4,097 matches
-
de obiectul extramental și de actul intelectului posibil; (A.6) conceptul este primum cognitum, este primul obiect al cunoașterii pe care intelectul posibil îl formează în cadrul primei operații a intelectului; A.7) conceptul poate fi înțeles ca semn; A.8) intelectul posibil, în operația lui de formare a conceptului, se aseamănă cu imaginația, care își formează o reprezentare a obiectelor care nu există ca atare în lumea extramentala. Argumentele și consecințele A.1 a A.8 conduc fără efort către înțelegerea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
anumită culoare, că au un anumit miros sau o anumita textura. În funcție de specificul informațiilor pe care le transmit, entitățile intermediare se pot adresa doar unei puteri cognitive sau, dimpotrivă, măi multora. De pildă, speciile sensibile nu pot fi receptate de către intelectul agent, cum nici speciile inteligibile nu pot fi receptate de către vreun simt intern sau extern, pe când la imagini au acces toate simțurile interne. Așa cum pentru fiecare obiect senzorial propriu există câte un simț extern pe măsură, la fel pentru fiecare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care există ca atare în lumea înconjurătoare, dar care nu sunt pre zente în aria de acțiune a simțurilor externe, și obiecte care nu există ca atare în natură. Imaginile au un caracter aparte deoarece sunt în relație și cu intelectul agent, si cu simțurile interne, excluzând simțul comun. Spre deosebire de imagini, speciile inteligibile și conceptele nu pot relaționă decât cu puterile intelective, anume cu intelectul agent și cu intelectul posibil. Între aceste entități intermediare și puterile cognitive se pot instaură, așa cum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
există ca atare în natură. Imaginile au un caracter aparte deoarece sunt în relație și cu intelectul agent, si cu simțurile interne, excluzând simțul comun. Spre deosebire de imagini, speciile inteligibile și conceptele nu pot relaționă decât cu puterile intelective, anume cu intelectul agent și cu intelectul posibil. Între aceste entități intermediare și puterile cognitive se pot instaură, așa cum am arătat, două relații: una cognitivă, cănd entitatea intermediară devine obiectul puterii cognitive, și una cauzala, cănd entitatea este doar cea care cauzeaza asimilarea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
natură. Imaginile au un caracter aparte deoarece sunt în relație și cu intelectul agent, si cu simțurile interne, excluzând simțul comun. Spre deosebire de imagini, speciile inteligibile și conceptele nu pot relaționă decât cu puterile intelective, anume cu intelectul agent și cu intelectul posibil. Între aceste entități intermediare și puterile cognitive se pot instaură, așa cum am arătat, două relații: una cognitivă, cănd entitatea intermediară devine obiectul puterii cognitive, și una cauzala, cănd entitatea este doar cea care cauzeaza asimilarea formală a conținutului informațional
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoașterii, ci doar unul cauzal. Această concluzie la care am ajuns și mai sus, în urma unor analize detaliate, în capitolul precedent, a fost notata cu „p“. Cazul imaginilor, al entităților intermediare de la nivelul simțurilor interne, cele cu care interacționează și intelectul agent, este ceva mai complicat decât cel al speciilor sensibile, tocmai pentru că acestea intra în contact cu două puteri cognitive aflate la niveluri diferite ale cunoașterii: imaginația și intelectul agent. Am aratat mai sus că, în procesul cunoașterii, imaginile joacă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
entităților intermediare de la nivelul simțurilor interne, cele cu care interacționează și intelectul agent, este ceva mai complicat decât cel al speciilor sensibile, tocmai pentru că acestea intra în contact cu două puteri cognitive aflate la niveluri diferite ale cunoașterii: imaginația și intelectul agent. Am aratat mai sus că, în procesul cunoașterii, imaginile joacă un rol instrumental, cauzal, nefiind obiectele pe care le cunosc puterile cognitive, ci fiind cele prin care (id quo) acestea ajung la cunoașterea obiectelor extramentale. Și în cazul imaginilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
unde au un mod de a fi intențional și imaterial, ceea ce înseamnă că, pe lângă cele trei caracteristici deja enunțate, imaginile o au și pe a patra, anume dublă existența. Dar imaginile nu se află într-o relație cognitivă doar cu intelectul agent, ci și cu imaginația. Aici raporturile se schimbă, rolul pe care imaginea îl joacă pentru imaginație nu este același cu rolul jucat de imagine în raport cu intelectul agent. Spre exemplu, pentru a-mi putea imagina un manuscris din piele de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dublă existența. Dar imaginile nu se află într-o relație cognitivă doar cu intelectul agent, ci și cu imaginația. Aici raporturile se schimbă, rolul pe care imaginea îl joacă pentru imaginație nu este același cu rolul jucat de imagine în raport cu intelectul agent. Spre exemplu, pentru a-mi putea imagina un manuscris din piele de marțian este nevoie să creez o imagine particulară a unui manuscris și a unui marțian și să pun împreună cele două imagini. Chiar dacă în lumea reală există
