3,144 matches
-
nu doar a prestatorilor și a utilizatorilor de forță de muncă, ci și a statului care elaborează norme juridice În domeniu. Statul stabilește momentul și situațiile În care trebuie să Înceapă și să se desfășoare negocierile colective. Aceste norme sunt imperative iar nerespectarea lor atrage sancționarea celor care nu le respectă. Tot prin norme juridice legiuitorul român, impune forma scrisă a contractului colectiv de muncă, dar și pentru diferite specii ale contractului individual de muncă (contractul individual de muncă pe perioadă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a intervenției legislative a statului În domeniul dreptului muncii și securității sociale, acordă o atenție deosebită sistemului de măsuri de protecție socială a salariaților și de protecție a intereselor legitime ale angajatorilor. Măsurile necesare, pot fi realizate Îndeosebi prin normele imperative privind garantarea În plată a unui salariul minim brut pe țară, stabilirea limitei legale maxime a timpului de muncă, a duratei minime a timpului de odihnă, reglementarea detaliată și riguroasă a concedierii individuale și colective, recunoașterea dreptului angajatorului de a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ANDEOtc "DEVCOM și facilitare din perspectiva ANDEO" Cum ar trebui să se desfășoare acțiunile DEVCOM dacă modelul ANDEOar fi pe deplin întemeiat, valid ca instrument de cunoaștere? Răspunsul esteunulde tip indicativ, nu prescriptiv, operează cu sugestii, și nu cu formulări imperative. În funcție de fiecare situație în parte pot fi adoptate adecvări, ajustări. În continuare voi prezenta câteva dintre implicațiile pe care cred că le are ANDEO pentru practica DEVCOM. Fără îndoială, tot setul de ipoteze și inferențe asociate cu modelul în discuție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
În multe capitale din afara Europei, prezența U.E. s-a remarcat prin absența ei. Ținându-se seama de posibilitatea lărgirii substanțiale a U.E., de un ambient internațional tot mai instabil și de încurajările din partea S.U.A. pentru realizarea unei P.E.S.C. eficace, apărea imperativă întărirea eficacității P.E.S.C. Deși problema lipsei de voință politică nu poate fi abordată prin ameliorări procedurale, asemenea îmbunătățiri, luate împreună, ar putea întări conștientizarea obiectivelor și a intereselor comune, aceasta ducând la creșterea dorinței de a acționa împreună. S-au
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
caracter secret). 4. Prin acordurile încheiate, statele participante fixează obiectivele alianțelor, definesc drepturile și obligațiile reciproce, stabilesc norme, mecanisme și proceduri de funcționare. 5. Toate formele și tipurile alianțelor cad sub incidența regulilor de drept internațional, a normelor și principiilor imperative ale acestuia. Formele pe care le pot lua alianțele sunt foarte variate datorită unei serii de factori ce acționează permanent sau inerțial, concurând la configurarea profilului și specificității acestora. Acești factori pot fi de natură foarte diversă - politici, militari, economici
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Încearcă prin toate mijloacele să-i pună În forma și orânduiala lumii, să-i facă să respecte regulile și șabloanele. Oare aceasta e iubire? Nu. Dar iubirea din milă a aproapelui, chiar dacă reclamă o acută Înțelegere? Nici aceasta. Poate iubirea imperativă, autoimpusă În urma unor conjuncturi și conveniențe (că așa se cade, că face bine)? Cu siguranță nu. Acestea nu sunt forme ale iubirii, pentru că e afectată firea lucrurilor. Iubirea este aducătoare de evidență și naturalitate, de firesc și libertate. Iubirea instaurează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
a treia cale, biopoliticatc "Moldovan În scrierile sale politice timpurii \: a treia cale, biopolitica" Prima sinteză publicată de Moldovan a fost o broșură intitulată Igiena națiunii (1925), urmată la scurt timp de lucrarea Biopolitica (1926). Igiena națiunii descria măsuri eugenice imperative, pe care Moldovan le propunea ca răspuns la problemele industrializării și urbanizării. Analiza lui Moldovan nu respingea aceste procese per se, ci excesele pe care le generau. În viziunea autorului, astfel de abordări individualiste și materialiste deturnaseră progresul științific și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
calea către interpretări mai exclusiviste, chiar rasiste ale ideilor sale. În cadrul aceleiași tematici a finanțării statului, Moldovan și-a Îndreptat atenția și asupra problemei salariilor angajaților din aparatul de stat. Întregul său argument se baza pe premisa inițială a nevoii imperative de a angaja acești funcționari pe următoarele criterii biopolitice: 1) aptitudinile intelectuale și fizice Înnăscute ale indivizilor trebuiau să corespundă responsabilităților specifice ale poziției ocupate; 2) toți funcționarii de stat trebuiau să aibă un sentiment puternic de responsabilitate față de viitorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Publice, adoptată În 1930, Moldovan acuzând politicienii și profesioniștii din alte domenii de lipsă de responsabilitate eugenică. În 1936, În fața unui public În care era prezent și Carol al II-lea, Moldovan a ales să discute mai ales despre necesitatea imperativă ca statul să Își asume responsabilitatea de a controla și de a Îmbunătăți capitalul biologic al națiunii, un rol pe care vorbitorul Îl descrie la acel moment În termeni foarte critici, dar pozitivi: Statului trebuie să-i revină principala datorie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
