15,922 matches
-
Ca cu Stela și Arșinel și dom' Puiu Călinescu, la un loc. Mișto, da' mișto d-ăla finu', de nu se prindea toți, mai ales ăia fără profesionala, așa cu aliuzii și contre (...) De-asta zice și tov. Ceaușescu ca intelectualii să meargă mai mult în sânul poporului. Știa el tovul ce zice. Că e bine ca poporu' să-și cunoască și respecte pe intelectuali. Dar și ei invers, că nimeni nu zice de mai ia una la bord, da' e
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
ales ăia fără profesionala, așa cu aliuzii și contre (...) De-asta zice și tov. Ceaușescu ca intelectualii să meargă mai mult în sânul poporului. Știa el tovul ce zice. Că e bine ca poporu' să-și cunoască și respecte pe intelectuali. Dar și ei invers, că nimeni nu zice de mai ia una la bord, da' e intelectuali și de-i cunoaște poporu' îi respectă și-i apără." (pp. 151-152). Plimbările pe Bulevard și întâlnirile cu câte un fost profesor mort
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
să meargă mai mult în sânul poporului. Știa el tovul ce zice. Că e bine ca poporu' să-și cunoască și respecte pe intelectuali. Dar și ei invers, că nimeni nu zice de mai ia una la bord, da' e intelectuali și de-i cunoaște poporu' îi respectă și-i apără." (pp. 151-152). Plimbările pe Bulevard și întâlnirile cu câte un fost profesor mort de beat care te bagă în bucluc (tu fiind numai amețit) au riscurile, dar și șarmul lor
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
rost să-ți pierzi vremea. N-are decât să-și închipuie Vadim că e înconjurat de cadâne seducătoare, și nu de ditamai femeile-comisar gata să te arunce peste balcon - cum voia femeia Buruiană pe 18 decembrie cu un grup de intelectuali. Dacă astea sunt gusturile politice ale omului, să fie sănătos! În ce-i privește pe aliații de ultimă oră ai extremiștilor peremiști, udemeriștii, consider că prin felul în care s-a votat în județele în care-și au principalul bazin
Retorica Îmbufnării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9624_a_10949]
-
curvăsăriile politice în care și-a târât partidul e nevoie de mai mult decât de o retorică a îmbufnării și de invocarea nerușinată a persecuției pe baze etnice, și când e cazul, și când nu e cazul. Problema mea, ca intelectual și cetățean, e ce se întâmplă cu liberalii. Pentru că, de șaptesprezece ani încoace, am votat în favoarea acestui partid și l-am apărat în multe din derapajele sale. Datorită comportamentului incalificabil al clicii ajunse la putere (numele ar trebui scrise și
Retorica Îmbufnării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9624_a_10949]
-
vechi, recuperator la figurat, dar și la propriu, conține aparent o parabolă ce va fi limpezită pe parcursul lecturii. Nu e așa, deoarece între covorul de Smirna, alb, cu scorpioni oranj, din casa bunicilor și, pe de altă parte, traiectoria unui intelectual onest aflat "sub vremi", nu există congruență. Titlul vechi mi se părea mai expresiv și, raportat la cele relatate și reflectate memorialistic, mai adecvat. Foarte compozit, volumul de față răsfiră scene și teme care au legătură, într-un mod mai
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
la mahala: Angel radios!"), bagatelizarea prieteniei ("amicul", nu?) dă tabloul complet și exact al superficialității noastre voioase, degrabă iscoditoare de cusururi. Grațiile, dovedite de muze pricinoase, rămîn în umbră. A doua tabletă la care am deschis cartea e În procesul intelectualilor, niște... "răi și niște fameni", cărora, de-acum 80 de ani, li s-a mai dorit, de cîteva ori, moartea. Lucizi și repede scornitori de idei, ei sînt, prin excelență, reacționari. Burghezi onorabili, din clasele bune, și liber-profesioniști hăituiți de
Mezelicuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8041_a_9366]
-
Lucizi și repede scornitori de idei, ei sînt, prin excelență, reacționari. Burghezi onorabili, din clasele bune, și liber-profesioniști hăituiți de foame, împart același stigmat. E drept, în ochii unor oameni cu prea puțină cunoaștere a categoriei pe care o înfierează. Intelectualii, spune Zarifopol, nu vor face niciodată o grevă, nici "nu formează oaste pentru războiul civil". Fiecare e lichea sau om de onoare doar pe propria-i, socialmente neinteresantă, posteritate. În fine, Pentru libertatea gustului e fiziologia snobului, nici pe departe
Mezelicuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8041_a_9366]
-
lecția afirmării prin contrapunere: nu poți fi exponentul unei mentalități dacă nu ești oponentul celei pe care vrei s-o dărîmi. Și Nae chiar asta face. Risipește locurile comune cărora uzul public le-a dat fermitate de dogmă. Astfel de intelectuali care vin în contra obișnuințelor consacrate sunt marii contravenienți culturali. Îi citești cu conștiința că asiști la săvîrșirea unei infracțiuni. Infracțiunile lui Nae sunt numeroase și fermecătoare. De pildă, e destul să vezi cum înțelegea Nae filozofia ca să pricepi de ce Rădulescu-Motru
