6,525 matches
-
unor scriitori catolici precum Charles Péguy sau Paul Claudel, Futurismul nu ar fi existat (numele lui Marinetti nici măcar nu e pomenit, în vreme ce «maestrul» Gabriele d’Annunzio are parte de un întreg capitol...)“. În primul număr pe anul 1913 al revistei ieșene Viața românească, G. Ibrăileanu comentează pe un ton mai mult decît rezervat manifestările agresive ale noului curent italian. De partea cealaltă, în Rampa lui N.D. Cocea (nr. 316, anul II, 8 noiembrie 1912), foarte tînărul Ch. Poldy, colaboratorul de la Simbolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
autohton, a apărut în două numere, între 4 și 11 octombrie 1915. Efemera publicație s-a bucurat de mai puțină atenție din partea cercetătorilor decît micile reviste literare Art Nouveau apărute în perioada 1908-1912: minulescienele Revista celor l’alți și Insula, ieșenele Fronda și Versuri și proză, Grădina Hesperidelor și „revista de poezie” Simbolul. Ultima, pentru faptul că a găzduit modestul debut simbolist al viitorului Tristan Tzara (S. Samyro), alături de cîteva poeme în proză nonconformiste ale lui Adrian Maniu, de grafica lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Tzara avea să fie o „anticipare” a Zürich-ului, un preludiu la aventura dadaistă. Pe a doua pagină a primului număr nu se precizează nimic în ce privește conducerea, sumarul sau periodicitatea — un „mister” similar celui de care se înconjurase, în 1912, Fronda ieșeană a tinerilor Eugen Relgis și A. Schreiber. În nota explicativă din Ion Vinea. Opere IV, ed. cit., p. 361, Elena Zaharia-Filipaș afirmă că finanțatori ar fi fost, ca și în cazul Simbolului, Marcel Iancu și Tzara. Abia în numărul 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
are tîlcul ei ironic. În cotidianul Seara al lui Alexandru Bogdan-Pitești (18 iulie 1914), Vinea scria despre numărul de vacanță al revistei Versuri și proză că ar putea face „obiectul unei cronici umoristico-scandaloase” („Dosar săptămînal de artă și literatură“). Revista ieșeană va publica însă două texte purtînd semnătura lui Tristan Tzara, o traducere din „Song of myself“ de Whitman (26 decembrie 1915) și poemul original „Inscripție pe un mormînt“ (28 mai 1916)... Să mai spunem doar că acest comic „Jurnal...“ e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dadaistă”). În nr. 23, 1 mai 1921, al Adevărului literar și artistic, E.R. (Emil Riegler?) prezintă succesul mondial al Dadaismului, „asemănător marilor circuri în turneu” („Dadaismul“). Treptat, textele descriptive lasă locul comentariilor ostile sau rezervate. Numărul 8/1920 al revistei ieșene Viața românească citează la „revista revistelor” un text al italianului R. Cantalupo, intitulat „Dada sau demența precoce“. Sub semnătura „Sbilț”, un articol din 2 august („Bolșevismul în artă“) evaluează „manifestele haosului” de după 1917. Nu lipsesc cronicile „la zi”: sub titlul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
că revista e una în primul rînd intelectuală. Dacă însă N. Lupu elogiază meritele „înaintașei” cvasiomonime din Iași, la rubrica „Povestea vorbei”, adevăratul articol-program - nesemnat, dar aparținîndu-i indubitabil lui Ion Vinea - se delimitează pînă la un punct de revista socialistă ieșeană. Motivul - dezertarea „tinerilor generoși” din Partidul Socialist la Partidul Liberal, în urmă cu 25 de ani: „Acest deznodămînt urît și care a zădărnicit foloasele stîrnite prin luptă de cei cîțiva intelectuali de atunci ne interzice, împotriva identității de idealuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
