20,383 matches
-
a le furniza nicio valoare. Sau mai degrabă ele ar dori să transfere statului munca pe care aceștia o îndeplinesc, căci această muncă nu ar putea fi suprimată. Sofismul socialiștilor în acest punct constă în a arăta publicului ceea ce plătește intermediarilor în schimbul serviciilor acestora și să îi ascundă ceea ce ar trebui să îi plătească statului. Este mereu aceeași luptă între ceea ce frapează privirea și ceea ce nu se arată decât spiritului, între ceea ce se vede și ceea ce nu se vede. Acest lucru
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de cetățeni să plece la Odesa să caute grâul de care au nevoie, este în mod evident imposibil de înfăptuit. Cel dintâi mijloc nu duce nicăieri. Consumatorii nu pot să acționeze prin ei înșiși, ei sunt forțați să recurgă la intermediari, funcționari sau negustori. Să remarcăm totuși că acest prim mijloc ar fi cel mai natural. În fond, e datoria celui căruia îi este foame să meargă să își caute grâul. Este o osteneală în ceea ce îl privește; un serviciu pe
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care și-l datorează sieși. Dacă altcineva, cu orice titlu ar realiza acest lucru, îi face acest serviciu și își ia asupra sa această osteneală, acest altcineva are dreptul la o compensație. Afirm aceste lucruri pentru a constata că serviciile intermediarilor conțin în sine principiul remunerării. Oricum ar sta lucrurile, deoarece trebuie să recurgem la ceea ce socialiștii numesc un parazit, care este parazitul mai puțin exigent: negustorul sau funcționarul? Comerțul (îl presupun liber, altfel cum aș putea raționa?), comerțul deci, este
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nici cea mai mică particulă de materie, n-au făcut decât să se mărginească la a-și face servicii reciproce, la a se întrajutora într-un scop comun, și că toți pot fi considerați, unul față de altul, ca fiind niște intermediari. Dacă, de exemplu, în cursul unei operațiuni, transportul devine atât de important pentru a ocupa o persoană, torsul o a doua persoană, țesutul o a treia persoană, de ce prima ar fi văzută ca fiind mai parazită decât celelalte două? Nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu au nimic de zis: ignoranța proclamându-se infailibilă și reclamând despotismul în numele acestei infailibilități. Să ne scuze cititorul pentru această digresiune. Ea nu este probabil inutilă în momentul în care, scăpate din cărțile saint-simoniene, falansteriene și icariene, declamațiile împotriva Intermediarilor invadează jurnalismul și tribuna și amenință în mod serios libertatea muncii și a tranzacțiilor. Restricția Domnul Prohibant (nu eu sunt cel care i-a dat numele, ci domnul Charles Dupin, care de atunci... dar în fine...), domnul Prohibant își consacra
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de interesul lor, primii nu greșeau niciodată și zi de zi se putea vedea o mulțime de fabricanți de cuie, de fierari, de meșteri de care, de mecanici, de fabricanți de șine și de lucrători mergând ei înșiși sau prin intermediari să se aprovizioneze în Belgia. Acest lucru i-a displăcut puternic domnului Prohibant. Mai întâi îi vine ideea să stopeze acest abuz prin forțe proprii. Era lucrul cel mai mic pe care putea să-l facă deoarece doar el suferea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
posesorul a 15 franci, fructul sudorii sale. Suntem încă în vremea în care acesta este liber. Ce face el cu acești 15 franci? Cumpără un articol de modă cu 10 franci, și cu acest articol de modă plătește (sau plătește Intermediarul pentru el) chintalul de fier belgian. Lui Jacques Bonhomme îi rămân încă 5 franci. Nu îi aruncă în râu, ci (și acesta este lucrul care nu se vede) ci îi dă unui industriaș oarecare în schimbul unei plăceri oarecare, de pildă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de aici este că apare un al treilea personaj, creanțierul, care va primi cei zece mii de franci, dar care cu certitudine îi va utiliza la ceva în comerțul său, în uzina sa sau în exploatația sa. Este vorba de un intermediar în plus între Ariste și lucrători. Numele proprii se schimbă, cheltuiala rămâne și încurajarea industriei de asemenea. Economisirea. Rămâne cazul celor zece mii de franci economisiți; și tocmai aici Mondor pare mult superior lui Ariste din punct de vedere al încurajării
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
muncii, nu există deci, între conduita lui Ariste și cea a lui Mondor, decât o diferență; cheltuiala lui Mondor fiind realizată în mod direct de către el și în jurul lui, se vede; cea a lui Ariste executându-se în parte prin intermediari și la depărtare, nu se vede. Dar, în fapt, și pentru cine știe să atașeze efectele la cauze, cea care nu se vede este la fel de sigură ca aceea care se vede. Ceea ce dovedește acest lucru este că în ambele cazuri
