3,529 matches
-
limbii, plăcerea aceasta nu poate exista, după părerea mea, decât prin negativ, deci printr-o denunțare și o ridiculizare a limbii pornografice create de bărbați"47. Însă acest text iar în privința aceasta este, fără îndoială, întru totul literar deschide posibilități interpretative care nu se reduc la contestarea militantă a "limbii pornografice" a bărbaților. Chiar în prezentarea cărții se insistă pe această ambiguitate: "Este Lust o contribuție specific feminină la literatura pornografică? Sau, dimpotrivă, este o critică radicală a pornografiei? O întrebare
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Constantin Silvestri, apărute la case occidentale în ultimii zece ani și mai toate recompensate imediat cu premii de către revistele de specialitate, cred că doar simfoniile lui Ceaikovski și concertul lui de vioară, cu Christian Ferras, egalează ca importanță și artă interpretativă setul ultim publicat recent de Electrecord. Las deoparte înregistrările Enescu, ele formând o categorie aparte, de mare interes național, să spunem. Că arhivele românești conțin de multe ori o pepită de aur, am mai spus-o. Problema e doar ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
Școala de muzică de cameră» ieșeană o datorăm Cvartetului Voces. Formații precum Ad libitum sau Gaudeamus s-au format la Iași, sub îndrumarea lui Bujor Prelipcean și beneficiind de experiența formației ieșene, ajungând, la rândul lor, nume reprezentative pentru arta interpretativă românească. Iar dacă anul trecut, la Amsterdam, i-am putut urmări pe Ad Libitum, dacă și această formație tânără are astăzi înregistrări bine cotate la nivel mondial, fără îndoială că un merit deloc de neglijat este al mentorilor lor de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
se realizează prin comunicare; sub toate formele sale (informație, argumentație, narațiune, ilustrare etc.) se elaborează și se difuzează clasificările (Schütz), definițiile situației (Thomas), etichetarea (Becker) care vor orienta schemele percepției politice. Principalele curente care plasează comunicarea politică într-un cadru interpretativ sînt deci interacționismul simbolic, etnometodologia, dramatismul și narativismul 25. Atunci cînd interacționismul simbolic consideră atribuirea sensului ca fiind rezultatul tranzacțiilor sociale, simbolismul sau dramatismul văd mai întîi mobilizarea structurilor cu semnificații profunde, avînd origine culturală, precum miturile 26. Dincolo de dramatismul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în tipajul HLA generate de tehnica utilizată și de metodele aplicate. De aceea, tipajul HLA trebuie să fie realizat de oameni cu expertiză dovedită și certă în domeniu, atât din punct de vedere experimental, cât și din punct de vedere interpretativ. Sursele acestor discrepanțe sunt multiple și țin atât de nivelul tehnologiilor de laborator, cât și de absența unor reactivi chimici necesari tipajului. De exemplu, până de curând a lipsit reactivul serologic pentru molecula codificată de alela DRB1*0103. Pe de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
97, 190, 193, 197 Dezumanizare 90, 232 Dezinhibare 90, 191 Dispoziție 78 Drog 204 E Efect pe termen scurt 97, 194-195 pe termen lung 97, 195-196 Efectul armei de foc 63, 126, 176 Elaborare cognitivă pe baza experienței emoționale 140-142 interpretativă 212 Emoția emoție negativă 12-13, 34, 140, 231 specifică 20 Empatie 72, 74, 100, 116, 231 Empiric 18, 59, 71, 193 Ereditate 101 Erotic 65, 200 Erotism 66 Eșec 31-31, 118 personal 115 Experiență contextuală 127 emoțională 11, 70, 117
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
întemeiază exclusiv pe descrierea mijlocului de comunicare prin trăsăturile de bază. O secțiune extinsă cu asemenea specific nu lipsește totuși, dar ea este precedată și urmată de capitole ce depășesc caracterul expozitiv al unor situații și fenomene, prin pronunțate laturi interpretative, uzînd de toate instrumentele ce sînt în măsură să facă relevante disocierile și apropierile dintre limbile aduse în discuție. Acest aspect este, de altfel, reflectat de însuși sumarul cărții ce atestă într-o primă parte teoretică principiile lingvistice ce stau
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lingvistică a lui Eugeniu Coșeriu l-au orientat spre identificarea de mijloace și de soluții ce pot favoriza armonizarea într-un ansamblu coerent a unor realități și fenomene ce nu prezintă la prima vedere afinități pentru cuprinderea într-o unitate interpretativa. Extensiunea temei tratate și varietatea problemelor abordate, dintre care unele cu pronunțat caracter teoretic sau de strictă specialitate, nu prejudiciază în nici un mod înțelegerea, chiar pentru un neinițiat, datorită caracterului riguros organizat al succesiunii ideilor și recurgerii la exemplificări prin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Un spațiu lingvistic și cultural atît de eterogen își găsește un fond unificator în comunicare, pe care autorul o înțelege că "transfer de elemente (culturale și lingvistice) și că circulație a valorilor culturale, avînd drept rezultat o relativă omogenizare conceptuală, interpretativa, comportamentală". Viziunea inedită a acestui volum este dată în principal de arhitectură lui complexă, care îmbină lingvistică limbajului cu lingvistică limbilor și cu lingvistică textului/discursului, pe fondul considerării limbajului că forma fundamentală a culturii umane. În "topul" preferințelor studenților
