3,415 matches
-
pe care o ilustrează publicistica eminesciană. "Proza publicistică masivă a lui Eminescu poartă pecetea unui moment istorico-literar anumit"314, iar acest lucru este oglindit atât de arhitectura tematică, cât și de particularitățile expresiei jurnalistice. În aceste condiții, considerăm imperioasă o incursiune în macro și micro-contextul istoric al veacului al XIX-lea, cu prezentarea principalelor aspecte ale vieții politice românești și europene. a. Lupta pentru independență a statelor din sud-estul Europei. Secolul al XIX-lea, și în special cea de-a doua
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și nu o favoare care se făcea țării noastre. Eminescu consacră acestui subiect mai multe editoriale din paginile Timpului, în care subliniază dreptul istoric al României asupra Dobrogei. În articolul "Anexarea Dobrogei", pornind de la o bogată documentație, jurnalistul propune o incursiune în istoria acestei provincii. Printre mijloacele de realizare a coeziunii sintactice în textul amintit remarcăm recurența unor sintagme lexicale precum Tratatul de la Berlin, luarea în posesiune a Dobrogei, Tratatul de la Paris, populațiunile Dobrogei, retrocedarea Basarabiei, care asigură continuitatea și progresia
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acest sens omisiunile, deformările, mistificările), "textul mediatic împrumută caracteristicile mitului, legendei, povestirii folclorice, dar oferă o "schematizare", un microunivers socio-cultural acceptabil pentru că angajează și confirmă un Weltanschauung comun"379. Pe această linie de interpretare, publicistica eminesciană este terenul a numeroase incursiuni anaforice în spațiul compensatoriu și recuperator al mitologiei și istoriei naționale: Astfel țăranul dacic, care trecea în cojoc mițos Dunărea-nghețată în vremea craiului Decebal, avea mai multă perspectivă de viitor pentru limba și obiceiurile lui și pentru felul lui
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în limbajul politic eminescian. Exemplul istoric reprezintă unul dintre mecanismele argumentative predilecte ale jurnalistului. Vorbind despre această tehnică argumentativă, Monica Spiridon sublinia: "La Eminescu, imaginea pilduitoare a istoriei este confecționată din date seci și prozaice (economice, demografice sau topografice)"432. Incursiunile istorice oferă gazetarului prilejul unor analize contrastive prezent-trecut și configurează coordonatele desfășurării argumentației. Ilustrativ în acest sens este studiul "Basarabia", în care Eminescu demonstrează apartenența românească a ținutului Basarabiei, printr-o incursiune în trecutul istoric al acestei provincii, ajungând la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
seci și prozaice (economice, demografice sau topografice)"432. Incursiunile istorice oferă gazetarului prilejul unor analize contrastive prezent-trecut și configurează coordonatele desfășurării argumentației. Ilustrativ în acest sens este studiul "Basarabia", în care Eminescu demonstrează apartenența românească a ținutului Basarabiei, printr-o incursiune în trecutul istoric al acestei provincii, ajungând la concluzia că "acel pământ nu l-am cucerit, n-am alungat pe nimenea de pe el, că e bucată din patria noastră străveche, este zestrea împărțitului și nenorocitului popor românesc"433. Pe aceeași
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
