3,661 matches
-
stupidă) era (deschisă sau acoperită): Cine i-a dat voie? Adevărul este că românii, nici cei din țară, nici cei din străinătate, nici cele două grupuri între ele, nu știu încă să coopereze în scopuri comune superioare, păstrându-și fiecare individualitatea. Suntem, probabil, un popor mult prea individualist, prea fragmentat, prea puțin ridicat la principii generale și prea trac. Mă refer la un pasaj precis din Herodot, pe care vă las să-l descoperiți... singur. Nu știu ce înțelegeți Dvs., în mod exact
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
creațiilor locale, ieșirea din izolare, lărgirea orizontului. Cine nu cunoaște decât o literatură nu cunoaște decât o singură pagină a cărții. (Mazzini) 3. Literatura europeană (=universală) încurajează competiția și spiritul de emulație al literaturilor naționale, care-și păstrează în continuare individualitatea, specificul și aspirațiile specifice. Fiecare are însă un rol de jucat și Goethe apasă încă o dată pe ideea necesității ieșirii din țarcul strâmt, prin depășirea izolării și a provincialismului, în primul rând a literaturii germane. Ea are misiunea sa, dar
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
evocate crâmpeie din viața câmpenească, rurală. POLCAdans popular originar din Boemia, în ritm viu, sprinten. POLIFONIE- artă și știință a suprapunerii coordonate a mai multor linii melodice care se află în relații armonice, fără ca în ansamblu ele să-și piardă individualitatea melodică. POLONEZAdans de origine poloneză, în tempo moderat și în măsura de ¾, cu ritm viguros și cu caracter maiestos, solemn, asemănător mersului. PRELUDIUpartea introductivă a uneipiese muzicale mai ample, prima piesă muzicală dintr-o suită instrumentală, piesă care precede o
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
de Artă, Cluj- Napoca, 1975, clasa prof. Liviu Florean. Debut artistic - 1974 Bibliografie și reprezentare grafică: Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 84. „Printre artiștii naivi subsumabili ‚grupului de la Cluj”, Aurora Moraru reprezintă poate individualitatea mai apropiată ca stil și surse de inspirație de pictorii de la Uzdin sau cei din Brusturi (Arad). Un univers fabulos în care natura luxuriantă se alătură omului, a cărui imagine elaborată izvorăște parcă din sânul ei. O picătură egală
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
a stabili absolutismul majorității pe care nu-l putem obține de la clasele censitare inteligente. Obișnuind în felul acesta pe toată lumea cu ideea valorii sale proprii, vom distruge importanța familiei creștine și valoarea ei educatoare, nu vom lăsa să se producă individualitățile cărora mulțimea condusă de noi nu le va permite nici să se remarce și nici să vorbească: mulțimea este obișnuită să ne asculte numai pe noi care îi plătim supunerea și atenția. Astfel vom face din popor o forță atât
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
creștini, Autocrația salvatoare și Constituția, precum știți foarte bine, nu este altceva decât o școală de discordii, dezbinări, discuții, deosebiri de vederi, de sterpe agitații ale partidelor; într-un cuvânt, este școala care face ca un stat să-și piardă individualitatea și personalitatea. Tribuna, ca și presa, a condamnat guvernele la inactivitate și la slăbiciune: ea le-a făcut prin aceasta puțin necesare, de prisos; ceeace explică faptul că au fost răsturnate. Era republicană atunci a devenit posibilă, noi am înlocuit
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
și numai să aibă succes. Această psihologiene ușurează foarte mult sarcina de a-i conduce. Acești tigri în aparență au suflete de miei, și capetele lor sunt complet goale. Noi le-am dat ca un cal de bătaie visul absorbirii individualității umane cu unitatea simbolică a colectivismului. Ei nu și-au dat și nu-și vor da curând seama că acest cal de bătaie este o călcare evidentă a celei mai importante din legile naturii, care a creat, din prima zi
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
vor da curând seama că acest cal de bătaie este o călcare evidentă a celei mai importante din legile naturii, care a creat, din prima zi a creației, pe fiecare ființă deosebită de celelalte, tocmai pentru ca făptura să-și susțină individualitatea. Că noi am fost în stare să-i aducem la această nebună orbire, asta nu dovedește cu o limpezime izbitoare până în ce hal inteligența lor este puțin dezvoltată, pusă alături de a noastră? Această împrejurare este chezășia principală a succesului nostru
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
vigoare, de viață). Doar două au că reprezentări foarte reușite efigii (Karpel Lippe, 1900 și Vasile Alecsandri, 1906 (fig. 16av). În ceea ce ne privește, așa cum arătăm mai înainte, credem că Sternberg era un meseriaș de elită, un gravor cu o individualitate aparte, care impresionează prin artă reproducerii cu fidelitate a edificiilor, un gravor-bijutier a cărui măiestrie nu merge până acolo încât să dea expresivitate, viața efigiilor. Îi lipsește acel ceva ce ține de artă realizării portretului, motiv pentru care, este posibil
