13,415 matches
-
au fost cei situați la stanga politică. Acuzațiile acestora, îndreptate împotriva fascismului se refereau cu precădere la funcția politică a acestuia, care era aceea a menține exploatarea de clasa a burgheziei în dauna proletariatului. Interesant este că, criticile adresate acestui model ideologic porneau de la analiza regimului social pro-movat de burghezie. Astfel, în complexul de analize expuse de-a lungul timpului, autorii au pus accentul pe dezvăluirea lipsurilor, greșelilor, defectelor etc., a "regimului burghez". Abordări teoretice Maurice Herbert Dobb a fost unul dintre
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
națiunii din punct de vedere spiritual și militar, să se poată realiza un proiect avantajos de expansiune teritorială 1. În conformitate cu această logică, capitalismul a evoluat spre o formă superioară, imperialismul. Pentru a susține această politică, regimul capitalist a produs elemente ideologice care să garanteze o susținere de masă pentru politica imperialista 2. Gheorghi Dimitrov, care a fost unul dintre cei mai importanțși lideri ai Internaționalei comuniste, consideră că fascismul nu există doar în țările unde au cucerit puterea politică, dar și
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
să, erau două cauze care au provocat apariția fascismului : războiul și crizele economice. Războiul a dezrădăcinat o mare a populației care la momentul reântoarcerii acasă s-au găsit în imposibilitatea de a se reintegra. Aceștia au fost orientați în sens ideologic, militar, antidemocratic și naționalist. Crizele economice au redus la nivel de mizerie și deziluzie largi mase de mici burghezi și țărani, deoarece marele capital pus în situația de a-și reduce profitul a mărit gradul de exploatare a acestora. Din
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
implică existența unei importante puteri politice în mână marelui capital ce produce o slăbiciune și un sentiment de dezorientare din partea salariaților. 2) din motive interne a sistemului capitalist, apare o evoluție cunoscută sub numele de imperialism ceea ce a produs elemente ideologice chemate să sprijine o politică de acest tip. 3) capitalismul a produs o pauperizare și o proletarizare a societății, cu accent pus pe clasa medie, proces ce a permis dilatarea ideologiei naționaliste și imperialiste ce a avut ca rezultat crearea
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
naționaliste și imperialiste ce a avut ca rezultat crearea unei baze sociale pentru mișcările fasciste. 4) capitalismul reprezintă izvorul profundelor crize economice care au permis în anumite țări să apară mișcări fasciste. 5) crizele economice au subminat stabilitatea politică și ideologică a sistemului capitalist fapt ce a permis nașterea unor mișcări anticapitaliste. În anumite cazuri clasa conducătoare a preferat să distrugă legalitatea parlamentară și parlamentarismul cu scopul de a-și păstra dominația, instaurând dictatură fascista. 6) cucerirea puterii politice din partea mișcării
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
la stanga extremă politică și dreaptă extremă fascista au plecat din interiorul mișcării socialiste, care, încă de la începutul războiului încetase să mai existe că un partid antisistem. De aceea, fasciștii și comuniștii s-au organizat că partide antisistem, atacând de pe poziții ideologice atât liberalismul, cât și socialismul italian. Cele două partide politice se construiseră dea lungul timpului în baza unor ideologii politice care, desi aflate pe poziții diferite și opuse aveau ca punct comun concepția menținerii regimului constituțional parlamentar și lupta pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
da mangiare, ho avuto sete e mi avete dato da bere; ero forestiero e mi avete ospitato, nudo e mi avete vestito, malato e mi avete visitato, carcerato e siete venuti a trovarmi". 4. Putem vorbi astăzi de o criză ideologică a Uniunii Europene sau mai degrabă de o "criză a mitului" UE? Dacă prin criză ideologică înțelegem o criză a idealurilor ce le-au împins după război pe anumite state să dea viața unui prim proiect de unificare europeană, constatăm
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
ospitato, nudo e mi avete vestito, malato e mi avete visitato, carcerato e siete venuti a trovarmi". 4. Putem vorbi astăzi de o criză ideologică a Uniunii Europene sau mai degrabă de o "criză a mitului" UE? Dacă prin criză ideologică înțelegem o criză a idealurilor ce le-au împins după război pe anumite state să dea viața unui prim proiect de unificare europeană, constatăm că aceasta nu există: acele idealuri sunt astăzi din ce in ce mai actuale. Totuși, este de necontestat astăzi faptul
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
a spune că: reînceperea procesului de integrare europeană nu poate fi rodul unei fantomatice reveniri economice sau a unei stabilizări a balantelor statelor, ci doar ca urmare a unei schimbări a perspectivelor și obiectivelor. 4. Possiamo parlare di una crisi ideologică della Unione Europea o piuttosto di una "crisi del mito" della Unione Europea? Se per crisi ideologică intendessimo crisi degli ideali che spinsero nel secondo dopoguerra alcuni paesi a dar vită ad un primo abbozzo di aggregazione europea, constatiamo che
