12,854 matches
-
învățământ într-un anumit moment al activității instructiv-educative?" și ca reflectare a actualității principiilor didactice vizând valorificarea intuiției, asocierea teorie practică, simplu complex, adaptarea demersului la particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor etc. Avantajelor utilizării mijloacelor de învățământ (prezentate implicit prin înseși funcțiile acestora vezi supra) le sunt opuse, în literatura de specialitate, și o serie de dezavantaje, precum: riscul de a denatura elementele redate, așadar minusuri în ceea ce privește verosimilitatea situațiilor de valorificare a anumitor mijloace de învățământ; existența posibilității de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Editura Aura, 2004 Vlad, Elena; Pop, Eugenia, Ghid metodic pentru activitățile de educare a limbajului în învățământul preprimar, Sibiu, Psihomedia, 2002 Capitolul 9 Coordonate ale unei didactici a comunicării 9.1. Comunicarea la nivel preșcolar aspecte procesuale Contextul educațional și, implicit, comunicativ reprezentat de mediul în care etapa preșcolarității se manifestă în forme organizate, sistematice, normate, instituționale imprimă o serie de componente specifice procesului de comunicare desfășurat în grădiniță: sfera subiectivității locutorului și a interlocutorului implică actualizarea/manifestarea în planul comunicării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
insesizabilă în comunicarea curentă); acest proces influențează, de altfel, ipostazele avute în vedere în acest subcapitol: ipostaza de codificare a mesajului și cea de transmitere a acestuia: în condițiile în care emițătorul asociază mesajului său o anumită finalitate, explicită sau implicită, este motivat în selectarea optimă a codului, a canalului și a manierei plasată diferit, de la caz la caz, între subiectiv și obiectiv de a valorifica atât codul, cât și canalul (vezi, de exemplu, situația în care o persoană transmite un
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
umbre/teatrului de păpuși etc.; stimularea implicării copiilor în punerea în scenă a unei piese de teatru, respectiv în realizarea de dramatizări ale unor texte/fragmente de texte epice îndrăgite (schițe, basme, fabule etc.). Perspectiva inițială, cea a receptării și, implicit, a decodării, interpretării (de exemplu, ca formă de ,,rezonare" cu acțiunile unora dintre personaje), așadar a raportării la textul dramatic presupune prezentarea în fața copiilor preșcolari a unei alte realități, cu decor, personaje, fond sonor etc.; demersul cadrului didactic trebuie să
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de nos peines, de nos désirs, de nos haines, de nos aspirations, il devient pour nous le symbole de notre personnalité et de la société où nous vivons." formă de relaționare a gândirii cu limba, cu individualul și cu socialul, așadar implicit cu limbajul (vezi și Miller 1956: 6 unde limbajul este vizat ,,nu ca unul dintre avantajele sociale, ci ca un tip de comportament uman cooperativ") și, în general, cu planul (auto)comunicării. 3 Vezi, de exemplu, în acest context, comunicarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
aceluiași subiect; vezi, de exemplu, contextul idiomatic, verbal și extraverbal fizic, empiric, natural, practic/ocazional, istoric, cultural (Coșeriu 1962: 282-323); ,,situativer Kontext", ,,Wissenskontext", ,,sprachlichkommunikativer Kontext" și ,,andere kommu-nikative Kontexte (parasprachlichkommunikativer Kontext/nichtsprachlichkommunikativer Kontext)" (Koch-Oesterreicher 1990: 11); contextul explicit și cel implicit Slama-Cazacu 1999: 121-122; contextul asociat planului extralingvistic (așa-numitul context situațional) și contextul asociat planului lingvistic (cotext) Gramatica II 2005: 781 etc. 13 Reflectări ale contextului relațional concretizat în elemente ca: kinships, friendships, work, social contracts, acquaintanceships apar și în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
armamentului și tehnicii de luptă care trebuiau să fie interșanjabile pentru diferite loturi de echipamente fabricate. De asemenea, tragerile de artilerii se puteau executa numai cu proiectile care aveau îndeplinite condițiile de toleranță dimensionale pentru calibrul muniției folosite, precizia și implicit eficiența tragerilor era, la rândul ei, condiționată de abaterile de greutate și de formă ale proiectilului. Condiționări importante s-au produs din cauza războiului și pentru criteriile de fiabilitate și mentenanță pentru echipamentele militare și tehnica de luptă. Acestea trebuiau să
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