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fig. 112rv) o ramură bogat de laur arcuita spre dreapta contemplatorului medaliei îmbrățișează inscripția pe patru rânduri COLEGII / ELEVII / ADMIRATORII / 1934. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare cum rar se poate întâlni în medalistica românească, cu o individualitate aparte, data de simplitatea conceperii acesteia, dar și de valoarea gravurii medalistice a chipului. Contemplând o asemenea realizare, în mod paradoxal, te simți complice la o mare nedreptate. Cauza acestei trăiri stranii o constituie faptul că personalități stabile ale școlii
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
nu au aceeași înzestrare fizică și psihică. Nivelul de cunoștințe generale sau specifice studiului muzicii și implicit al viorii este deasemenea eterogen. Motivația frecventării cursurilor de vioară poate fi și ea diferită. Noi, profesorii, suntem cei chemați să cunoaștem fiecare individualitate și să găsim cele mai specifice soluții pentru dezvoltarea personalității viitoare a fiecăreia. De aici trebuie să pornim în eșalonarea transmiterii de cunoștințe și în formarea deprinderilor. Anul întâi de studiu al viorii este timpul în care elevul învață și
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
nimic inferior,sub raportul conștiinței,unui orășean. Ion a lui Rebreanu nu este un exponent și chiar dacă autorul l-a gândit ca pe un simbol,nu l-a oprit la schemă,ci “l-a pus să acționeze ca o puternică individualitate.Bineînțeles că această individualitate,conform metodei realiste,nu vine în contradicție cu așa-numitul caracter tipic manifestat în împrejurări tipice”.Individualitatea lui Ion se compune din convergența a trei coordonate(socialitate,eros,moralitate) și se conturează din intersectarea experiențelor corespunzătoare
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
conștiinței,unui orășean. Ion a lui Rebreanu nu este un exponent și chiar dacă autorul l-a gândit ca pe un simbol,nu l-a oprit la schemă,ci “l-a pus să acționeze ca o puternică individualitate.Bineînțeles că această individualitate,conform metodei realiste,nu vine în contradicție cu așa-numitul caracter tipic manifestat în împrejurări tipice”.Individualitatea lui Ion se compune din convergența a trei coordonate(socialitate,eros,moralitate) și se conturează din intersectarea experiențelor corespunzătoare:socială,erotică și morală
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
ca pe un simbol,nu l-a oprit la schemă,ci “l-a pus să acționeze ca o puternică individualitate.Bineînțeles că această individualitate,conform metodei realiste,nu vine în contradicție cu așa-numitul caracter tipic manifestat în împrejurări tipice”.Individualitatea lui Ion se compune din convergența a trei coordonate(socialitate,eros,moralitate) și se conturează din intersectarea experiențelor corespunzătoare:socială,erotică și morală. Scriitorul ne introduce în lumea fascinantă a satului,începându-și cartea cu descrierea a horei.Aparenta toropeală
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
a limbajului. În legătură cu fundamentele comunicării organizaționale, apelăm la ajutorul unui model preluat de la o școală japoneză, intitulat Nonaka Model. Acesta vorbește despre două tipuri de cunoaștere: cunoașterea implicită și cunoașterea explicită. Informațiile din cunoașterea implicită se adună, de la mai multe individualități, reunite în cadrul unei organizații (familie, școală, societate, națiune, comunitate) și astfel se obține cunoaștere comună. Aceasta se transformă în cunoaștere explicită. Organizația creată are menirea să ofere informația grupului, care la rândul său să o transmită individului la modul explicit
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cu dezvoltarea științifică și tehnologică accelerată proprie lumii actuale. Sunt constructibile ipoteze psihologice care încearcă sa propună modele comportamentale ale individului bazate pe criterii valorizante și pe motivații personale, să sublinieze factorii sociali sau ereditari care influențează în diferite feluri individualitatea noastră. În știință, o ipoteză este o legătură între două variabile. Este o supoziție care se bazează provizoriu pe observații și care servește la explicarea anumitor fenomene, dar care nu se poate verifica atât de temeinic prin experiență sau experiment
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
imaginarul își păstrează în mare parte vechile structuri. Istoria lui devine mai dinamică pe măsură ce se apropie de pragul modernității, prin Renașterea italiană, protestantism și Contra-Reformă. Mișcări opuse ca sens, paradoxal similare ca semnificație: toate clamează dreptul la afirmarea deplină a individualității și la relația directă a credinciosului cu divinitatea. Artistul catolic plasează figura sacră în scenografia orașului și în proximitatea contemporanilor săi, cărora le împrumută chipurile pentru a reprezenta identitatea unor personaje biblice; iconoclasmul vehement al Reformei refuză imaginea religioasă ca
