74,681 matches
-
și legalității învoielii părților. Părțile pot cere oricând întreruperea procesului civil pentru a strămuta conflictul de pe rolul instanței pe cel al unui birou de mediator autorizat, în scopul parcurgerii procedurii de mediere potrivit Legii nr.192/2006. Cererea lor poate interveni la momentul investirii instanței cu judecarea conflcitului printr-o acțiune civilă, și până când se pronunță o hotărâre judecătorească. Pentru că instanța are menirea de a aduce la cunoștința părților condițiile în care pot să recurgă la procedura medierii, este important pentru ca
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
din apartamente pot apărea evenimente neașteptate, unele care duc la divorț cu consecințe juridice inerente, printre care chiar pierderea dreptului de proprietate asupra apartamentului. Din motive de imagine sau reputație, oamenii sunt tentați să ascundă că în viața lor a intervenit un asemenea eveniment, continuând să apară în evidența administrat oului de bloc ca titulari de apartamente, chiar și în situația în care au părăsit definitiv locuința, iar fostul soț deși a devenit proprietar, nu anunță asociația de proprietari și din
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
civil, care se referă la evacuarea și procedura evacuării persoanelor care refuză evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept de către foștii locatari și alte persoane. Locatarul va fi notificat, în scris, prin intermediul executorului judecătoresc, atunci când : a încetat locațiunea; a intervenit locatorul; nu a plătit chiria, etc. și locatorul vrea să intre în posesia imobilulu. În notificare i se va pune în vedere locatarului să elibereze imobilul în termen de 30 de zile de la data notificării. În cazul când locațiunea nu
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
juridice menționate, dar și între acestea și proprietarii de spații din bloc. La cheltuielile arătate se mai adaugă, nu în rare cazuri, cele care privesc pierderile de apă pe traseul coloanelor subterane de la furnizor la beneficiar, datorită unor avarii ce intervin la rețeaua de apă. Nu este just ca acele pierderi de apă să fie suportate de către proprietarii din bloc, întrucât furnizorului îi revine obligația de a verifica și depista la timp orice scurgeri din rețea, luând toate măsurile tehnice de
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
a litigiului sau conflictului, din anumite motive, care, în parte, au fost arătate pe parcurs în cazul medierii. În cazul instanței, potrivit art.243 Cod procedură civilă, se poate pune capăt procesului prin renunțarea reclamantului la judecarea cererii sale ori intervine învoiala părților, ambele fiind valabile și în cazul medierii. Despre înscrisul sub semnătură privată prevăzut în art.272 Cod procedură civilă se poate face un scurt comentariu. Astfel, când discutăm despre acest act, avem în vedere acordul de mediere, care
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
pentru semnarea contractului. Printre efectele renunțării, în cazul medierii se pot distinge două situații : 1.dacă s-a renunțat în faza de procedură prelabilă a medierii contractului de mediere, pur și simplu nu se mai încheie acest act, 2.dacă intervine după încheierea contractului de mediere, despre situația creată mediatorul va încheia un proces-verbal care atestă renunțarea. Altul decât cel încheiat cu privire la eșuarea medierii care atestă că părțile nu au renunțat la procedura de mediere, au parcurs toți pașii acestei proceduri
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
vizor cum dispare în întuneric cu un sunet scurt de clanță. Peste zi, din apartamentul său se aud tot felul de zgomote ce ne fac să ne temem pentru viața lui. Stăm pe rând de veghe pe palier pregătiți să intervenim. Cineva a scrijelit în perete numerele de la Pompieri, Salvare și Poliție, în caz că ne zăpăcim și nu mai suntem în stare să facem apelul. Fiecare ține pe hol o trusă de prim-ajutor și un ciomag. Dormim îmbrăcați și cu urechile
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
care notăm tot ce auzim dincolo de ușă. Umplem pagină după pagină cu toate convorbirile telefonice, cu bufniturile și trosniturile auzite. O dată ne-am speriat rău de tot. Am auzit ceva ca și cum s-ar fi ciocnit două locomotive, am vrut să intervenim, dar zgomotele se succedau foarte repede - aripi de elicopter, strigăte de ajutor, cineva număra cu voce tare, cineva tăia cu drujba și mulți, foarte mulți pași. Apoi a urmat muzica de la radio și liniște; iar noi, toți în păr, așteptam
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