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
a unei stabilizări a balantelor statelor, ci doar ca urmare a unei schimbări a perspectivelor și obiectivelor. 4. Possiamo parlare di una crisi ideologică della Unione Europea o piuttosto di una "crisi del mito" della Unione Europea? Se per crisi ideologică intendessimo crisi degli ideali che spinsero nel secondo dopoguerra alcuni paesi a dar vită ad un primo abbozzo di aggregazione europea, constatiamo che non viè crisi: quegli ideali sono oggi più che mai attuali. E' innegabile però che l'Unione
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
scurtă vreme după încheierea conflagrației mondiale. De-a lungul timpului, au mai activat pe scena politică românească și alte partide fie de nuanță liberală, fie conservatoare. Existența lor a fost însă efemera, iar contribuția propriu-zis politică (în plan doctrinar și ideologic) mai mult decat modestă. Dintre ele, pot fi enumerate Partidul Liberal Conservator creat în 1884 de Lascăr Catargiu și George Vernescu, partid înființat cu singurul scop de a combate guvernarea liberală, motiv pentru care avea să-și încheie existența odată cu
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
vină cu soluții concrete, legale și corecte pentru rezolvarea anumitor probleme preexistențe, care vor intra în atribuțiile viitoare date de eventuală câștigare a alegerilor. Un individ informat, care votează în cunoștință de cauză ar trebui să aibă pregătirea politică și ideologică de bază care să îi permită să fixeze corect profilul ideologic al partidului său al candidatului. Iar, pentru a nu se înșela, ar trebui să cunoască programul electoral cu care candidații se prezintă în fața electoratului 10. Punctele cheie ale circumscripției
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
preexistențe, care vor intra în atribuțiile viitoare date de eventuală câștigare a alegerilor. Un individ informat, care votează în cunoștință de cauză ar trebui să aibă pregătirea politică și ideologică de bază care să îi permită să fixeze corect profilul ideologic al partidului său al candidatului. Iar, pentru a nu se înșela, ar trebui să cunoască programul electoral cu care candidații se prezintă în fața electoratului 10. Punctele cheie ale circumscripției sunt acele zone aglomerate dintr-o circumscripție, cum ar fi piețe
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
è stată l'ultima istanza alla quale è stată sottoposta. Îl processo è stato svolto all'inverso 4: Top Down. L'iniziativa è partita dall'alto, da una mediazione dei vertici nazionali i quali non hanno presentato proposte e progetti ideologici mă hanno raccolto semplicemente îl minimo comune multiplo delle Carte Costituzionali nazionali. La mancanza dell'elemento fondamentale: îl potere costituente, produce un grande deficit democratico che și riflette în problemi di legittimità, di partecipazione e di autonomizzazione dell'Unione la
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Multiculturalitatea are o predominantă dimensiune statică; într-o abordare multiculturală interacțiunile nu sunt excluse, dar ele nu sunt implicite conceptului 20. De la spațiul public național la spațiul public european și înapoi Revenirea naționalismului în Europa, după 1989, se accentuează. Separările ideologice și-ai pierdut din valoare, statul este în criză iar mecanismele instituționale liberale sunt slabe și nu fac față revendicărilor violente. Toate acestea au dus la o critică acută a modelului multiculturalismului, regionalismului, federalismului sau integraționist; nici una nu poate rezolva
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Andrei", volumul Cuvintele puterii. Literatura, intelectuali și ideologie în România comunistă reunește studii care analizează din perspectiva interdisciplinara relația dintre intelectuali, ideologie și literatura în perioada regimului comunist. Se regăsesc astfel trei dimensiuni: prima, cea istorică (care prezintă evoluția factorului ideologic în spațiul cultural și reacțiile mediilor intelectuale), a doua, cea a teoriei și criticii literare (care evidențiază manieră în care scriitorii au fost sau nu fascinați de "religia politică" a comunismului) și, ultima, cea a științelor sociale și politice (care
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
fascinați de "religia politică" a comunismului) și, ultima, cea a științelor sociale și politice (care își propune să traseze reperele conceptuale și empirice ale raporturilor pe care intelectualii le-au avut atât cu aparatul de partid, cât și cu cel ideologic). Prima parte, intitulată Drumul spre comunism: comandamente ideologice, politici culturale, disidente, cuprinde studii semnate de Mioara Anton (Constrângeri și privilegii. Metamorfozele lumii literare în scrisorile către putere), Cristian Vasile ( Un traseu complicat: între înaltă birocrație culturală și lumea literară. Două
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