Contravenientul ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7701_a_9026]
-
pildă, nimeni nu poate fi o conștiință continentală sau planetară. Conștiința cere o delimitare de teritoriu și o unitate de spirit. Numai nebunii își închipuie că pot juca rolul unor conștiințe care, vorbind în numele omenirii, se adresează tuturor. Rostul unui intelectual este să sporească cît mai mult cîmpul de înțelegere al semenilor săi. Acesta e singurul mod în care el se poate dovedi util în interiorul organismului național: să spună ceea ce a înțeles. Fără minciuni, fără deghizări, fără calcule temătoare. Dacă greșește
Contravenientul ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7701_a_9026]
-
scriu literatură: e o luptă cu limitele pe care mi le-am impus, râvnind la rigoarea criticului literar și la sobrietatea jurnalistului politic. - Spuneați într-un comentariu din 2001 că, reeditând - simbolic - perioada Junimii (întrucât succedau unui pașoptism reiterat), tinerii intelectuali basarabeni sunt chemați să răspundă la două tipuri de provocări: crearea unei literaturi sincrone cu cea românească și integrată ",experienței universale a literelor", și promovarea unei politici diferite de cea a predecesorilor, axată pe europenism și modernitate. Au trecut șapte
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
de pildă, să întocmească un sondaj de opinie credibil, să scoată o revistă ca lumea, să editeze cărți valoroase din punct de vedere estetic și al culturii poligrafice, să fie niște profesori adevărați. ș...ț De aceea, din nou, tot intelectualii creativi sunt chemați să-și suflece mânecile, pentru că la noi doar ei au capacitatea să dea expresie unor aspirații colective, să articuleze niște principii, o direcție de urmat." Din categoria ",intelectualilor creativi" - sintagmă cu care denumiți, cred, elita intelectualității basarabene
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
profesori adevărați. ș...ț De aceea, din nou, tot intelectualii creativi sunt chemați să-și suflece mânecile, pentru că la noi doar ei au capacitatea să dea expresie unor aspirații colective, să articuleze niște principii, o direcție de urmat." Din categoria ",intelectualilor creativi" - sintagmă cu care denumiți, cred, elita intelectualității basarabene - fac parte și scriitorii. Mai reprezintă scriitorimea din Republica Moldova o forță capabilă să provoace seisme socio-politice similare celor de acum douăzeci de ani (când s-a obținut victoria în lupta pentru
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
al biografiilor. Am avut, cred eu, destul temei să reproșăm unor scriitori și oameni de cultură mai vârstnici atitudini nedemne și eronate în acești ani, post-sovietici. Da, au plătit un tribut înainte de 1989. Demnitatea a fost o avis rara printre intelectualii basarabeni, dar și represiunea - să nu uităm! - a fost teribilă. Noi, acolo, aveam și jugul colonial, nu numai pe cel ideologic. Spiritul creator a fost pus într-un fel de "cizmă spaniolă", pentru a fi frânt. "Refugiul în estetic", din
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
avut un comportament mai onorabil. Tocmai de aceea, trădările în condiții de libertate nu mai au nici o scuză, căci nu ne mai stă nimeni, literalmente, cu pistolul la tâmplă. Pe de altă parte, nu putem îngheța orice dezbatere asupra conduitei intelectualului, a raporturilor sale cu Puterea, sub specia ascendenței biologice. Adică: "nu aveți dreptul să vorbiți, pentru că n-ați trăit asta!" Eu le-aș răspunde în felul următor: "dacă ați suferit, stimați confrați mai vârstnici, ați suferit și pentru dreptul nostru
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
-i domina. Aspiră să trăiască printre egali, dar să fie întîiul dintre ei". Reducîndu-și "raporturile intime" cu adevărul la "sfaturi", s-ar fi dovedit în chip intolerabil stăpînit de o aspirație spre "autoritate", ca și cum aceasta ar fi rarisimă în tagma intelectualilor de o anume anvergură: "Nevoia de recunoaștere, de "autoritate" a omului Maiorescu este imensă". Și cum anume? Prin disprețul față de semeni, "inferiori în toate privințele", arătîndu-se în schimb sensibil "la orice dovadă de prețuire din parte-le. Și mai ales
Un duel cu aerul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7732_a_9057]
-
o țară de care ne leagă conștiința comună a latinității, cum este Portugalia, despre care a scris în coloanele revistei profesorul Mihai Zamfir, ambasador în această țară. Chestiunea este departe de a fi necunoscută - dar, din fericire, și neepuizată - și intelectuali români de anvergură, precum N. Iorga, Mircea Eliade și mulți alții, s-au interesat de interferențele luso-române. Depărtarea geografică învăluie însă acest bastion extrem-occidental al romanității într-o aură de necunoscut și chiar de mister. Legături portughezo-române s-au manifestat
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