sale fundamentale, sistemul de gîndire arheomorfică (arheomorfismul că arhetip morfodinamic constituind fundamentul realității) al lui William Blake. 1. Blake și viziunea sistemică arheomorfică: Prolificul versus Devoratorul Un fundament în gîndirea lui Blake îl constituie fără îndială ansamblul ordine-haos. Acesta este implicit în ideea centrală privind sistemică prolific-devorator: în "Căsătoria Cerului cu Iadul" Blake construiește un model al vieții naturale oscilant interconectat periodic. El arată că viața în natură se construiește prin dinamică oscilanta stabilită între două tipuri ontologice fundamentale: devoratorii (non-prolificii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și în Chirurgie: Că omul să trăiască pe Pămînt pînă în ceasul deșteptării sale. Și din aceste Trei Științe purcede orișice-Îndeletnicire-a Oamenilor, Iară Știința-i împărțită-n Bowlahoola și-Allamanda."119 Așadar Bowlahoola, care este "Lege", este asociată cu muzica (deci implicit și cu dansul de tip primitiv, că dansul polinezian hula-hula: digestia este un proces fundamental, primordial, arheomorfic, bioritmic, si chiar ritualic, deoarece hrănirea prezintă și un nivel simbolic, în sensul că hrană materială este o replică sau o analogie a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Aici este vorba, așadar, nu doar de zboruri planetare, ci și de zboruri spirituale, psihice, onirice, inițiatice, șamanice, etc. De asemenea, este vorba de traiectorii pe distanțele dintre Centru și Circumferință, dintre Zenit și Nadir (cf. structura Golgonoozei), si, probabil, implicit, dintre Soare și Pămînt [caz neinclus între cele cinci cazuri corespunzînd celor cinci corpuri "platonice", descrise complet la notă despre Triunghiuri, cuburi, (ÎI, 169)]. În fine, prin termenul Paralelograme...poligonale Blake acoperă și ultimul caz de corpuri "platonice", solide, care
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Otovescu ș.a.; iar pentru perioada care a urmat publicării primei ediții a acestei lucrări, foarte documentată în această privință este lucrarea lui Constantin Schifirneț, C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale3. Sursele și influențele veritabile au devenit premise teoretice explicite sau implicite ale demersului "personalist-energetic". Influențele, în cazul filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, sunt mai degrabă atitudini exemplare ale unor contemporani, profesori ai săi, pe care el le-a prelucrat în propria sa atitudine, uneori cu mult mai pronunțat filosofică. Astfel, Titu Maiorescu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
antropologia culturală, fizică etc.). Ontologia umanului are drept urmare re-cunoașterea de sine a omului prin lumea în-ființată în fața sa și luată drept "universal" (recunoașterea sa ca nefiind decât în lume). Ontologia umanului lucrează și ea, într-un fel, cu un postulat implicit, asemenea antropologiei filosofice: omul este microcosm, el reface, prin "structura" ființei sale, unitatea lumii; raportarea lui la sine îl deschide către ceea-ce-este, așa încât el nu mai poate să apară ca un lucru printre lucruri, ci ca un mod-de-a-fi aflat în fața
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omului nu se află însă în pericol, în orizontul demersului kantian, pentru că ideea corespunzătoare are, acolo, o bună întemeiere: nu însă ca o "teoremă" oarecare, urmând unei demonstrații din anumite propoziții originare, ci în sensul că ea funcționează ca premisă implicită a întregului proiect filosofic kantian. În aceeași poziție vom găsi această idee și la alți filosofi, care, într-un fel sau altul, și-au gândit propriile construcții și sub inspirație kantiană; de exemplu, la Rădulescu-Motru, pentru care personalitatea concept esențial
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
valorii omului și a grupului social și dinamica ireversibilului semnifică și cele două operații prin care dobândește justificare formală determinismul prin finalitate. Prin delimitarea unui spațiu al umanului, adică al finalității (spațiu care semnifică, uneori, zona fenomenelor subiective) este limitat implicit domeniul de aplicație al determinismului prin cauzalitate. Și întrucât fenomenele naturale pot fi privite și în corelațiile lor, dat fiind faptul că prin ele este pregătită apariția omului, finalitatea este extinsă la natură, lumea refiind pusă în unitate. Întâi, unitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ci în dispozițiile sufletești actualizate într-o "generațiune". În afara culturii nu este posibilă viața socială, iar fără aceasta, individul ar fi "o arătare fără înțeles". Reactualizând gândul aristotelic privind sociabilitatea naturală a ființei umane, C. Rădulescu-Motru admite anterioritatea culturii și, implicit, a socialului față de individul uman. Alcătuită ca o armătură "în contra mediului extern", cultura consistă din deprinderile voluntare și indirect din aptitudinile intelectuale ale oamenilor. Voluntarismul manifest din concepția despre cultură ca "tip" a lui C. Rădulescu-Motru se explică în două
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
oarecare ambiguitate. Semnificația lui din Personalismul energetic personalitatea energetică este profesionistul de vocație suportă modificări semnificative în Vocația..., unde se face distincție între profesiune și vocație, între profesionist și om de vocație, distincții care în Personalismul energetic sunt cel mult implicite. Vocația, ca personalitate energetică, reprezintă o înfăptuire a acesteia diferită de profesionist. Diferența o putem gândi din două unghiuri: 1) istoric, potrivit căruia profesionistul este personalitatea modernă a "muncitorului calificat", iar vocația este forma energetică a oricărui tip istoric de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care evoluează către personalitate. În Elemente de metafizică, în capitolul Monismul, de fapt în locul în care apare prima elaborare a ipotezei personalist energetice, filosoful român ne lămurește asupra sensurilor monismului personalist energetic. Aici găsim și o critică a ipotezei energetiste, implicit a explicației de tip energetist. Monismul este luat de C. Rădulescu-Motru tot în două înțelesuri (ca și de W. Ostwald). Există un monism pentru care unificarea fenomenelor (a celor psihice cu cele fizice) este posibilă printr-o evoluție finalistă desfășurată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