asta devenind din ce în ce mai frustrant pentru ei, aflați acum dincoace de lume. — Să fi fost cutremur? încercă o ipoteză bătrânul. Ca și cum întrebarea i-ar fi fost adresată lui, bărbatul între două vârste ridică din umeri, fără nici un comentariu. — Aș fi simțit, interveni secretara. — E doar o defecțiune tehnică, o să vină să ne scoată de aici, îi lămuri puștiul. Orele treceau când mai repede, când mai încet, până începură să se suprapună, devenind o singură clipă, aceeași pentru toți. Bărbatul cu alură de
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
loc. Nu îl mai interesa altceva, într un fel fusese și el pregătit de-a lungul vieții sale monotone să nu se lase impresionat de lucruri mărunte cum ar fi propria execuție. Nu voia să fie patetic și nici să intervină în desfășurarea evenimentelor, era pe deplin mulțumit cu ceea ce i se întâmplase. De acum se putea trezi în realitate, căci scăpase de coșmarul care îl chinuise ani de zile, în care era nevoit să își trăiască condamnarea la moarte și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
se certe, le vei asculta punctele de vedere și vei încerca să trăiești odată cu ele, printre ele; și în același timp vei purta chipurile lor asemeni unor măști. Mereu ai sperat să poți face acest lucru, dar de fiecare dată intervenea autorul și îți impunea povestea lui. Iar tu, cititor cuminte, obișnuit să urmezi indicațiile și să respecți regulile de lectură, îl lăsai să pună stăpânire pe imaginația ta. E timpul să ai și tu povestea ta, chiar dacă nu va fi
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
dintre cititori, va fi vorba de o femeie tânără și frumoasă, calități suficiente pentru un personaj feminin. Aici este bine să nu dai prea multe detalii și să lași ca fiecare să-și imagineze ce vrea; nu are rost să intervii cu tiparul tău în cele mai intime dorințe ale cititorilor. Nu dispera, căci personajul se va individualiza foarte bine pentru fiecare în parte. Dar de data aceasta vei fi nevoit să-i dai un nume. Și pentru ca povestea să continue
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
cadru se ivi omulețul care o condusese la venire. Avea impresia că stătuse acolo pe tot parcursul discuției lor și că acum zâmbește satisfăcut, știind ce vorbiseră. — Îmi permiteți? — Desigur. Condu-o, te rog, pe domnișoara Vera. — Nu este nevoie, interveni ea. — Insist. Vera se lăsă condusă până la ușa de la ieșire. Spațiul se dilatase, toate obiectele de mobilier erau prea departe unele de altele, iar lumina înțepa neiertătoare fiecare unghi ascuțit. Omulețul continua să zâmbească, iar ea credea că râde de
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
situație non-juridică. Această stare este una de război și este În sine, nedreaptă În cel mai Înalt grad. De aici, decurge necesitatea unei ligi a națiunilor, prin care popoarele să se apere reciproc, contra atacurilor din exterior, Însă să nu intervină În politica lor internă; această alianță ar trebui să stipuleze o confederație. Kant analizează dreptul de război, dreptul de după război, și dreptul de pace. Ne vom opri atenția asupra ultimului tip de drept, a cărei descriere premerge lucrării Spre Pacea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pe seama arbitrarului și alegerii acestuia, pretutindeni obiceiul și dreptul Îi prescriu singura cale pe care soluția justă și «morală» este posibilă. Comportarea indivizilor fiind determinată prin obiceiuri și norme de drept, În mod asemănător cu legile naturii, În viața lor intervine ceva din legitatea naturii; susține corect Paulsen, căci numai În acest fel devine posibilă, În genere, prevederea și adaptarea, acțiunea sistematizată și colaborarea reglată. În opoziție cu etica formalistă a lui Kant, Paulsen ca susține În mod constant temeiurile unei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sunt descrise bunăvoința, iubirea de aproapele tău, spiritul de solidaritate. Despre dreptate filosoful neokantian reflectează: „Dreptatea apare În primul rând În autolimitarea obișnuită În urmărirea propriilor interese, ținând seama de interesele ambiției umane. În afară de aceasta, ca simț al dreptății care intervine pretutindeni pentru drept și dreptate, cel care nu numai nu face răul, ci și, În măsura În care depinde de el, nici nu admite ca acesta să se Întâmple. Importanța voinței de dreptate, ca o contrapondere a voinței de putere, dă posibilitatea conviețuirii
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