centrul Lisabonei, văd Mituri, visuri, simboluri de Mircea Eliade, firește în limba portugheză. în Bairro Alto, unul dintre cartierele vechi și pitorești ale orașului, alături de cafeneaua A Brasileira, intrată în istoria literară portugheză și universală ca loc de întâlnire a intelectualilor portughezi și în special a lui Fernando Pessoa, pășesc într-un anticariat și... din nou o prezență culturală românească: în volumul omagial pentru istoricul Victor Godinho Magalhăes - purtând așadar un nume care, desigur, obligă -, director al revistei portugheze de istorie
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
Cei mai comici - dar și cei mai periculoși - sunt însă cei care strică limba avînd aerul că o răsfață, că o „înnoiesc", că o prelucrează „creator". Vor să aibă haz sau să se exprime „fin". Au convingerea că un adevărat „intelectual" e unul care știe cuvinte rare, care vorbește „pe radical" și își lasă interlocutorii cu gura căscată. Așa a apărut pe piața noastră lingvistică termenul „matrafoxat", pentru a înlocui „trivialul" beat. Același harnic inovator a produs, de curînd, încă un
Palada îl compară pe Pleșu cu Vadim. Atac fără precedent la un simbol al intelectualității by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77481_a_78806]
-
Klaus Johannis: Mai puțin spectacol, mai puțină gălăgie și mai multă sobrietate în exercitarea funcției de președinte. Președintele trebuie să fie un model de onestitate, echilibru și bună credință. Îmi doresc ca valorile să fie respectate. Nu mai vreau ca intelectualii din țara mea să fie umiliți și sfidați. Ei sunt armătura spirituală, sunt sufletul unei națiuni. Nu mai vreau ca diversele categorii sociale și profesionale să fie puse pe picior de război, să fie instigate una împotriva celeilalte", comentează purtătorul
Alina Gorghiu: Preşedintele, un model de onestitate și echilibru by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77474_a_78799]
-
permit să rostim mai devreme faimoasele cuvinte "Și tu, fiul meu, Brutus?". În politică, trădarea a devenit însăși materia primă a existenței publice, așa încât a te avânta în acest domeniu înseamnă a lopăta printre banalități. Mult mai acută e problema intelectualilor care trădează. Viața spiritului și-a păstrat reputația de spațiu al purității, al onoarei și dreptății, astfel încât exemplele ce contrazic aceste valori continuă să ne șocheze. Cedările morale ale unor G. Călinescu, Sadoveanu, Camil Petrescu ori Arghezi au produs o
De ce și pe cine trădăm? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7749_a_9074]
-
varianta lui Mendelssohn nu mai putea fi jucată din cauza originii evreiești a compozitorului. În 1943, cel mai apropiat prieten al lui, Kurt Huber, este arestat de Gestapo, torturat și ulterior spânzurat în piața publică. Se dovedise că, împreună cu mai mulți intelectuali, Huber fundase un grup de rezistență antinazistă, numit Die Weisse Rose (,Trandafirul alb".) În momentul arestării, soția lui Huber îl roagă pe Orff să-și folosească imensa influență în rândul căpeteniilor naziste pentru a-i salva soțul. Speriat că ar
De ce și pe cine trădăm? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7749_a_9074]
-
adică la acei scriitori care au fost închiși, persecutați sau urmăriți de Securitate), ci și la acei scriitori care s-au salvat evitând impactul ideologic, tăcând și scriind pentru sertar. Sunt tentat să extind investigația și pentru alte categorii de intelectuali, pentru a demonstra că demnitatea (adică moralitatea, independența de gândire, atitudinea critică sau numai evazionistă) a fost mult mai răspândită decât suntem dispuși a crede. Politicienii democrați din perioada antebelică (omorâți în închisori), filosofii raționaliști sau spiritualiști, dar antimarxiști, istoricii
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
cel mai adecvat pentru dialogul cultural în secolul XXI? Există căi pentru adaptarea omului contemporan la noua paradigmă culturală a postmodernității menite să evite sacrificarea valorilor tradiționale? Iată doar câteva întrebări care stau (ar trebui să stea) pe buzele oricărui intelectual responsabil înr-o epocă de mutații majore pe toate planurile, precum cea pe care o străbatem din anul 1989 încoace. În mai puțin de douăzeci de ani, paradigma existențială a românilor (firește, nu numai a românilor) a suferit mutații inimaginabile. Înainte de
Dilemele omului (post)modern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8167_a_9492]
-
ținut până la 2 august 1908. La deschidere au participat 50 de "cursiști" (termen dat de N. Iorga), dar pe parcurs au fost audiate de peste 150 de participanți veniți pe cont propriu din Vechiul Regat, dar și din Transilvania și Bucovina, intelectuali, studenți, mulți învățători, elevi din cursul superior, meseriași, negustori, dar și țărani din împrejurimile Teleajenului. Printre cei sosiți din Transilvania și Bucovina se aflau cărturari de elită, majoritatea istorici ca: Alexandru Lapedatu, Simion Mândrescu, Ion Lupaș, Onisifor Ghibu, Ion Ursu
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]