către personalismul energetic, dar nici nu îngăduie fatalismul pe care ea îl propune. În capitolul "Personalism anarhic și personalism energetic" din lucrarea Personalismul energetic, locul în care autorul se ocupă de aceste forme ale per-sonalismului, recunoaștem o distincție (e drept, implicită) între ordinea de finalitatea și finalism. Folosesc această sugestie pentru a arăta că Rădulescu-Motru face din ordinea de finalitate nu doar o ordonare pasivă (în timp) a corelațiunilor energetice, ci principiul evoluției către personalitatea energetică. "Mecanismul" evoluției nu este rigid
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a fost pusă în timp ce Emilia, Lodovico și curtenii încearcă să o consoleze. Iago îl convinge pe Otello să-și abată furia asupra Desdemonei în timp ce el îl va ucide pe Cassio. Moartea acestuia îl va reține în continuare pe Maur, și implicit pe Desdemona, în Cipru. În final Otello cere amenințător tuturor să părăsească sala chiar în momentul în care de afară răzbat urale în onoarea să (Evviva, viva!). Otello o blesteamă pe Desdemona care iese susținută de Lodovico. Doborât de furie
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
următoarele tipuri de curriculum: I. Curriculum general (curriculum nucleu, curriculum comun, trunchi comun, curriculum de bază) - discipline obligatorii, în jurul cărora se articulează noile achiziții. Curriculum de profil și specializat - vizează semi-calificarea și calificarea. Curriculum ascuns - „efecte subliminale”, influențe explicite sau implicite, interne sau externe (mediul clasei, relațiile educaționale). II. Curriculum predat (curriculum operaționalizat sau curriculum în acțiune) cuprinde temele realizate efectiv la clasă. Curriculum suport - cuprinde materiale curriculare auxiliare: culegeri de probleme, culegeri de texte, îndrumare didactice, atlase, software etc. Curriculum
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
definirea „personalității” școlii sau pe care aceasta vrea să șio creeze; - oportunități în asigurarea parcursurilor individuale ale elevilor/preșcolarilor, potrivit intereselor și aptitudinilor individuale ale acestora; - primul pas, în școli și licee, în ceea ce privește schimbarea mentalității conducerii, cadrelor didactice, elevilor și, implicit, a părinților; - posibilități concrete prin care profesorii pot da dovada măiestriei lor profesionale și psihopedagogice, prin abordarea tematică a propriilor lor preferințe; - oportunități ale elevilor în alegerea domeniului în care doresc să-și dezvolte deprinderi și capacități și să-și
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
simt și În ce situație mă pun scriind acest text? 5.3. Învățământul superior românesc În perioada haretiană și problema calității Problema calității Învățământului superior la Începutul secolului XX În România nu era considerată o cerință explicită, ci o realitate implicită, difuză, la nivelul acțiunilor și practicilor de zi cu zi. Ea ținea de fiecare actor, de forul său interior, de harul unei chemări și responsabilitatea unei misii. Calitatea constituia o rezultantă a unui etos profesional ce Încă mai funcționa firesc
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
dar și prin ceea ce a sugerat, Spiru Haret a fost un model de acțiune, un deschizător de drumuri, un artizan al fireștilor moravuri, al lucrului chibzuit și bine făcut. Problema calității Învățământului superior nu se punea la modul explicit, ci implicit, difuz, prin acțiunile și practicile de zi cu zi. Ea ținea de fiecare actor, de forul său interior, de harul unei chemări și misii. Calitatea constituia o rezultantă a unui etos profesional care Încă funcționa firesc În lumea de atunci
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
despre cum să fim sau să devenim. Ni se sugerează la tot pasul, cu o morgă de superioritate subînțeleasă, faptul că cei mai buni povățuitori Într-ale devenirii sunt pedagogii, profesorii, specialiștii În educație și formare. Se dă de Înțeles implicit că nu trebuie să ne Încredem prea mult În intuițiile proprii sau În ceea ce provine din mediul apropiat, de la părinți, de la alți membri ai familiei sau de la prieteni. Ei bine, această idee constituie un mare fals (nota bene: autorul acestui
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Cernichevici de a aduce În discuție opere, destine, scriitori, poeți, pictori, oameni de scenă, istoria de altădată, de aici și de oriunde, orașe, mări și țări, figuri și modele. Atât la cursuri, cât și la seminarii, pedagogia se structura uneori implicit, la un nivel metadiscursiv, prin crearea unei atmosfere, a unei comuniuni spirituale și a unui etos ideatic. Din punct de vedere metodic, Întâlnirile noastre cu aceste cursuri și seminarii se realizau sub semnul deschiderii și al libertății de exprimare, al
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]