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
respective. c) Chiar și atunci cînd funcțiile respective sînt analoge, caracterizări precum "limba SOV" sau "limba ergativă" nu spun nimic sub aspect tipologic, ci arată doar ceea ce știm deja din descrierea sistemului acelei limbi. Nu are loc, așadar, o mișcare interpretativa "pe verticală", de la sistem la tip, ci una "pe orizontală", de la un sistem la altul, stabilindu-se doar similitudini punctuale între sistemele diferitelor limbi, în cadrul unei gramatici contrastive. O asemenea clasificare "ist nicht Entdeckung, sondern nur ein Zusammenordnen von schon
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și către activitățile casnice-cusături pe motive naționale. Basul Florin Hudeșteanu (Fost solist al Operei Române din București) De pe plaiurile hudeștene s-au ridicat multe elemente valoroase pe plan cultural-artistic care au făcut cunoscut în întreaga țară și străinătate talentul lor interpretativ. Basul Florin Hudeșteanu, fiul lui Lazăr și Olga Harabulă s-a născut în satul Alba din comuna Hudești la 20 februarie 1926, unde a absolvit și școala generală, în satul Mlenăuți, având director pe învățătorul Alexandru Asăvoaie. în anii 1952-1956
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
asupra realității; * regizorul care transpune, sub forma spectacolului, interpretarea pe care a dat-o, contextual, operei dramatice; interpretarea este una contextuală prin raportare la teoria lecturilor multiple, în condițiile în care același regizor poate pune în prim plan anumite coordonate interpretative ale aceluiași text, în contexte diferite de receptare, după cum același regizor poate opta pentru modalități diferite de punere în scenă a unui anumit text dramatic, prin raportare contextualizată la particularitățile publicului-țintă (de exemplu, copii vs. adulți), la coordonatele politice, sociale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și al relațiilor de toate tipurile stabilite între instanțele aferente comunicării-teatru, el fiind, de altfel, beneficiarul final atât al efortului creator al dramaturgului (fie că spectatorul s-a plasat sau nu, inițial, în ipostaza de cititor), cât și al demersului interpretativ și acțional al regizorului și al actorului. Se remarcă, așadar, complexitatea comunicării-teatru, care va fi detaliată mai jos prin ancorarea strategiilor teatrale în universul teatrului, conturat prin actualizarea principalelor concepte operaționale reperabile în teoria și în practica acestui tip particular
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
decoratori, costumieri etc. (a3) Strategia actoricească reflectă maniera particulară de raportare a fiecărui actor la însuși procesul recreării/interpretării unui personaj și la tot ceea ce presupune pregătirea unui astfel de demers și implicarea în acesta, în condițiile în care actul interpretativ se caracterizează prin "contemporaneitatea" jocului, a acțiunii și a receptării (cf. Silvestru, 1966, pp. 10-11). În general, în literatura de specialitate se diferențiază tehnici actoricești care pot nuanța performanța scenică sau, prin complementaritatea lor, o pot optimiza; se consideră, în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Vezi și Maley & Duff, 1991, pp. 10-11. 31 E. Porter distinge 5 atitudini de bază care pot fi adoptate în cadrul unei conversații: "o atitudine sau intenție de sprijin, de interogare, de provocare la discuție; o atitudine sau intenție didactică (teaching), interpretativă, o atitudine sau intenție evaluativă, activă, sugestivă, moralizatoare; o atitudine sau intenție de susținere, simpatie, reasigurare, moderație, o atitudine de înțelegere, intelectuală, afectivă, de apreciere" (E. Porter, apud Cojocaru, 2007, p. 49). 32 Nuță, 2004, pp. 103-112. 33 Cf. Felecan
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
care pot fi dramatizate (Gherghina, 2005, p. 26) și criteriile necesare în alegerea grupajelor de dialoguri: texte dense în idei valoroase, texte dense în acțiune, texte care pot fi expresive scenic, cu valoare literară efectivă, cu personaje pe măsura posibilităților interpretative ale elevilor (Pătrașcu, Mițu & Soare, 2005, p. 33). Pentru dramatizări propriu-zise, vezi sugestiile din finalul lucrării de față. 3 După Munteanu, 2005, p. 142. 4 Vezi și Vatamanu-Matei, 2010, p. 160. 5 Vezi și exemplele din partea a II-a a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
din cele 4 secțiuni în care este delimitată are în vedere o specie distinctă de patologie cotidiană: patologia vieții politice, cea a sacrului, patologia vieții religioase și cea socială ca atare. Unele articole nu se înscriu vizibil sub această intenție interpretativă, de exemplu cele referitoare la condiția studentului și a universitarului în spațiul cultural românesc. Însă ele pot oferi elemente pentru o mai bună simptomatologie în analiza altor situații sau fapte sociale. În ce sens totuși patologie? Nu în sensul medical
