înțelegerea / 113 Descrierea / 113 Explicarea / 121 Înțelegerea / 137 Capitolul 6: Interpretări în lumina tradițiilor sociologice / 145 Teoriile critice / 146 Teoriile integrării / 151 Teoriile identitare / 155 Partea a treia: Profesiile / 159 Capitolul 7: Modelul creatorului / 161 Originile și dezvoltările modelului / 161 Difuzarea modelului în sfera culturală / 174 Capitolul 8: Rutinizarea culturală / 181 Aplicații ale conceptului de rutinizare / 182 Căile rutinizării / 186 Formele de rezistență / 195
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
El distinge, pe de altă parte, obiectele tehnice de obiectele artistice în funcție de efectele lor: fizice (utilitate) pentru primele, sensibile (inutilitate) pentru celelalte. După el, "estetica, prin efectele ei sensibile, contribuie la eficacitatea riturilor" (Mauss, 1985, p. 85). Efectele psihologice și identitare Este imposibil să revenim la o descriere a efectelor psihologice ale producției, posesiei, dobândirii, consumului, difuzării de "cultural" ca și calitate socială. Mai ales că acest aspect se situează la frontierele sociologiei, care rămâne reticentă la a pătrunde în aceste
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
spațială: oamenii rămân acasă, sau se deplasează într-un cadru asociativ, școlar (conservator, atelier...)? socială: este privilegiată o practică solitară, sau, dimpotrivă, una de grup (cor, fanfară, orchestră, trupă...)? financiară: investițiile asociate sunt importante și regulate (instrumente, cursuri, materiale, concerte...)? identitară: individul se consideră un profesionist? Are proiecte profesionale în raport cu ceea ce face? Practici religioase și politice: modele de descriere? Descrierea practicilor implică de la început probleme de metodă, cu care se confruntă și cei care analizează planurile religios și politic. • Practicile religioase
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în ceea ce privește reușita și care, în plus, subliniază legătura între violență (Debarbieux), eșec (Dubet, Duru-Bellat) și analfabetism (Lahire) prelungește, în felul său, tradiția durkheimiană și republicană a școlii ca loc prin excelență al socializării culturale, al integrării sociale și politice. Teoriile identitare Pe lângă cele două tradiții evocate, există și o a treia, mai neutră, care nu caută să aprecieze în valoare efectele practicilor (negative sau pozitive), ci se preocupă mai mult de descrierea lor obiectivă în plan individual și în plan colectiv
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de construire a sinelui, de negociere a propriei imagini în interacțiuni. Fiecare își "bricolează" identitatea (Yonnet, 1999; Mendras, 1988; de Certeau, 1987 și 1990). Sociologii contemporani preocupați de studiul formelor populare ale practicilor încearcă să reabiliteze mass-media prin această pârghie identitară, în măsura în care versiunea critică domină încă în mare parte spiritele (mai ales în mediile universitare). Printre interpreții formelor de cultură populară în latura lor identitară, trebuie citate acele cultural studies engleze care insistă pe formele de "rezistență" dezvoltate de indivizi față de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Sociologii contemporani preocupați de studiul formelor populare ale practicilor încearcă să reabiliteze mass-media prin această pârghie identitară, în măsura în care versiunea critică domină încă în mare parte spiritele (mai ales în mediile universitare). Printre interpreții formelor de cultură populară în latura lor identitară, trebuie citate acele cultural studies engleze care insistă pe formele de "rezistență" dezvoltate de indivizi față de industriile culturale, în măsura în care fiecare și le însușește în felul său (Armand Mattelart și Erik Neveu, "Cultural studies' stories. La domestication d'une pensée sauvage
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
În al doilea caz, există o muncă de interpretare de către actor, în timp ce în primul nu se produce decât un răspuns direct. Definire și identitate Interacționiștii americani descriu activitatea socială ca o muncă de definire care s-a soldat cu problema (identitară) a construcției "sinelui" în relație cu ceilalți. Mead a inițiat această abordare (Spiritul, sinele și societatea, 1934), care i-a influențat ulterior pe Blumer, Hughes, Goffman (1922-1982), Strauss și Becker. • Identitatea: definire de sine și definire a celorlalți Goffman și-
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]