au repercutat asupra scrisului jurnalistului valori, atitudini, prejudecăți, specifice contemporaneității, acest lucru s-a datorat, în mare parte, fie afinităților lor ideologice, fie ignorării orizontului social, istoric și politic care a generat textele. În aceste condiții, am considerat necesară o incursiune în istoria veacului al XIX-lea, o întoarcere la referențialul evenimențial al publicisticii eminesciene. Prezentarea problematicii secolului al XIX-lea, a aspectelor sociale, economice și politice din acele timpuri, consemnarea principalelor evenimente de politică națională și internațională ale vremii, a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vol., Editura Universității din Oradea, Oradea. Popa, Mircea, (1999), Mihai Eminescu. Contextul receptării, Editura Timpul, Reșița. Popovici, D., (1989), Studii literare, VI, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Putnam, Hilary, (1975), Langage and reality, 2 vol., C.U.P., Paris. Rad, Ilie, (2008), Incursiuni în istoria presei românești, Editura Accent, Cluj-Napoca. Rad, Ilie (coord.), (2009), Limba de lemn în presă, Editura Tritonic, București. Radu, Pavel Gheo, (1998), "Eminescu suntem noi...", în Dilema, nr. 265, p. 8. Rastier, François, (1972), Idéologie et théorie des signes
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Atunci când vorbim de profesia noastră, de multe ori, de foarte multe ori și atunci când zilele de odihnă din familie, adesea prea puține decât am fi dorit, ne dau acest prilej de face un bilanț sau o incursiune pe cărările anilor trecuți, înainte de a enumera în grabă prezentul cu plinul său, cu satisfacțiile muncii împlinite, de ce nu și cu dorințele sau planurile uneori ambițioase așezate domol sau în mare zbucium pe munca proprie sau în colectivul de care
MESAJ. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Radu PENTIUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1007]
-
episcopului de Poitiers. În 360, revenirea lui Hilaire și conciliul de la Paris consacră succesul acțiunii contra arienilor. Totuși, astfel de conflicte slăbesc imperiul într-un moment în care invaziile germanice se reiau cu vigoare. Prăbușirea Galiei. După o serie de incursiuni între 306 și 324, pe care Constantin reușește să le oprească, calmul pare să fi revenit la granițele galice, reorganizate începînd cu noua capitală de la Trèves. Dar anul 352 vede reluate invaziile germanice în Galia, suscitate în parte chiar de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
timp, ani în șir, nu numai fără cultură, dar fără oameni în stare să le cultive, cu excepția cîtorva rare colțuri de pămînt, unde puținul care putea fi cultivat departe de orașe, piețe sau castele nu putea fi sporit din cauza frecventelor incursiuni ale jefuitorilor [...] "Noi înșine am văzut cîmpiile vaste din Champagne, de la Beauce, de la Brie [...] absolut pustii, necultivate, abandonate, golite de locuitori, acoperite cu mărăcini și cu rug, sau de asemenea în cea mai mare parte a regiunilor care produc copacii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Sfîntului Ludovic 1302 Prima adunare a stărilor Înfrîngerea de la Courtrai în fața flamanzilor 1303 Atentatul de la Anagni 1307 Arestarea templierilor 1309-1377 Papalitatea de la Avignon 1309 Viața Sfîntului Ludovic de Joinville 1312-1314 Dante: Divina Comedie 1314 Orologiul public în Caen 1314 Primele incursiuni ale turcilor otomani în Europa 1327-1377 Domnia lui Eduard al III-lea al Angliei 1328 Victoria de la Cassel asupra flamanzilor Starea parohiilor și a gospodăriilor 1337 Începe războiul de O Sută de Ani 1337 Moartea lui Giotto 1340 Înfrîngerea navală
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
există înseamnă a întreba care este cauza, iar dacă o "ființă factual necesară" este necauzată atunci nu are rost să ne întrebăm de ce o astfel de ființă există 292. 4.6. Modalități de re și modalități de dicto După această incursiune în semantica lumilor posibile, vom sintetiza una dintre contribuțiile majore pe care Plantinga aduce argumentului ontologic: susținerea modalităților de re și încercarea de a oferi o regulă generală prin care modalitățile de re să poată fi exprimate cu ajutorul modalităților de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nici chiar o ființă perfectă nu poate cunoaște viitorul indefinit ca definit. Dumnezeu se schimbă alături de lumea care este într-o permanentă schimbare, omnisciența sa implică cunoașterea a tot ceea ce este actual de cunoscut. Revenind la argumentul ontologic, după această incursiune în teismul neoclasic, ne propunem să vedem diferențele dintre Malcolm, Findlay și Hartshorne, în reinterpretarea modală a argumentului ontologic. Findlay împărtășește o perspectivă anti-teistiă, Malcolm o perspectivă teistă, iar Hartshorne consideră că trebuie luate în calcul ambele variante, în funcție de tipul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