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
stârnit o serie întreagă de controverse atât în exegeza contemporană, cât și în cea medievală, am arătat mai sus că singurul rol pe care îl pot juca aceste entități intermediare intelective este cel cauzal. Este drept, în mișcarea secundară a intelectului, mișcarea de întoarcere asupra lui și asupra puterilor cognitive, speciile inteligibile devin obiecte ale cunoașterii, dar acest caz nu a fost analizat în cartea de față. Așadar, argumentele pentru rolul cauzal al speciilor inteligibile sunt, în mare, aceleași de la nivelul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este structura chimică a cafelei, ci cafeaua propriu-zisă din ceașcă fierbinte (statutul de id quo al intermediarului), în virtutea faptului că ambele, structura cafelei și cafeaua, împartă sesc aceeași formă (similitudo). Specia inteligibila are un mod de a fi accidental în intelect, adică esență subiectului cunoscător nu dispare dacă acesta are sau nu în minte structura chimică a cafelei, deci dacă acesta se gândește sau nu la cafea. În același timp, datorită faptului că asigura cunoașterea, care este întotdeauna despre universalii, si
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
patra en titate, conceptul. Însă, după cum s-a putut observa în subcapitolul ÎI.8 ., conceptul este o entitate intermediară aparte, al cărei rol în procesul cunoașterii umane se aseamănă cu rolul pe care îl joacă imaginea pentru imaginație, nu pentru intelectul agent. Interpretarea conceptului ca entitate cognitivă are la bază opt argumente, care explică relația dintre intelectul posibil și concept și diferența conceptului de speciile inteligibile și de actul intelectului. Argumentele arată că la baza considerării statutului cogni tiv al acestei
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
o entitate intermediară aparte, al cărei rol în procesul cunoașterii umane se aseamănă cu rolul pe care îl joacă imaginea pentru imaginație, nu pentru intelectul agent. Interpretarea conceptului ca entitate cognitivă are la bază opt argumente, care explică relația dintre intelectul posibil și concept și diferența conceptului de speciile inteligibile și de actul intelectului. Argumentele arată că la baza considerării statutului cogni tiv al acestei entități intermediare stau atât teoria senzațiilor, cât și, mai important, teoria universaliilor dezvoltată de Toma din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu rolul pe care îl joacă imaginea pentru imaginație, nu pentru intelectul agent. Interpretarea conceptului ca entitate cognitivă are la bază opt argumente, care explică relația dintre intelectul posibil și concept și diferența conceptului de speciile inteligibile și de actul intelectului. Argumentele arată că la baza considerării statutului cogni tiv al acestei entități intermediare stau atât teoria senzațiilor, cât și, mai important, teoria universaliilor dezvoltată de Toma din Aquino. Demonstrația caracterului cognitiv al conceptului, rezultat notat în carte cu „s“, a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
entități intermediare stau atât teoria senzațiilor, cât și, mai important, teoria universaliilor dezvoltată de Toma din Aquino. Demonstrația caracterului cognitiv al conceptului, rezultat notat în carte cu „s“, a urmat mai multe etape. Acestea pot fi rezumate după cum urmează: (1) intelectul posibil este cel care realizează propriu-zis operația de cunoaștere; (2) nu poate exista cunoaștere sau înțelegere în lipsă formării unui concept; (3) deoarece nu există cunoaștere în lipsă formării conceptului și cel care cunoaște este intelectul posibil, rezultă că intelectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rezumate după cum urmează: (1) intelectul posibil este cel care realizează propriu-zis operația de cunoaștere; (2) nu poate exista cunoaștere sau înțelegere în lipsă formării unui concept; (3) deoarece nu există cunoaștere în lipsă formării conceptului și cel care cunoaște este intelectul posibil, rezultă că intelectul posibil este cel care formează conceptul; (4) intelectul posibil efectuează nu doar o operație, ci două. Prima operație este cea pasivă, de a fi actualizat de către speciile inteligibile, care asigură cauza materială a cunoașterii; a doua