serie de norme generale care reglementează acțiunile tuturor ființelor pe baza cărora se realizează comunitatea de viață și colaborarea În cadrul unor formațiuni statornice. Comportamentul indivizilor fiind determinat prin obiceiuri și norme de drept, asemeni cu legile naturii, În viața acestora intervine ceva din legitatea naturii. Numai În acest mod devine posibilă prevederea și adaptarea, acțiunea sistematizată și colaborarea reglată, Întocmai cum o acțiune sigură asupra naturii are drept premisă legitatea naturii, sau cel puțin o anumită regularitate În cursul ei, la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În ele Însele garanția de a fi În acord cu condițiile de viață ale speciei, la fel și obiceiurile. De precizat că, lăsate „foarte libere”, instinctele distrugătoare ar nimici viața tot astfel, obiceiurile rele, corupătoare, ar nimici societatea. Or, aici intervine sarcina filosofici morale. Hegel a concluzionat că realul este rațional. Acest rezultat stă și el, Însă, sub semnul schimbării: dacă realul este ceva ce se transformă, atunci și raționalul este supus transformării. Iar, adesea, dreptul și obiceiul, care Își au
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
din partea subiectului Însuși), ci impedimentul (din partea altora). Delimitarea, aici, se referă la acțiunea mai multor subiecte. Dacă se afirmă că o anumită acțiune, În acest sens obiectiv, e conformă principiului etic, prin aceasta se afirmă numai că nu trebuie să intervină din partea altora o acțiune incompatibilă cu ea. Ceea ce un subiect poate să facă, nu trebuie să fie Împiedicat de un alt subiect. Principiul etic În această formă tinde, deci, la instituirea unei coordonări obiective a acțiunii și se traduce Într-
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
celelalte cunoștințe practice și utilitare. O simplă privire rapidă asupra experiențelor trăite În drept verifică de altfel, cu ușurință, aceste considerații teoretice. Într-adevăr, să nu uităm că orice judecată poartă asupra acțiunilor unei ființe pe care o presupunem că intervine prin rațiune, respectiv asupra acțiunilor, ce-i drept, exteriorizate, Însă considerate prin prisma sursei lor reflectate interioare. Dreptul judecă astfel activitatea interioară reflectată, În același timp, cu acțiunea materială În care ea se exteriorizează. Se spune că dreptul public nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
când constatăm că cineva are o intenție odioasă, când cineva de exemplu, urăște fără motiv pe altcineva, zicem că are obligația morală să nu o facă. În acest caz, după ce constatăm o stare psihică, cu antecedentele ei cauzale, facem să intervină un fel specific de a cugeta, deosebit de această constatare, și condamnând moralmente pe vinovat. Cum ajungem astfel să-i atribuim o obligație morală? Nu gândindu-ne numai la procesele psihologice care s-au produs În conștiința lui, ci, după ce le-
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Pentru a funda cunoștința științifică, Kant a descoperit adevărul epocal, așa-zisa revoluție copernicană pe care el a realizat-o, că experiența nu se poate constitui fără acte ale spiritului cunoscător În general, adică logic (Bewusstsein überhaupt) care face să intervină elementele sale (a priori), mereu aceleași și, prin urmare, generale ca conștiințe logice ale cunoașterii experimentale. Astfel sunt spațiul și timpul, categoriile, ideile. În acest sens, spațiul, timpul etc. sunt a priori. Tot astfel este a priori ideea de datorie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Imperativele juridice sunt condiționate, adică presupun pentru aplicarea lor anumite stări de fapt. Condiția reală juridică a unui subiect se schimbă În permanență, ca un cerc a cărui „rază” crește sau descrește, după cum se schimbă condițiile subiective. Elementele dreptului subiectiv Intervin Întotdeauna două elemente: 1. Posibilitatea de a voi și a acționa În conformitate cu imperativele (este elementul intern); 2. Imposibilitatea oricărei Împiedicări din partea altora și, totodată, În posibilitatea corespunzătoare de a acționa Împotriva acestei Împiedicări (posibilitatea de a pretinde de la alții respect
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
chiar lipsi În fapt, fără ca validitatea acordului să fie zdruncinată”. Filosoful nostru judecă, În continuare, Într-o manieră care favorizează, În felul său, Dreptul natural relevând viciile organice (de esență!) ale Dreptului pozitiv. El spune: „Trebuie să presupunem că a intervenit un acord, fiindcă o lege rațională impune ca el să intervină, și nu că această lege rațională e valabilă pentru că așa s a convenit”. O voință contrară acestei legi este, din punct de vedere juridic, „ineficace și inadmisibilă, În timp ce, pentru
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nostru judecă, În continuare, Într-o manieră care favorizează, În felul său, Dreptul natural relevând viciile organice (de esență!) ale Dreptului pozitiv. El spune: „Trebuie să presupunem că a intervenit un acord, fiindcă o lege rațională impune ca el să intervină, și nu că această lege rațională e valabilă pentru că așa s a convenit”. O voință contrară acestei legi este, din punct de vedere juridic, „ineficace și inadmisibilă, În timp ce, pentru același motiv, manifestarea unei voințe conforme e superfluă”. Într-un stil
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]