4,971 matches
-
la violență dacă victimele se opun atacurilor. În cazul lor, scopul principal este banul, nicidecum rănirea sau prejudicierea. Cu toate acestea, admirația celorlalți sau reușita atacurilor întreprinse accentuează valoarea instrumentală a comportamentelor manifestate. Cele două tipuri de agresivitate, ostilă și instrumentală, creează subiectul unor controverse, chiar dacă un număr important de psihologi sociali recunosc și acceptă distincția făcută (Bandura, 1986; Buss, 1961; Feshbach, 1970). Pentru Bandura (1983), agresivitatea ostilă și agresivitatea instrumentală vizează obiective specifice, chiar dacă diferite, fapt ce le transformă pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a comportamentelor manifestate. Cele două tipuri de agresivitate, ostilă și instrumentală, creează subiectul unor controverse, chiar dacă un număr important de psihologi sociali recunosc și acceptă distincția făcută (Bandura, 1986; Buss, 1961; Feshbach, 1970). Pentru Bandura (1983), agresivitatea ostilă și agresivitatea instrumentală vizează obiective specifice, chiar dacă diferite, fapt ce le transformă pe ambele în forme ale agresivității instrumentale. Zillmann (1979 citat de Tedeschi și Felson, 1994) propune înlocuirea conceptelor de agresivitate ostilă și agresivitate instrumentală cu noțiunile de agresivitate "motivată de nemulțumire
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un număr important de psihologi sociali recunosc și acceptă distincția făcută (Bandura, 1986; Buss, 1961; Feshbach, 1970). Pentru Bandura (1983), agresivitatea ostilă și agresivitatea instrumentală vizează obiective specifice, chiar dacă diferite, fapt ce le transformă pe ambele în forme ale agresivității instrumentale. Zillmann (1979 citat de Tedeschi și Felson, 1994) propune înlocuirea conceptelor de agresivitate ostilă și agresivitate instrumentală cu noțiunile de agresivitate "motivată de nemulțumire (annoyance-motivated)" și agresivitate "motivată de interes (incentive-motivated)". Agresivitatea "motivată de nemulțumire" se referă la comportamentele întreprinse
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Pentru Bandura (1983), agresivitatea ostilă și agresivitatea instrumentală vizează obiective specifice, chiar dacă diferite, fapt ce le transformă pe ambele în forme ale agresivității instrumentale. Zillmann (1979 citat de Tedeschi și Felson, 1994) propune înlocuirea conceptelor de agresivitate ostilă și agresivitate instrumentală cu noțiunile de agresivitate "motivată de nemulțumire (annoyance-motivated)" și agresivitate "motivată de interes (incentive-motivated)". Agresivitatea "motivată de nemulțumire" se referă la comportamentele întreprinse de individ pentru a pune capăt unei stimulări "aversive" (furie acută, maltratare) sau pentru evitarea acesteia. Agresivitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
citat de Coie și Dodge, 1997) propun utilizarea termenilor de agresivitate reactivă și pro activă. Agresivitatea reactivă trimite la un comportament de răzbunare (retaliation) pe care individul îl manifestă atunci când se simte amenințat, iar agresivitatea pro activă, ca și cea instrumentală, presupune comportamente de constrângere și intimidare (bullying) ce contribuie la realizarea unor scopuri personale. Cercetările făcute de Dodge et al. (1987) și alți specialiști (vezi Tedeski și Felson, 1994), indiferent de conceptul utilizat, reprezintă adevărate suporturi empirice solide pentru distincțiile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cauzală) exprimate verbal în legătură cu diferitele fenomene sociale. Aceleași studii arată că reprezentările agresivității la femei sunt mai degrabă afective. Femeile asociază agresivitatea cu pierderea controlului și cu un mare sentiment de vinovăție. Pentru bărbați agresivitatea are o valoare mai mult instrumentală. Este vorba despre un mijloc eficient de a-i controla pe ceilalți. Archer și Parker (1996) au studiat diferitele reprezentări sociale induse de variabila de sex la copii. Cercetătorii au ajuns la concluzia că diferențele specifice între bărbați și femei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