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectul posibil este cel care realizează propriu-zis operația de cunoaștere; (2) nu poate exista cunoaștere sau înțelegere în lipsă formării unui concept; (3) deoarece nu există cunoaștere în lipsă formării conceptului și cel care cunoaște este intelectul posibil, rezultă că intelectul posibil este cel care formează conceptul; (4) intelectul posibil efectuează nu doar o operație, ci două. Prima operație este cea pasivă, de a fi actualizat de către speciile inteligibile, care asigură cauza materială a cunoașterii; a doua operație este activă și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de cunoaștere; (2) nu poate exista cunoaștere sau înțelegere în lipsă formării unui concept; (3) deoarece nu există cunoaștere în lipsă formării conceptului și cel care cunoaște este intelectul posibil, rezultă că intelectul posibil este cel care formează conceptul; (4) intelectul posibil efectuează nu doar o operație, ci două. Prima operație este cea pasivă, de a fi actualizat de către speciile inteligibile, care asigură cauza materială a cunoașterii; a doua operație este activă și implică formarea conceptului; (5) conceptul diferă nu doar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cea pasivă, de a fi actualizat de către speciile inteligibile, care asigură cauza materială a cunoașterii; a doua operație este activă și implică formarea conceptului; (5) conceptul diferă nu doar de speciile inteligibile, ci și de obiectul extramental și de actul intelectului posibil; (6) conceptul este primum cognitum, este primul obiect al cunoașterii pe care intelectul posibil o realizează în cadrul primei operații a intelectului; (7) conceptul poate fi înțeles că un semn; (8) intelectul posibil, în operația lui de formare a conceptului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoașterii; a doua operație este activă și implică formarea conceptului; (5) conceptul diferă nu doar de speciile inteligibile, ci și de obiectul extramental și de actul intelectului posibil; (6) conceptul este primum cognitum, este primul obiect al cunoașterii pe care intelectul posibil o realizează în cadrul primei operații a intelectului; (7) conceptul poate fi înțeles că un semn; (8) intelectul posibil, în operația lui de formare a conceptului, se aseamănă cu imaginația, care își formează o reprezentare a obiectelor care nu există
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formarea conceptului; (5) conceptul diferă nu doar de speciile inteligibile, ci și de obiectul extramental și de actul intelectului posibil; (6) conceptul este primum cognitum, este primul obiect al cunoașterii pe care intelectul posibil o realizează în cadrul primei operații a intelectului; (7) conceptul poate fi înțeles că un semn; (8) intelectul posibil, în operația lui de formare a conceptului, se aseamănă cu imaginația, care își formează o reprezentare a obiectelor care nu există ca atare în lumea extramentala. Punând cap la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ci și de obiectul extramental și de actul intelectului posibil; (6) conceptul este primum cognitum, este primul obiect al cunoașterii pe care intelectul posibil o realizează în cadrul primei operații a intelectului; (7) conceptul poate fi înțeles că un semn; (8) intelectul posibil, în operația lui de formare a conceptului, se aseamănă cu imaginația, care își formează o reprezentare a obiectelor care nu există ca atare în lumea extramentala. Punând cap la cap rolul jucat de entitățile intermediare în procesul cunoașterii umane
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
extramentala. Punând cap la cap rolul jucat de entitățile intermediare în procesul cunoașterii umane descris de Toma din Aquino, observ că acesta nu este unul uniform. Fac această afirmație deoarece de la nivelul simțurilor externe până la primul nivel intelectiv, cel al intelectului agent, entitățile joacă un rol cauzal, notat în text, succesiv, cu „p“, „q“ și „r“. Rolul cauzal jucat de o entitate intermediară da seama de faptul că aceasta nu este obiectul vreunei puteri cognitive. Cunoașterea obiectului extramental este mediata prin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
asimilarea conținutului informațional, a miezului formal care este iden tic cu forma, care are un mod de a fi material și natural în obiectul cunoscut. În contrast cu primele nive luri ale cunoașterii, cel al simțurilor externe, al simțurilor interne și al intelectului agent, la cel de-al doilea nivel intelectiv entitatea intermediară aferentă, conceptul, joacă un rol cognitiv, notat în carte cu „s“. Conceptul joacă un astfel de rol deoarece este primul obiect al intelectului po sibil, care reprezintă, în mod fidel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simțurilor externe, al simțurilor interne și al intelectului agent, la cel de-al doilea nivel intelectiv entitatea intermediară aferentă, conceptul, joacă un rol cognitiv, notat în carte cu „s“. Conceptul joacă un astfel de rol deoarece este primul obiect al intelectului po sibil, care reprezintă, în mod fidel, esența obiectului extra mental. Așadar, procesul cunoașterii umane descris de Toma din Aquino pune în joc trei entități intermediare care joacă un rol cauzal și doar una singură care joacă un rol cognitiv
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]