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care ia asupra sa toate virtuțile, toate obligațiile, toate generozitățile? De unde ia aceste resurse, pe care îl provocăm să le răspândească în binefaceri asupra indivizilor? Nu de la indivizii înșiși? Cum pot oare aceste resurse să crească trecând prin mâinile unui intermediar parazit și devorant? Nu este oare clar, dimpotrivă, că acest angrenaj este de natură să absoarbă multe forțe utile și să reducă șit mai mult partea muncitorilor? Nu se vede de asemenea că aceștia vor pierde, odată cu o porțiune a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a scăzut și se zice: grâul care valora 20 de franci, nu mai valorează decât 10. Lucrurile sunt perfect aceleași, în ceea ce privește rezultatul. Fără îndoială; dar închipuiți-vă toate perturbările, toate distorsiunile care trebuie să se producă în schimburi, când valoarea intermediarului variază, fără a fi avertizați de o schimbare de denominațiune. Se emit monezi alterate sau bancnote care poartă numele de douăzeci de franci și care își vor conserva acest nume pe tot parcursul deprecierilor ulterioare. Valoarea va fi redusă cu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
că și uneltele de la Umbrărești sunt din această vreme. Una din securi a fost găsită în apropiere de locul numit Dealul Bisericii din satul Tămășeni, la o adâncime de circa 0,50 m, iar cealaltă, într-un punct neprecizat, de către intermediarul care m-a pus în posesia obiectului, elev de școală primară, dar sigur din perimetrul comunei, căci găsitorul a fost bunicul elevului, bătrânul Constantin Tonu, zis și Limbă Neagră, decedat cu câțiva ani mai înainte. După cum se vede, urmele arheologice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unități militare de cavalerie, supus hatmanului, care era „mai marele peste oastea țării”, dacă nu cumva și alți locuitori din cei enumerați mai sus vor fi fost înrolați în serviciul călărășesc. E posibil ca vătaful de hânsari să fi fost intermediarul între marele dregător și consătenii săi, știut fiind că actele de danie implicau obligații reciproce, motiv pentru una din părți de a refuza în situația că ar fi bănuit anumite subterfugii. Prin 1698, când călugării de la schitul Dumbrăvița intră în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prioritate în timp față de ceea ce se va numi dare = bir, ca obligație în bani percepută în mod regulat de către stat. Iar proprietatea nu era nimic altceva decât ceea ce individul obținea prin efort propriu (muncă și cheltuială), fără nici un fel de intermediar (autoritate, stat). Cu trecerea timpului și prin dezvoltarea social-economică, conținutul noțiunii stăpân a evoluat și chiar a degenerat în contrariul accepției inițiale, stăpânul ajungând, din protector, asupritor, privilegiat, acceptând și apoi pretinzând avantaje nemeritate. În același timp, stăpânitul, din proteguit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
monetară, atât ca loc de emisiune, cât și ca sistem de valori. Cu timpul se vor implica în asemenea activități și localnicii, dar ei nu vor reuși niciodată să aibă un rol de căpetenie în procesul schimbului de mărfuri ca intermediari, nici în evul mediu și nici în epoca modernă, comerțul rămânând în mâini străine. Chiar și crâșmele sătești erau patronate de elemente străine de sat, de cele mai multe ori, îndeobște, este totuși admis că toate satele temeinic organizate și complet structurate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cine suntem și a valorii și prețuirii noastre. În cadrul grupului secundar, predomină relațiile indirecte dintre indivizi; aceștia din urmă se cunosc prea puțin personal, activitățile lor intersectându-se prin variate medieri. Relația personală este doar parțială, iar comunicările trec prin intermediari. Prezența celorlalți este percepută vag, în mod global. În astfel de grupuri, relațiile interpersonale sunt mult mai puțin strânse și sunt secundare pentru cele mai multe din scopurile acestora. Exemple de colectivități medii sunt întreprinderile, școlile și universitățile, serviciile administrative etc. În
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
intragrup. Operațiunile intragrup nu se limitează de altfel doar la cifra de afaceri. Relațiile dintre societățile grupului sunt marcate de legături financiare. Societatea-mamă finan țează filialele sale sub formă de aport în capital și împrumuturi. Ea joacă un rol de intermediar între aducătorii de capital, fie investitori, fie bancheri și filialele sale. Totodată, ea „transformă” natura resurselor sale, luând cu împrumut de exemplu pentru a realiza un aport în capital sau, din contră, dând cu împrumut capitalurile ei. Doar bilanțul consolidat