specifice între bărbați și femei dictate de diferitele forme de socializare apar la vârste foarte mici. Constatând de asemenea diferențe în ceea ce privește formele de agresivitate directă și indirectă, aceeași autori au semnalat că tendința bărbaților de a-și explica agresivitatea drept instrumentală, iar a femeilor de a o defini ca pe un comportament indezirabil la nivel emoțional se manifestă foarte devreme în copilărie. Frodi, Macaulay și Thome (1997) constată că femeile percep, în general, agresivitatea ca pe un comportament pe care nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cauza situațională)? Cunoștințele actuale despre agresivitate ne permit identificarea unui număr important de factori situaționali ce pot sta la originea comportamentelor agresive, fapt deja demonstrat de clasificarea din capitolul I (agresivitate afectivă sau ostilă, pe de o parte, și agresivitate instrumentală, pe de altă parte). În primul caz, agresorul vrea să facă rău victimei, în cel de-al doilea caz, agresorul nu dorește să-i provoace daune celuilalt, dar încărcătura emoțională ce-i însoțește comportamentul este destul de mare. Agresivitatea de ordin
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
acest caz este mai corect să spunem că activitățile hormonale constituie variabilele personale sau "background-ul" unei situații "ostile" ce declanșează agresivitatea (Geen, 1998). Sistemul nervos și comportamentul agresiv Recentele lucrări de neurofiziologie susțin că comportamentul agresiv este un comportament instrumental al cărui scop este fie afirmarea și / sau satisfacerea nevoilor sau dorințelor, fie apărarea împotriva amenințărilor. Organizarea acestui comportament conține trei niveluri de funcționare: un nivel de reacții automate sau automatizate, programate sau nu genetic, un nivel în care stimulii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivității în acest caz, indivizii care încalcă adesea regulile fără justificare vor fi cei implicați cel mai frecvent în situații conflictuale. Procesele de exprimare a plângerilor, a reciprocității, a atribuirii și a influenței sociale vor fi folosite în declanșarea agresivității instrumentale. Alegerea strategică astfel făcută va avea drept scop restabilirea ordinii și a dreptății (a se vedea Tedeschi et al., 1994). Susținătorii acestei abordări contestă cu desăvârșire influența factorilor biologici, fiziologici sau neurologici asupra manifestării comportamentului agresiv. Din punctul lor de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
avea drept scop restabilirea ordinii și a dreptății (a se vedea Tedeschi et al., 1994). Susținătorii acestei abordări contestă cu desăvârșire influența factorilor biologici, fiziologici sau neurologici asupra manifestării comportamentului agresiv. Din punctul lor de vedere, agresivitatea este un comportament instrumental ce poate fi folosit pentru a-i influența pe ceilalți, pentru a proteja propria identitate socială sau pentru a restabili dreptatea. Agresivitatea nu este în schimb consecința normală a unei relații interpersonale conflictuale. Atunci când interesele se ciocnesc sau norma este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
recompense, acest sistem va stabili cu furia o relație bazată pe principiul antitezei. Procesele de întărire, activate de fluctuațiile sistemului de explorare și de comportamentele de consum ce-l însoțesc, i-ar atribui furiei un statut de răspuns apetitiv și instrumental. Acest tip de învățare este asigurat de o condiționare clasică sau operantă și observarea directă sau indirectă. În afară de determinismul biogenetic și neuronal, educația are de asemenea un rol important în controlarea agresivității cu condiția ca ea să înceapă înainte de nașterea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