trădează lipsa oricărui respect și oricărei griji pentru integritatea biologică a păturei noastre țărănești, care constituie izvorul de viață al națiunii noastre 81. Acuzațiile lui Făcăoaru identifică mult mai clar populațiile nedorite decât scrierile lui Moldovan și creează un sentiment imperativ al crizei legate de problemele eugenice În România. O astfel de poziție relevă modul profund rasist În care Făcăoaru Își reprezenta relațiile dintre etnicii români și ceilalți locuitori ai României. Temerile sale legate de criza eugenică și convingerea că era
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
problemelor țărănimii. Cu toate acestea, Banu Împărtășea viziunea mendeliană a lui Moldovan și folosea aceleași referințe academice germane și aceeași legislație ca exemple pentru programele mișcării eugeniste din România 98. Banu a prezentat prima sinteză a ideilor sale despre necesitatea imperativă ca principiile eugenice să devină baza reorganizării statului Într-o serie de prelegeri organizate de Fundația Carol alII-lea, la Începutul anului 1935. Prima sa prelegere a prezentat biologia poporului român ca pe o „problemă de politică socială”, fundamentată de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
sa, statul era o entitate monolitică, căreia trebuia să Îi fie Încredințată responsabilitatea progresului eugenic, subiectul central al preocupărilor sale, pe când indivizii figurau În această ecuație ca simpli recipienți ai politicilor: Conducerea Statului ar trebui să fie preocupată de problemele imperative ale protecției În viitor a calităților de sănătate ale populației și În acest sens... ar trebui să facă un pas Înainte către Îmbunătățirea organizării și direcțiilor reformei sociale și, În lumina interesului sănătății publice, ar trebui să inițieze un program
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
alți contemporani, printre care Nichifor Crainic. Mișcarea eugenistă nu Își propunea să mențină intactă energia umană a satelor, ci să transforme țărănimea Într-o forță reală, nu doar potențială de asigurare a sănătății viitoare a națiunii. Eugeniștii Își asumaseră ca imperativă necesitatea de a direcționa programele eugenice mai ales către țărănime, nu doar pentru a permite acestei populații să Își materializeze potențialul, ci și ca să contracareze tendința aparentă de migrație către oraș și factorii disgenici cu impact crescând la sate, de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
la discutarea legalizării avortului, „din punctul de vedere al igienei raselor”42. Problema consilierii prenupțiale a rămas pe agenda publică până În anii ’30, mai ales datorită eforturilor unor adepți ai eugeniei, ce au publicat numeroase articole În care susțineau „nevoia imperativă” de a adopta o legislație care să limiteze capacitatea indivizilor de a decide asupra propriilor parteneri maritali 43. Deși În trecut căsătoria fusese doar minimal supusă controlului public, eugeniștii considerau că această libertate de alegere putea fi sursa unor decizii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
acest context, poate fi înțeleasă politica europeană a cercetării-dezvoltării-inovării, și numai conștientizând acest aspect România va fi parte integrantă a europieței specifice, iar Uniunea Europeană își va putea îndeplini obiectivul stabilit prin Agenda 2020. Identificarea priorităților politicii europene de cercetare-dezvoltare-inovare este imperativă prin stabilirea liniilor directoare ale acestei politici, apreciind ameliorările aduse de tratatele fondatoare ale Uniunii Europene, precum și elementele de noutate induse prin programele-cadru și prin crearea Spațiului European al Cercetării, Dezvoltării, Inovării, stabilind dacă sectorul cercetare- dezvoltare-inovare este sau nu
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
Cadrul instituțional, instituirea de reglementări orientate spre susținerea unei piețe a cercetării-dezvoltării-inovării sunt importante, dar, în ipoteza existenței acestora, acestea sunt ineficiente, dacă nu există firme care să se comporte flexibil și, în mod constant, inovativ. Din această perspectivă este imperativă conștientizarea globală a importanței cunoștințelor. 1.2. Importanța în creștere a cunoștințelor în noua economie Astăzi, a devenit un obicei să vorbim despre "economia cunoașterii". Nucleul economiei bazate pe cunoaștere îl reprezintă cunoștințele. O simplă căutare pe internet a acestei
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
în schimb, plasează educația în sfera drepturilor omului și îi atacă dur pe aceia care văd în educație un simplu bun economic. Orice sector al economiei implică cunoștințe și, implicit, educație; "renovarea" continuă a cunoștințelor și deprinderilor în educație este imperativă chiar și în sectoarele primare (cum ar fi agricultura, spre exemplu). Încercând să definim educația, apreciem că aceasta este, fără îndoială, un drept, legat atât de demnitatea umană și de dreptul individului la reputație individuală, dar, în același timp, un
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