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
28 de categorii în SUA, Canada și Australia. Site-ul găzduiește și diverse forumuri și târguri de locuri de muncă on-line. Job-Search-Engine. HYPERLINK "http://www.job-searc-engine.com/searchjob" www.job-searc-engine.com/searchjob. Nu este un site cu anunțuri, ci un intermediar care caută în primele 300 de site-uri cu locuri de muncă din SUA și Canada în paralel și în timp real. Vă permite să specificați mai multe criterii de căutare și locații. Monster.com. www.monster.com. Acest site
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
de a oscila între bine și rău. Pe de o parte, se manifestă credința în divinitate, percepută ca supremă călăuzitoare și protectoare. De multe ori povestitorii invocă atât la începutul, cât și la sfârșitul istorisirilor lor, protecția lui Dumnezeu. Sfinții, intermediari între lumea celestă și cea terestră, „al căror cult era firesc și irefutabil”508, sunt mereu amintiți, fiecare breaslă are sfinții săi protectori, individualizați, deoarece „unuia i se adresa omul la un anumit necaz, altuia pentru vindecarea unei anumite boli
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fure un porc) sau chiar profanarea de morminte (II. 5). Remarcăm însă și cazuri când prostia este cea reliefată în mod evident: un călugăr („greu de cap, sărmanul” 552 ), dând crezare vorbelor iscusit întocmite ale unei femei, devine un adevărat intermediar pentru ea, aducându-i în brațe ibovnicul dorit. O singură dată în Decameron un membru al cinului monahal, un abate de Cluny, este privit cu admirație, fără ironie, pentru că se dovedește recunoscător față de un tâlhar care l-a ajutat să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
versurilor sfinte, pe care le citim cu devoțiune, au aprins în spiritele noastre un nou foc, și au adus în noi ceea ce am văzut deja că au adus în alții.” 602. Cartea lui Ovidiu a fost un Galeotto sau un intermediar, un curier pentru cei doi îndrăgostiți, și în mod simbolic Prințul Galeotto este și subtitlul pe care Boccaccio l-a oferit Decameronului 603. Focul care arde în acești doi tineri, exprimat în termini religioși, deoarece este un adevărat cult al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
s-ar supune acceptând violența, personajul feminin sfârșește prin a se oferi pe sine drept exemplu, este așadar conștientă de virtutea proprie. Pacea va aduce prosperitatea, după cum proclamă femeia, rolul ei civilizator fiind cert. Devine, așa cum fusese și Constanța, un intermediar al divinității, vocea prin care aceasta se face auzită și propovăduită, din nou o femeie misionar.770 Prudenția reprezintă o donna angelicata care știe să-l sfătuiască prevăzător pe soțul ei, îi oferă o lecție despre ceea ce înseamnă virtute, îl
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
căreia i se datorează respect, dar și ca înfăptuitoare de minuni (cf. Povestirea stareței). Ea devine exemplul pe care fiecare donna angelicata încearcă să-l egaleze. Metaforele folosite pentru descrierea ei sugerează perfecțiunea, dragostea permanentă revărsată asupra oamenilor, rolul de intermediar între umanitate și Dumnezeu, ridicarea făpturii pe o treaptă a desăvârșirii morale, a aspirației permanente către absolut: „floare ești între fecioare”, „Izvor de milă și de bucurie,/ Prin Care însuși omul se ridică/ La culmi de umilință și sfinție”, „desăvârșirilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
inevitabile într o iubire romantică. Cei doi protagoniști, pe care îi descrie cu detașare, dar nutrind față de ei și o oarecare simpatie, diferă de cei întâlniți în opera lui Boccaccio, deoarece sunt mult mai tineri, neexperimentați și nesiguri, pe când portretul intermediarului Pandar, care joacă un rol relativ minor în narațiunea italiană, este impregnat de note umoristice și de o anumită adâncime psihologică, pe care nu le mai întâlnisem până atunci în literatura engleză. Rezultatul este un poem în care umanul este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
încrezător în forțele proprii. și în noua pasiune care l-a cuprins, Troil rămâne același: stabil, rațional, bine ancorat în locul pe care îl deține. Abia dacă poate lua singur inițiativa de a o curta pe Cresida, are nevoie de un intermediar, de Pandar, pentru a conduce acțiunile, inițiativele, în locul său. Imobilitatea lui atinge un punct culminant, dar din păcate hilar, atunci când leșină lângă patul Cresidei, neputincios, și unchiul personajului feminin este nevoit să îl arunce în el. Puțini eroi romantici din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]