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
uscat, lipsa apei având în zonă o prezență abundentă"; În pădurile Amazoniei trăiește o junglă fioroasă"; Descoperirea Americii s-a produs într-un moment de neatenție a pazei de coastă". Către Litere vor jindui împătimiții de lectură și mari subtilități interpretative: În cunoscuta baladă Miorița sunt descrise câteva întâmplări în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnătoare, și un cioban ce șochează prin prostia lui"; "În nuvela La vulturi sunt descrise aventurile unei alpiniste curajoase fugărită de turci, și copii
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
cel informativ teoretic (care dă noțiuni, judecați, capacitatea de a utiliza codul muzicii, limbajul muzical) și formativ-aplicativ (care educa sensibilitatea: atât capacitatea de a avea emoții estetice, trăiri, satisfacții în fața frumosului din opera de artă, cât și capacitățile creative sau interpretative). Genul muzical programatic are șanse sigure de accesibilizare a limbajului muzical. Avantajele sunt multiple: stabilește legătură dintre conținutul muzical și propria viață lăuntrica, dezvoltă capacitatea elevilor de a percepe și recunoaște elementele de limbaj muzical: timbre instrumentale, formule ritmico-melodice, motive
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
Reînvie episoade anecdotice ale unei tinereți comune, asemănătoare fotografiilor în sepia, cu contururi blânde de la începutul secolului. Martha Bibescu remarcă, asemenea celor apropiați lui Proust de altfel, gustul scriitorului pentru povestirea ironică și pentru parodie. Cititorul îi reprezintă astfel verva interpretativa a lui Proust, fără cruțare față de impostura, cabotinism, opacitate și lipsa de stil: Alte ipostaze ale scriitorului: hipersensibilul, temându-se de curenți de aer, de polenuri, de parfumuri; mondenul, pe care Martha Bibescu îl apără de orice acuzație de snobism
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
Colegiul Național, Iași (s.n) Pasionantul domeniu al literaturii naște adesea tentații care, însă, foarte rar se pot împlini într-o formă de manifestare interpretativă, fără să se cadă în ispita rescrierii operei. Recitind operele lui Preda, am descoperit că, ceea ce N. Manolescu interpretează ca "mit al fericirii prin iubire”, în romanul Cel mai iubit dintre pământeni, este, de fapt, o caracteristică a întregii sale
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
cel mai excentric și facilitează fantezia cea mai debordantă, în stare de metamorfozele cele mai neașteptate, de hibridările cele mai ciudate, de ironiile cele mai mușcătoare. încercând să conducă cititorul în sensul inculcat de el, Cantemir îi sugerează acestuia posibilitățile interpretative și, pentru atingerea acestui scop, nu renunță la nimic: ființe straniu metamorfozate (ca în infernul dantesc), viziuni fantastice, demne de Bosch, imagini de coșmar, terifiante, care-ți îngheață pe buze surâsul provocat de sminteala lumii. Purtându-și “cheia” cu ea
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
organizația școlară / 177 V.5. Resursele organizației școlare / 184 CAPITOLUL VI. MODELE ȘI INSTRUMENTE ALE MANAGEMENTULUI SCHIMBĂRILOR EDUCAȚIONALE / 187 VI.1. Delimitări conceptuale / 188 VI.2. Managementul strategic modalitate de promovare a schimbărilor în educație / 195 VI.2.1. Modele interpretative /197 VI.2.2. Etapele managementului strategic / 200 VI.3. Proiectul instituțional modalitate de promovare a managementului strategic în educație / 203 VI.3.1. Caracterizare generală / 206 VI.3.2. Etape în elaborarea unui proiect instituțional / 209 VI.4. Personalitatea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
la cerințele mediului general. Dacă organizația dovedește o bună capacitate de anticipare a schimbărilor, gravitatea fluctuațiilor intraorganizaționale va fi mai mică. Deși aparent acești indicatori se pretează mai mult pentru analiza mediului extern, ei pot constitui în bună măsură elemente interpretative ale mediului intern al unei organizații. Pentru aceasta este nevoie de analize manageriale consistente care să determine gradul de predictibilitate sau de stabilitate a organizației, precum și elementele exterioare acesteia. Este binecunoscut faptul că în situații de schimbare, de reformă inițiată
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
emițător și receptor (de exemplu, modelul comunicării elaborat de Meyer-Epple). Se poate spune că avem de-a face în acest caz mai mult cu o comunicare tehnică, aplicabilă cu deosebire în domeniul telecomunicațiilor, decât la nivelul relațiilor interumane. Acest model interpretativ s-a dovedit în timp insuficient pentru înțelegerea și explicarea specificului comunicării umane. Ceea ce reproșează constant psihologii în acest caz este tocmai tendința de schematizare a comunicării, de ignorare a factorului uman (individul sau grupul), redus la un simplu operator
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]