datat „Gârceni 1915”), apoi cu „Cîntec de război“. În prima perioadă de activitate a Contimporanului, componenta literar-artistică deține o pondere secundară, revista implicîndu-se masiv în campaniile împotriva guvernării liberale și — de asemenea — împotriva acțiunilor antisemite ale Ligii Apărării Național-Creștine (studenții ieșeni discipoli ai profesorului ieșean A.C. Cuza, care, în 1927, vor constitui Legiunea Arhanghelului Mihail). Atitudinea filosemită a publicației (printre ai cărei redactori și colaboratori se numărau mulți etnici evrei, în frunte cu Marcel Iancu, M.H. Maxy, B. Fundoianu, Sergiu Dan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu „Cîntec de război“. În prima perioadă de activitate a Contimporanului, componenta literar-artistică deține o pondere secundară, revista implicîndu-se masiv în campaniile împotriva guvernării liberale și — de asemenea — împotriva acțiunilor antisemite ale Ligii Apărării Național-Creștine (studenții ieșeni discipoli ai profesorului ieșean A.C. Cuza, care, în 1927, vor constitui Legiunea Arhanghelului Mihail). Atitudinea filosemită a publicației (printre ai cărei redactori și colaboratori se numărau mulți etnici evrei, în frunte cu Marcel Iancu, M.H. Maxy, B. Fundoianu, Sergiu Dan, H. Gad și Jacques
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sau „absurdități” ale birocrației poștale. În timpul războiului și al refugiului de la Iași al guvernului român, „Jac” colaborează la Chemarea lui N.D. Cocea (devenită pentru o vreme Depeșa) cu articole politice. Student în Drept și publicist, devine coacționar la Arena publicistului ieșean Alfred Hefter (ex. Versuri și proză), căruia îi denunță însă printr-o scrisoare („depeșă”!) către Cocea malversațiunile financiare pro-germane (v. Depeșa, I, 37, 30 noiembrie 1918). Cînd în noiembrie 1918 Depeșa revine la numele de Chemarea - după ieșirea din arenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în Convorbiri literare, IV, 1 martie 1870, de către V. Pogor) pînă la „profilurile” unor precursori precum Macedonski, Petică, Arghezi, Iuliu Cezar Săvescu și ale revistelor moderniste (Linia dreaptă, Vieața nouă, Revista celor l’alți, Insula, Grădina Hesperidelor, Simbolul, publicațiile simboliste ieșene), unde informațiile sînt preluate - declarat - din Istoria... lui Lovinescu, dar „privite, bineînțeles, sub alt unghiu de vedere”. Este corect semnalată diseminarea ideilor și colaborărilor „revoluționare” în „revistele mari cu directive tradiționale” și - după război - chiar „în plinul unor doctrine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
bacalaureat, o disertație despre poezia lui Ion Minulescu; audiase prelegerile despre literaturile romanice moderne ale lui Ovid Densusianu (despre influența lor formativă va mărturisi în reptate rînduri mai tîrziu); debutase ca poet în nr. 7-8 din aprilie 1913 al revistei ieșene Versuri și proză a lui I.M. Rașcu și A. Hefter-Hidalgo; debutase cu pseudonimul - premonitoriu - de Perpessicius (lat.: „cel care suferă”) în numărul 46 din 26 decembrie 1915 al revistei Cronica a lui Tudor Arghezi și Gala Galaction; colaborase cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un nume”. Însă, chiar dacă va reedita ulterior multe dintre aceste judecăți și prejudecăți, începutul „canonizării” critice a lui Urmuz i se datorează aceluiași Călinescu... Numărul semnificativ de pagini pe care i le rezervă în „Cursul de poezie” susținut la Universitatea ieșeană în 1938 și publicat în volumul Principii de estetică (1939), ca și spațiul acordat în Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent - cel mai amplu de care beneficiază un avangardist! -, mărturisește un interes special și, poate, o secretă fascinație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mai puțin arbitrară). Primul „val” are drept bornă inaugurală anii de dinaintea Primului Război Mondial, respectiv ruptura față de simbolism (în literatură) și impresionism (în pictură). Principalii protagoniști: scriitorii Ion Vinea, Tristan Tzara, Adrian Maniu, Jacques G. Costin, grupul teribilist al adolescenților de la revista ieșeană Fronda (emuli ai lui Tudor Arghezi) și artistul plastic Marcel Iancu (elev