se realiza în proporție de 49% în agricultură, 14 4% în industria de transformare, iar restul în sfera serviciilor. După anul 1990, volumul activităților neagricole a scăzut, crescând ponderea agriculturii. Pentru a putea face o comparație, este necesară o scurtă incursiune în trecut. Așezarea Șipote a fost în secolul al XVI-lea curte domnească, după ce în prealabil fusese proprietatea lui Luca Arbore. Pentru întreținerea curții domnești s-a înființat un ocol, adică o unitate teritorială care grupa un număr de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mișcare, schimbare, transformare și este firesc ca aceasta să se producă continuu. Însă, ceea ce deosebește o etapă de alta sau conferă specificitate unui anumit “moment” al mișcării, al evoluției, este natura, amploarea și profunzimea unor schimbări. Dacă se simte nevoia incursiunii În planul schimbărilor, aceasta se datorează tocmai specificității etapelor pe care le parcurge omenirea. Natura, dimensiunile și implicațiile mutațiilor ce se produc În timpul unei generații sunt privite de aceasta cu uimire, alteori cu indiferență sau lipsă de Înțelegere. De obicei
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
mișcare, schimbare, transformare și este firesc ca aceasta să se producă continuu. Însă, ceea ce deosebește o etapă de alta sau conferă specificitate unui anumit “moment” al mișcării, al evoluției, este natura, amploarea și profunzimea unor schimbări. Dacă se simte nevoia incursiunii În planul schimbărilor, aceasta se datorează tocmai specificității etapelor pe care le parcurge omenirea. Natura, dimensiunile și implicațiile mutațiilor ce se produc În timpul unei generații sunt privite de aceasta cu uimire, alteori cu indiferență sau lipsă de Înțelegere. De obicei
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de valoare În plan individual și microsocial prin rezolvarea de probleme. Roco Mihaela menționează că S. Gollan a stabilit 4 tipuri de criterii În aprecierea creativității: 1) performanța creatoare caracterizată prin eficiență, utilitate, noutate, și originalitate; 2) 21 Munteanu A., Incursiuni În creatologie . Timișoara, Editura Augusta, 1994, p.35. 22 Cristea S., Dicționar de pedagogie, Chișinău - București, Grupul Editorial Litera, 2000. p.72. 23 Cosmovici A., Cozma T., Crețu C. et al. Psihopedagogie .Iași, Editura Spiru Haret, 1995. p.318. 24
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de valoare În plan individual și microsocial prin rezolvarea de probleme. Roco Mihaela menționează că S. Gollan a stabilit 4 tipuri de criterii În aprecierea creativității: 1) performanța creatoare caracterizată prin eficiență, utilitate, noutate, și originalitate; 2) 21 Munteanu A., Incursiuni În creatologie . Timișoara, Editura Augusta, 1994, p.35. 22 Cristea S., Dicționar de pedagogie, Chișinău - București, Grupul Editorial Litera, 2000. p.72. 23 Cosmovici A., Cozma T., Crețu C. et al. Psihopedagogie .Iași, Editura Spiru Haret, 1995. p.318. 24
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
A guidebook for the community of practitioners) http://www.iln best.org/upload/File/km handbook eng.pdf; Igor Munteanu Veaceslav Ioniță, Managementul Cunoștințelor (Un ghid pentru comunitățile de practicieni), http://www.iln best.org/upload/ File/km handbook ro.pdf. 92. Munteanu, A. Incursiune În creatologie, Editura Augusta, Timișoara, 1994. 93. Nica Panaite Managementul calității și ierarhizarea universităților românești, București, Editura Paideia, 2000. 94. Nica Panaite Managementul și strategia științei În Întreprinderea competitivă, Iași, Editura Moldova, 1990. 95. Nica Panaite, Maxim Emil Conducerea unităților