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Basarab, în care programul politic al domnului isihast (portret fără trăsături particulare) are o amplă vocație creștină și este așezat în descendența directă a voinței de inspirație divină a lui Constantin I, domnii celor trei țări românești și-au păstrat individualitatea în cadrul imaginarului cult (reflectat în cronici și letopisețe); la trecerea în legendele și în poveștile populare, ei s-au apropiat de modelul religios al sfinților-eroi cărora au început să le "semene" - pomeniți des în Jitii, Minee și Sinaxare. Atitudinea exemplară
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
legate de semantica verbelor de percepție", în Liliana Ionescu Ruxăndoiu, Mircea Anghelescu (coord.), Cercetări și studii. Volumul Școlii Doctorale a Facultății de Litere, Editura Paralela 45, p. 251-263. Niculescu 1978 = Alexandru Niculescu, Alexandru, "Completivizarea romanică - privire specială asupra românei", în Individualitatea limbii române între limbile romanice (II). Contribuții socioculturale, București, Editura Științifică și Enciclopedică, p. 253-273. Ocheșanu 1961 = Rodica Ocheșanu, "Observații asupra propozițiilor interogative indirecte", în Al. Graur, Jacques Byck (ed.), Studii de Gramatică, III, p. 151-169. Pană Dindelegan 1974 = Gabriela
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
o formă de învățământ - este benefică pentru completarea educației din familie. Școala alături de familie este un factor important în depistarea, formarea și dezvoltarea aptitudinilor creatoare. Pentru ca potențialul creativ al fiecărui copil să se dezvolte, trebuie să se țină seama de individualitatea fiecărui copil. Înainte de a face primele demersuri de educație a creativității copilului ar fi utilă o definire operațională a creativității la vârsta școlarității mici. După cunoașterea conceptului, școlii contemporane îi revine sarcina cultivării gândirii inovatoare. Opiniile vis-a-vis de rolul școlii
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
externi care continuă și amplifică o anumită stare estetică, așa cum se întâmplă în ceremoniile religioase, prin care se dobândește o încurcătură ontologică între artele cu interes estetic și cele pur ritualice. Însă, anumite opere nu sunt nimic mai mult decât individualități sociale care au la bază o formă universală derivată din însăși ideea de bază a operei de artă. Opera de artă trebuie să aibă o trăsătură specifică pentru ca analiza ontologică să poată să-i explice existența individuală. Prin urmare, în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
nivelul sensului comun, înțelegerea operei de artă variază între referențele termenilor de tip natural determinați de conceptele limbajului și cei care sunt asociați cu termenul dat. Există un contact cauzal între cei care stabilesc referința acestor termeni și obiectul sau individualitatea referențială. Obiectul de artă este interpretat și înțeles prin intermediul unei relații cauzale dintre limbaj și înțelegerea în sens larg a naturii obiectului dat. Dar orice înțelegere cauzală a obiectului de artă poate să se dovedească falsă. Natura metafizică a unui
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cel al expresiei primare ce se află într-o acțiune continuă a intenționalității și a percepției oferind o deschidere absolută. Limbajul scris este limbajul dependent de stil și de absența ideii prime a autorului. Limbajul scris este o proiecție a individualității autorului, în timp ce misticismul limbajului este exprimat prin procesul de seducție a cititorului. Apariția unei opere de artă scrise constă în prezentarea obiectului fizic, în timp ce percepția începe odată cu procesul de citire. Limbajul scris are, așadar, un mod individual de apariție și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Steinsweisen) pot fi extrase trei tipuri: ființa reală (Realsein), ființa ideală (Idealsein) și ființa posibilă (Möglichsein) (Streit I, 66). Diferitele moduri de existență ale dependenței ontologice a obietelor țin de momentele de existență a fiecărei ființe în parte. Relația dintre individualitatea obiectului de artă și lumea exterioară duce la ideea de eteronomie a ființei (Seinsheteronomie). Un obiect poate fi eteronom doar dacă atributele sale sunt imanente. După Ingarden opera de artă există sub forma unei entități eteronome. Modul de existență al
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
subiectivă prin experiență, poate fi înțeleasă ca un constituent ontologic ce contribuie la finalizarea operei literare. Completitudinea literară aduce în discuție și rolul autorului în cadrul ei de manifestare și compoziție. Se presupune o relație între opera literară, viața fizică și individualitatea autorului. Experiențele determinate ale autorului, precum și ideea originară - imaginea originară, contribuie la definirea operei literare. Dar calitățile individuale ale operei literare funcționează independent de orice constituție exterioară ei. Astfel, orice experiență subiectivă transpusă în narativitatea literară devine constituentă operei, și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]