al postimpresionistului Iosif Iser). În aceeași perioadă, sculptorul franco-român Constantin Brâncuși amorsează arta abstract-primitivistă, iar Demetru Demetrescu-Buzău își elaborează „paginile bizare”. Primul „val” avangardist autohton cuprinde, apoi, independenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ISTORICUL INSTITUȚIEI La 1 septembrie 1972 s-a semnat actul instituției care astăzi, după 40 de ani de existență, se individualizează în peisajul învățământului ieșean ca... Liceul Teoretic “Miron Costin”. În cele patru decenii ale existenței sale, școala a acumulat experiență, și-a consolidat prestigiul, iar eforturile s-au concretizat prin promoții din ce în ce mai bine pregătite, prin performanțe deosebite ale elevilor. Conform actului de proprietate, suprafața
Istoricul Instituției. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Afloarei Marian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_577]
-
1 mai 2 iunie 2011 elevii au efectuat în biblioteca liceului și în biblioteca din cartierul Alexandru cel Bun desene pe tema „Sărbătoarea Paștelui în culorile copilăriei”. Cu aceste lucrări s-a realizat o expoziție. În cadrul proiectului „Întâlnire cu scriitorii ieșeni“ am fost gazdele lansării de cărți a domnilor Cătălin Bordeianu și Mihai Batog Bujeniță, eveniment organizat în colaborare cu Uniunea Scriitorilor Filiala Iași și I.S.J. Au participat elevii din clasele a XII-a, cadre didactice și doamnele bibliotecare de la BCU
Biblioteca – un mic univers al oamenilor aleşi. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Lăcrămioara Luchian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_582]
-
an la an, în așa fel încât aceasta să răspundă cerințelor societății, dar și solicitărilor elevilor. Î n cei 14 ani de existență a instituției cu statutul de liceu teoretic, școala și-a câștigat un loc fruntaș în ierarhia învățământului ieșean. Selecția elevilor pentru clasa a V-a se realizează pe baza unei testări, iar din anul 2008, printre elevii admiși la ciclul gimnazial se află și câștigători ai Concursului județean de limba și literatura română și matematică „Materom”. Acest concurs
La ceas aniversar. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Viorica Dobre () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_578]
-
a fost în anul 1998 de 5,80 în sesiunea iunie 2011, ultima medie de admitere în clasa a IX-a a depășit-o pe cea din anii anteriori (8.08), asigurând instituției un binemeritat loc VI, în topul liceelor ieșene, realizat pe baza rezultatelor de la concursul de admitere. Tot mai numeroși de la an la an, cei mai buni absolvenți de clasa a VIII-a aleg să-și continue studiile liceale la Liceul Teoretic „Miron Costin”, confirmând astfel calitatea actului educațional
La ceas aniversar. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Viorica Dobre () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_578]
-
mic, precum al nostru, să se ridice și să se Întărească prea mult”... Vrăjmașii românismului și ai creștinismului, căutând Încontinuu nod În papură, Îi reproșează Căpitanului nostru că l-a Împușcat mortal pe torționarul, persecutorul și criminalul prefect al poliției ieșene, Manciu, deși se știe prea bine că atunci a fost vorba, nu de o faptă premeditată, ci de una comisă În legitimă apărare. De-altminteri, justiția l-a achitat, absolvindu-l de orice pedeapsă. Acești dușmani ai adevărului istoric ar
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
mai elementare amănunte, a „sectorului sionist” din cadrul vieții evreiești din România. O imagine a cadrului general românesc este dată de câteva lucrări ce tratează istoria României În perioada postbelică. Dintre acestea, aș dori să o semnalez pe cea a istoricului ieșean Gheorghe xe "Onișoru"Onișoru 4. Această lucrare se apleacă asupra problematicii sociale a României În perioada de tranziție de la un tip de dictatură la altul. În acest context, câteva pagini sunt rezervate populației evreiești. În demersul său, xe "Onișoru"Onișoru