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
KNOWLEDGE (A guidebook for the community of practitioners) http://www.iln best.org/upload/File/km handbook eng.pdf; Igor Munteanu Veaceslav Ioniță, Managementul Cunoștințelor (Un ghid pentru comunitățile de practicieni), http://www.iln-best.org/upload/ File/km handbook ro.pdf. 92. Munteanu, A. Incursiune În creatologie, Editura Augusta, Timișoara, 1994. 93. Nica Panaite Managementul calității și ierarhizarea universităților românești, București, Editura Paideia, 2000. 94. Nica Panaite Managementul și strategia științei În Întreprinderea competitivă, Iași, Editura Moldova, 1990. 95. Nica Panaite, Maxim Emil Conducerea unităților
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ținuți la distanță de sursele de căldură. Cu cât temperatura este mai scăzută, cu atât vei vedea că el rezistă mai bine. Rețete vechi din moși-strămoși Este sărbătoarea Crăciunului și nimic nu este mai firesc decât să facem o scurtă incursiune rețetelor vechi ca sfânta sărbătoare. Spectaculoase și gustoase, rețetele speciale pe care vi le prezentăm acum sperăm să vă aducă farmecul pe care îl aveau în momentul în care au fost inventate. Sarmale “afumate”. Amestecă într-un lighenaș carnea tocată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ea iradiază din credință ca văpaia din focul aprins”. (Modul teandric, „Gândirea”, Ianuarie 1940). Din acest motiv este deosebit de greu să urmărești activitatea spirituală a lui Nichifor Crainic pe unul din planurile în care s-a răsfrânt, fără să faci incursiuni și în celelalte. Greutatea nu e totuși atât de mare pentru cel care întreprinde expunerea operei sale teologice. Cu riscul de a da un studiu puțin trunchiat, poți totuși să descrii amănunțit o sursă fără a trebui să amintești de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ținuți la distanță de sursele de căldură. Cu cât temperatura este mai scăzută, cu atât vei vedea că el rezistă mai bine. Rețete vechi din moși-strămoși Este sărbătoarea Crăciunului și nimic nu este mai firesc decât să facem o scurtă incursiune rețetelor vechi ca sfânta sărbătoare. Spectaculoase și gustoase, rețetele speciale pe care vi le prezentăm acum sperăm să vă aducă farmecul pe care îl aveau în momentul în care au fost inventate. Sarmale “afumate”. Amestecă într-un lighenaș carnea tocată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
despicătura. S-a observat limba - dacă are vârf ascuțit sau plat, dacă este o limbă groasă, lată, dacă efectuează la cerere mișcările indicate de ridicare, de coborâre sau de lateralitate în gură și în afara gurii, dacă frenul sublingual permite aceste incursiuni ale limbii. S-a observat funcția velară. Copilului i se cere să deschidă gura și să pronunțe vocala „a” pentru a vedea dacă vălul are mișcări posterioare de închidere a naso-faringelui, ce distanță se stabilește între marginea posterioară a vălului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
antropologiei simbolice, în măsura în care o bună parte a acestor termeni ar fi contribuit la lămurirea unor discuții preliminare despre miza simbolisticii artei religioase, aceasta neînsemnând o scădere a achiziției auctoriale, ci o mai bună panoramare a sa. Merită amintite și scurtele incursiuni în creațiile unor scriitori români din temnițele comuniste: Radu Gyr, Nichifor Crainic, aspecte exemplare pentru ipostazele artei producătoare de sens, a unei arte spiritualizate, din lunga imnografie a martirajului românesc. Desigur, că toate aceste lucruri ar putea constitui obiectul altor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]