cea a științelor sociale și politice (care își propune să traseze reperele conceptuale și empirice ale raporturilor pe care intelectualii le-au avut atât cu aparatul de partid, cât și cu cel ideologic). Prima parte, intitulată Drumul spre comunism: comandamente ideologice, politici culturale, disidente, cuprinde studii semnate de Mioara Anton (Constrângeri și privilegii. Metamorfozele lumii literare în scrisorile către putere), Cristian Vasile ( Un traseu complicat: între înaltă birocrație culturală și lumea literară. Două studii de caz - Ion Ianoși și Paul Cornea
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
de Mioara Anton (Constrângeri și privilegii. Metamorfozele lumii literare în scrisorile către putere), Cristian Vasile ( Un traseu complicat: între înaltă birocrație culturală și lumea literară. Două studii de caz - Ion Ianoși și Paul Cornea), Cosmin Popa (Către dictatură absurdului. Politică ideologică în anii de început ai regimului Ceaușescu), Ionuț Bucuru (Demiterea lui Eugen Barbu de la revista Luceafărul sau începutul marilor rivalități din literatura română), Alină Pavelescu (Instrumentalizarea politică a literaturii. Cazul românului Delirul) și Ana-Maria Cătănuș (Scriitorii disidenți și regimul comunist
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
care au stat în spatele nevoii intelectualilor de a se adresa puterii: nemulțumiri, frustări, nesiguranță, revoltă și supunere. Intelectualii au fost una dintre categoriile cele mai sensibile la schimbările intervenite în atitudinea puterii. Această corespondență indică alternantele dintre dezghețul și înghețul ideologic, precum și modul în care intelectualii au receptat presiunea ideologică sau au încercat să se adapteze exigentelor impuse de regim (p. 32). Postura de arbitru pe care Nicolae Ceaușescu și-a asumat-o în relația cu intelectualii nu a ușurat condiția
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
adresa puterii: nemulțumiri, frustări, nesiguranță, revoltă și supunere. Intelectualii au fost una dintre categoriile cele mai sensibile la schimbările intervenite în atitudinea puterii. Această corespondență indică alternantele dintre dezghețul și înghețul ideologic, precum și modul în care intelectualii au receptat presiunea ideologică sau au încercat să se adapteze exigentelor impuse de regim (p. 32). Postura de arbitru pe care Nicolae Ceaușescu și-a asumat-o în relația cu intelectualii nu a ușurat condiția acestora, ci dimpotrivă i-a transformat în adevărați servanți
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
posibilitatea formării unei opoziții deschise și bine organizate. Destinele unor birocrați de partid, precum Ion Ianoși și Paul Cornea, si reîntoarcerea lor în lumea culturală sunt analizate de Cristian Vasile care surprinde complexitatea tranziției lor de la Gheorghiu-Dej la Ceaușescu. Fundamentarea ideologică a regimului Ceaușescu și rolul atribuit intelectualilor, importanța scriitorilor că artizani ai conștiințelor, conflictele din interiorul breslei literare (cazul revistei Luceafărul), disidentele și criticile la adresa puterii se regăsesc în celelalte capitole ale acestei prime secțiuni. Cea de-a doua parte
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
artizani ai conștiințelor, conflictele din interiorul breslei literare (cazul revistei Luceafărul), disidentele și criticile la adresa puterii se regăsesc în celelalte capitole ale acestei prime secțiuni. Cea de-a doua parte a volumului intitulată, Scriitorii și puterea: conflictul dintre estetic și ideologic, reunește cinci studii de caz semnate de Bogdan Cretu (Un caz tragic: G. Călinescu), Ioan Stanomir (Despre posteritatea unui dramaturg comunist: Aurel Baranga), Radu Vancu ( Cuvintele puterii și cuvintele poeziei. "Sonetul despre Unire" al lui Mircea Ivănescu), Angelo Mitchievici (Arhitecții
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Patraș (Reabilitarea confesiunii. Exercițiile de luciditate ale lui Ion D. Sîrbu). Proiectată din perspectiva teoriei și criticii literare, studiile reunite în acest capitol încearcă să descifreze felul în care scriitorii au înțeles să-și asume sau, dimpotrivă, să respingă comandamentele ideologice și propagandistice ale partidului. Sunt analizate cazurile lui George Călinescu, Aurel Baranga, Mircea Ivănescu, Eugen Barbu și Ion D. Sarbu. Angelo Mitchievici, prezintă în Arhitecții utopiei: Eugen Barbu și Facerea lumii, modul in care unul dintre cei mai reprezentativi scriitori
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
românului ceea ce a sporit și mai mult impactul sau la nivelul conștiinței publice. Noi coduri de lectură sunt propuse pentru poeții Mircea Ivănescu și Ion D. Sarbu. În primul caz, sonetul despre unire semnat de Mircea Ivănescu deconstruiește o grilă ideologică și stilistica, Radu Vancu, arătând că indiferent de context, puterea reală aparține întotdeauna poeziei. Ion D. Sarbu, inițial animat de utopia comunistă, a devenit o victimă a comunismului real, iar literatura să, după cum arată Antonio Patraș, tematizează coruperea utopiei prin
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]