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
diferită, unii venind din familii foarte Înstărite, ca deja amintiții xe "Socor"Socor și xe "Pauker"Pauker, la care ar trebui să-l adăugăm pe Emil xe "Calmanovici"Calmanovici, antreprenor de construcții, moștenitor, prin soție, al unuia dintre marii industriași ieșeni, Ilie xe "Mendelsohn"Mendelsohn, În timp ce alții proveneau din medii paupere. Pregătirea intelectuală era de asemenea diferită; un Iosif xe "Chișinevschi"Chișinevschi era lipsit de orice pregătire școlară, un Leonte xe "Răutu"Răutu a făcut studii de matematică - este adevărat, neterminate
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
putut juca rolul Timișoarei, dacă Securitatea nu ar fi dejucat planurile protestatarilor din capitala Moldovei românești. Ipoteza lui Spiridon este de tipul „ce ar fi fost dacă”, autorul însuși numind mișcarea protestatară de la Iași o „revoluție ratată”. Istoria micii mișcări ieșene nu este, firește, lipsită de importanță ca demers teoretic anticeaușist și anticomunist, dar, având în vedere că până la urmă la Iași nu s-a întâmplat nimic, ea este doar un balon de săpun și o ucronie. Cassian Maria Spiridon narează
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
teoretic anticeaușist și anticomunist, dar, având în vedere că până la urmă la Iași nu s-a întâmplat nimic, ea este doar un balon de săpun și o ucronie. Cassian Maria Spiridon narează povestea unui grup de protestatari anticeaușiști și conspiraționiști ieșeni care au hotărât începutul unei mișcări de revoltă populară, propunându-și să militeze în numele unui organizații numite Frontul Popular Român și să-și facă ecou prin intermediul „Europei Libere”. Pe lângă proteste, acțiunea conspiraționiștilor se dorea concretizată în manifeste anticeaușiste, care să
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
nu a mai avut însă loc, nici măcar pe 14 decembrie, întrucât forțele de securitate care controlau Piața Unirii au împiedicat orice fel de miting, iar conspiraționiștii au fost arestați și anchetați. Nu se pune chestinea de a fi negat curajul ieșenilor care au gândit acest protest ce nu a mai avut loc în 14 decembrie, ci doar de a nu-l ridica la un rang nepotrivit, din moment ce nu s-a concretizat. La Iași, în 14 decembrie 1989 nu a fost o
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fi asociate tehnicilor contabilității creative. Interesantă este totuși poziția teoreticienilor din domeniul contabilității, aparținând principalelor centre universitare din România. Teoreticienii și doctrinarii contabilității aparținând Bucureștiului, de la Academia de Studii Economice, asociază o imagine negativă contabilității creative, În timp ce reprezentanții mediului universitar ieșean Îi asociază o imagine pozitivă. Profesorul Feleagă consideră că prin conceptul de contabilitate creativă se Înțelege procesul prin care profesioniștii contabili Își folosesc cunoștințele pentru a manipula cifrele incluse În conturile anuale. Tocmai această manipulare face legătura dintre contabilitatea creativă
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
omenirii” (Gherea, Opere complete, vol. II, 1976, p. 58). Nu doar teoreticienii, ci și politicienii socialiști au avut un rol semnificativ în promovarea ideilor politice feministexe "„feminist". Social-democratul C.V. Ficșinescuxe "„Ficșinescu,C.V." ține în 29 martie 1898, în Aula Universității ieșene, o conferință despre emancipareaxe "„emancipare" femeii. „Secolul acesta este, cel puțin așa aud zicându-se, secolul celui mai înaintat umanitarism. Umanitarism se cheamă când un sex sugrumă pe celălalt, când noi, cei tari, printr-un neiertat abuz de puterexe "„putere
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]