contribui la amplificarea comerțului internațional se traduce în asigurarea echilibrului macroeconomic. Alăturat politicilor prin care Uniunea Europeană se concentrează pe prezervarea avantajelor pe care le-a dobândit în decursul timpului, pentru a face față comerțului internațional, aflat în continuă schimbare, este imperativă abordarea unei politici pentru extinderea comerțului internațional, prin diseminarea internațională a noilor idei și tehnologiilor inovative, respectiv prin promovarea politicii europene a cercetării-dezvoltării-inovării. Din această perspectivă, prezintă importanță încurajarea intrării de noi firme pe piața europeană, dar și crearea unor
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
Investiții. Observând evoluția programelor-cadru, atât din punct de vedere al finanțărilor pe care le implică din partea Uniunii Europene, cât și din perspectiva domeniilor de cercetare finanțate, observând augmentarea continuă a acestora, opinăm că, adițional sporirii finanțărilor prin intermediul programelor cadru, este imperativă găsirea altor soluții de coordonare, care să conducă la o mai mare integrare a politicii de cercetare-dezvoltare-inovare. O astfel de soluție o identificăm în Spațiul European de Cercetare. 2.5. Crearea Spațiului European de Cercetare (European Research Area ERA) Dacă
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
de proprietate intelectuală. Alcătuită din norme de drept concepute în sensul facilitării, dar mai ales a răsplătirii inovării și a inovatorilor, cercetătorilor, dar și pentru protecția operelor de creație intelectuală în fața unor eventuale plagiate, legislația drepturilor de proprietate intelectuală, este imperativă pentru instituirea unei adevărate europiețe a cercetării și inovării. Societatea garantează inovatorilor drepturile care provin din inovații, pe calea brevetării, secretelor de fabrică și de comerț etc. Inovatorii câștigă astfel investiția făcută și obțin și un profit. Vorbim uneori despre
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
și conflictul de interese (Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare). Opinăm în sensul că această reglementare se pliază pe modelul european prin stabilirea unor linii directoare în materie, care îmbină armonios normele imperative pentru păstrarea integrității profesionale a cercetătorilor și inovatorilor cu dispozițiile legale, naționale și internaționale. Între acestea, sunt necesare reguli esențiale: cercetarea trebuie să fie pusă în slujba întregii societăți; cercetarea trebuie realizată cu respectarea întocmai a principiului nondiscriminării, fără a
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
blândețea deciziilor în aceste cazuri este de natură a constitui un veritabil obstacol pentru integrarea pieței române a cercetării-dezvoltării-inovării în europiața aferentă. Este necesară o mai mare rigoare în constatatea și sancționarea încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală. Pentru aceasta este imperativă o modificare a modului de a înțelege aceste infracțiuni speciale, în prezent acestora neacordându-li-se importanța cuvenită. În ceea ce privește produsele ce fac obiectul faptei penale de contrafacere a mărfurilor, în România, conduc în mod detașat produsele din tutun, urmate de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
propriu-zisă, brevetul de invenție pune la dispoziția titularului său un set de instrumente și de avantaje de natură "ofensivă, defensivă, strategică, tactică și chiar mai mult, imposibile a le accesa în altă modalitate"161. Pentru acordarea brevetului de invenție este imperativă îndeplinirea unor condiții referitoare la noutatea invenției, activitatea inventivă, aplicabilitatea industrială și caracterul invenției cu trimitere la calitatea și natura invenției. Dreptul asupra invenției are un obiect determinat, respectiv invenția finalizată, în sensul dovedirii aplicabilității industriale și a utilității sale
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
1 Sursa: Rapoartele de inovare aferente anului 2008 în U.E., http://www.proinno-europe.eu Am considerat importantă construcția acestui tabel cu datele existente pentru anul 2008, pentru a observa situația statelor membre U.E. înaintea crizei economice. Constatăm așadar că este imperativă augmentarea aportului sectorului privat la finanțarea cercetării-dezvoltării-inovării în Uniunea Europeană. Această creștere este posibilă prin: investiții în dezvoltarea tehnologiilor noi, prin dezvoltarea comerțului electronic, prin întărirea sistemului legislativ privind brevetele de invenție, prin dezvoltarea apetitului inovațional al consumatorilor europeni, prin îmbunătățirea
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
de la 10% în 2009, la 16% în 2010. Chiar dacă există posibilitatea interpretării acestei prevederi în sensul de aplicare a unui principiu de politică fiscală cel al nondiscriminării, considerăm că discriminarea pozitivă în sensul susținerii cercetării, în toate formele sale, este imperativă în contextul obiectivului atât de clar stabilit prin Agenda 2020 și asumat de către România. Preconizările optimiste din Documentul de susținere a proiectului bugetului de stat pentru anul 2007 și a perspectivei financiare pentru anii 2008-2010 din România, prezumau o mărire
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]