bazat pe modelul prelucrării informațiilor sociale Modelul explicativ al comportamentului agresiv bazat pe modelul prelucrării informațiilor integrează propunerile modelului cognitiv-asociaționist cu propunerile modelului învățării sociale în ceea ce privește definiția agresivității, diferitele sale forme și relația pe care o stabilește cu furia. Agresivitatea instrumentală și agresivitatea ostilă reprezintă polii opuși ai aceluiași spațiu, influențați de procese cognitive comune (Dodge et al., 1987). Astfel furia se produce atunci când individul se află într-o stare de activare emoțională, fiind activată totodată și reprezentarea mentală a conceptului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dar și în cel al altora. Dodge crede că interpretările ar putea modifica schemele sinelui și, în consecință, viitorul comportament al individului. Interpretările ar putea duce la formarea unor modele euristice ale deciziilor sau scenariilor ce valorizează cu precădere recompensele instrumentale în defavoarea celor de relaționare (vezi figura 3, p. 145). Figura 2 Modelul prelucrării informației sociale propus de Huessmann (1988) Notă: Adaptat după Geen și Donnerstein, 1998, p. 88 Figura 3 Modelul prelucrării informației sociale propus de Crick și Dodge Notă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este memorat. Dacă scenariile activate sunt incompatibile cu scenariul observat, codarea va fi mai dificilă și mai ușoară în caz contrar. Păstrarea în memorie a scenariului depinde de interesul pentru consecințele acestuia, păstrarea realizându-se printr-un proces de învățare instrumentală. Conform modelului, învățarea instrumentală este influențată de modul în care individul interpretează răspunsul celorlalți la propriul său comportament. Adesea din cauza schemei activate, agresorul nu atribuie reacțiile negative ale celorlalți scenariului specific pe care l-a folosit, prin urmare, nici un fel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
activate sunt incompatibile cu scenariul observat, codarea va fi mai dificilă și mai ușoară în caz contrar. Păstrarea în memorie a scenariului depinde de interesul pentru consecințele acestuia, păstrarea realizându-se printr-un proces de învățare instrumentală. Conform modelului, învățarea instrumentală este influențată de modul în care individul interpretează răspunsul celorlalți la propriul său comportament. Adesea din cauza schemei activate, agresorul nu atribuie reacțiile negative ale celorlalți scenariului specific pe care l-a folosit, prin urmare, nici un fel de învățare ce vizează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este posibil un atașament foarte puternic față de propria apartenență națională fără a fi însă nevoie de impunerea priorității și superiorității naționale (Feshbach, 1994). Victoria națiunilor ce se angajează în acte de violență majore legitimează acest gen de comportament, conferind valoare instrumentală violenței. În concluzie, chiar dacă explicația agresivității își află originea în frustrarea nevoilor fundamentale, procesele de dezangajare morală, de categorizare socială deviantă, de identificare a autorității, de afirmare a sinelui pot accelera evoluția unei societăți pe calea violenței și genocidului. Activități
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cazul categorizării agresiunilor. Se poate face următoarea distincție în funcție de obiectivele urmărite: agresivitatea ostilă, pe de o parte (agresorul nu are alt scop decât de a răni o țintă concretă, iar obiectivul este atins atunci când reușește să o rănească), și agresivitatea instrumentală, pe de altă parte (actorul acționează în scop competitiv și-și întrerupe acțiunile atunci când sfârșește competiția). În unele sporturi este foarte greu de deosebit comportamentul agresiv de comportamentul de afirmare competițională (assertiveness). Pentru a distinge alegerea jucătorului între comportamentul agresiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
imigranți adoptă un mod de viață ce transcende normele sociale, deviind în raport cu cultura locală. Care sunt consecințele agresiunilor îndreptate împotriva copiilor? Copiii reacționează diferit la maltratare în funcție de interpretările pe care le dau evenimentelor întâmplate. Maltratarea poate fi considerată o agresiune instrumentală, un mijloc folosit de către părinte în scop educativ. În acest caz, probabilitatea învățării și reproducerii acestui gen de comportament este mult mai ridicată, comportamentul părintelui fiind apreciat ca semn de afecțiune în universul copilului. Nevoia de dragoste parentală îl poate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cazul agresivității evidente (fizică, verbală), a statutului experimentatorului și altele. Hokanson (1970) ajunge la concluzia că agresivitatea nu duce în mod obligatoriu la reducerea activării fiziologice sau a tendințelor agresive. Rezultatele obținute demonstrează că doar agresivitatea însușită ca un comportament instrumental folosit împotriva unei ținte specifice poate diminua tensiunea indusă de provocare. Alte studii empirice arată că doar angajarea în activități violente precum sporturile violente nu diminuează sentimentele de ostilitate, ci dimpotrivă le sporesc. Aceleași rezultate s-au înregistrat și în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
140, 142 fiziologică 110-112, 204, 222 Agresivitate activ-pasivă 16 animală, 10, 15, 55 caracteristici 12-13 conjugală 205-208 copilului 214-216 definiție 12 directă 16, 25-26, 34, 166, 167 domestică 203-214 fizică 16, 24, 34, 167 indirectă 16, 25-26, 34, 166, 167 instrumentală 17, 137, 142 împotriva copiilor 209-214 justificată 69 măsurare 166, 167 ostilă 17, 142 provocată de nemulțumire 18 provocată de interes 18 proactivă 18 reactivă 18 relațională 24 sexuală 186, 198-203 tipologie 16 verbală 16, 24 Agresiv (ă) gând 12
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
învățării sociale 127-128, 191, 195 socio-cognitive 134-148 transferul activării fiziologice 64-68 Teorie explicativă 15 mecanicistă 121, 122-125 unidimensională 130, 135 Testul Rorschach 158 Rosenwieg 159 TAT Testosteron 22, 28, 104-106 Trans-sexual 105, 106 Trăire personală 33 V Valoare afectivă 23 instrumentală 23 Variabilă dependentă 154 independentă 154 moderatoare 31 Victimă 12, 14, 17, 27, 58-60, 193, 199, 204 pasivă 77, 171 provocatoare 77 Viol 15, 68, 174 Violență 14 domestică 203 împotriva femeilor 68 instituțională 89 mediatizată 81, 82, 84, 193-198
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
engleză), iar altele o elimina complet (armeana, bengali); limbile indo-europene sînt limbi acuzative, spre deosebire de cele ergative (sau neacuzative), cum ar fi cele ibero-caucaziene, australiene aborigene etc.; dacă în sanscrita întîlneam opt cazuri (nominativ, genitiv, dativ, acuzativ, vocativ, ablativ, locativ și instrumental), acest număr s-a redus permanent în limbile indo-europene: șase cazuri în latină și rusă, cinci cazuri în greacă veche, trei cazuri în hindi-urdu, două cazuri în franceză veche; în limbile sintetice cazul se realizează prin desinențe (de ex. latină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ambele valorificabile în cadrul comunicării interpersonale; vezi, de exemplu, comunicarea față în față și comunicarea prin e-mail, telefon, Messenger, Facebook etc. Din perspectiva intenției comunicative a locutorului, distincția se operează, în literatura de specialitate și în practica relaționării interumane, între comunicarea instrumentală (Festinger, apud Ezechil, 2002, p. 10), centrată pe intenția de a produce un efect asupra interlocutorului, și cea consumatorie (care nu vizează un astfel de efect), ambele tipuri reperabile, se asemenea, în planul comunicării interpersonale; vezi, de exemplu, o situație
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de un cercetător sau altul): * stil directiv vs. egalitarist vs. structurativ 18 vs. dinamic vs. de abandon vs. de evitare (Jamț, Ștefănescu & Samson, 2006, p. 37 ș.u.); * stil direct vs. indirect, elaborat vs. exact vs. succint; personal vs. contextual; instrumental vs. afectiv (Gudykunst, apud Șerbănescu, 2007, pp. 258-259); * stil instrumental-exact vs. spontan-argumentativ vs. implicat-expresiv vs. elaborat-dramatic vs. birocratic-contextual vs. succint-supus, deferent (FitzGerald, apud Șerbănescu, 2007, pp. 260-262); * stilul permisiv-dependent vs. de susținere vs. altruist vs. agresiv-depreciativ vs. conștient de sine
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]