5,236 matches
-
neconcretizate prin realizări concludente. A frecventat cenaclul Sburătorul (cu mai multă asiduitate în anii 1925-1929), iar în agendele lovinesciene e consemnat, de pildă, faptul că Ș. i-a citit criticului fragmente dintr-un roman care ar fi urmat să se intituleze Stârpitura. Bucăți de proză literară (Idilă, Tantal, Noua Eneidă) i-au apărut în „Kalende”; sunt piese de un fantezism colorat cu umor, vădind - după cum remarca Șerban Cioculescu - înclinația către pastișă și parodie. Autorul a mai publicat un volum de divertisment
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
buni matematicieni, statisticieni și lingviști, arabii au inventat criptanaliza. Scrierea lor criptată a fost o taină de-a lungul secolelor. De exemplu, filosoful arab Al-Kindi a scris un tratat, în secolul al IX-lea, care a fost descoperit în 1987, intitulat „ Manuscrisul descifrării mesajelor criptate”. În 1790, Thomas Jefferson a realizat un echipament de criptare folosind un set de 26 discuri ce se puteau roti individual, prin tehnici speciale de utilizare, astfel încât descifrarea să fie aproape imposibilă. Invențiile s-au înmulțit
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
dintre acestea este intitulată: „Securitatea națională și cooperarea internațională pentru securizarea spațiului cibernetic”, ceea ce demonstrează că americanii recunosc faptul că securitatea oricărei țări depinde de securitatea planetară, iar componenta esențială este, în ultimul timp, spațiul cibernetic sau, cum plastic a intitulat The Economist, Securitatea norilor sau securitatea digitală. La ea ne vom referi în cele ce urmează. Din studiile întreprinse în țările dezvoltate s-a ajuns la concluzia că, după atacul terorist din 11 septembrie 2001, softul de securitate, care se
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
rar cu critică. Din 1967 publică în „Ramuri” un Dicționar de filosofie românească, unde scriitori ca Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica, Nae Ionescu sunt prezentați altfel decât în spiritul dogmatismului marxist. În 2003 inaugurează în „Caiete critice” un serial intitulat O mie de poeți postdecembriști. Deși are formație de filosof și istoric, P. este cunoscut și pentru spiritul său de polemist, manifestat în revista „Literatorul”, sau în ipostaza de critic literar, ilustrată în suplimentul literar-artistic „Ecart” și în „Caiete critice
POP-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288885_a_290214]
-
Elsa Brețeanu. Primele lucrări ale lui P. sunt contribuții documentare la biografia mitropolitului Varlaam, cuprinse în Neamul mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei (1938) și în Biografia mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei (1940). Se adaugă un volum de studii din 1943, intitulat Glosări la opera mitropolitului Dosoftei, și, din domeniul asupra căruia se va concentra ulterior, câteva cercetări privitoare la biografia lui Mihai Eminescu. Se remarcă de pe acum importanța dată surselor documentare, meticulozitatea cercetărilor în arhive, efortul de reconstituire a biografiilor, problematizarea
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
precizări, profilurile, conflictele și mai ales atmosfera tensionată, decupează atent scenele, desface în bucăți gesturile personajelor și are grijă să asigure suspansul. Geneza romanului Prea târziu este interesantă. La originea sa ar sta un volum de reportaje din viața minerilor, intitulat O lume fără cer, care ar fi fost predat Editurii Cartea Românească, dar care nu a fost publicat niciodată, principala cauză fiind dispariția lui Florin Mugur. Ulterior autorul topește materialul în volumul de povestiri Subomul, care l-a atras pe
POPESCU-21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288942_a_290271]
-
a lui Ioan Slavici, el nu era totuși străin de principiile realismului european. În copilărie cunoscuse îndeaproape mediul cojocarilor bănățeni, viața maiștrilor, a calfelor și a ucenicilor, personaje care îi vor popula proza. Cea dintâi nuvelă apărută în presă se intitulează Din lume (1890), ultima - După un an de jale (1893), iar în acest interval apar Un sfârșit jalnic (1891), De la târg, În lume (1893). Unele nuvele sunt subminate de accente melodramatice și de procedee naturaliste. Ca toate scrierile sale în
POPOVICI-BANAŢEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
Tribuna” (1982) și „Ateneu” (1988), cu Premiul pentru teatrologie al UNITER (1991, 2001) ș.a. De asemenea, i s-a acordat Ordinul Steaua României în grad de ofițer (2003). Preocupat încă din anii studenției de dramaturgie (lucrarea sa de diplomă se intitula Despre conceptul de tragic în teatru), P. face o pasiune din cercetarea destinului acestei arte în contemporaneitate, devenind un foarte asiduu teoretician al fenomenului. Pe linia lui Ion Marin Sadoveanu, care opera distincția între dramă (text literar) și teatru (spectacol
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
aici de A. I. Odobescu. Alt roman, Pajura cu două capete (1977), narează domnia lui Mihnea Vodă cel Rău și pune în valoare virtuțile dramatice ale dialogului, îmbinând evocarea istorică documentară cu dinamica ficțiunii epice moderne. Un prim volum din Critice, intitulat Realități și exigențe literare (1947; Premiul Academiei Române), adună publicistica militantă a lui P., cronicile sale de întâmpinare, îndeosebi din revista „Cadran”. Câteva eseuri au fost bine primite de critică: Poezia trubadurilor (1942), Van Dyck (1969), Michelangelo. Vremea, omul, opera (1970
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
Cele mai multe povestiri au drept protagonist și narator un personaj alienat, ambiguu paranoic, implicat în tot felul de scenarii, inițial realiste, dar care se dezvăluie, brusc ori treptat, ca funambulești. Tema spectacolului absurd, existențial și livresc, apare chiar din prima proză, intitulată Într-o seară: „eul” primește vizita unor personaje deopotrivă reale și livrești: corbul lui E. A. Poe și un Ulise necanonic, un antierou, cum de fapt antieroi sunt mai toate personajele lui P. Tema individului și a identității, fundamentală pentru autor
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
de Editura Casa Școalelor ca o expresie a unui „lirism realist și progresist”, iar autorul drept un reprezentant al generației tinere care a rupt tăcerea și s-a alăturat cu versul său eforturilor de înnoire a țării. Poemul inaugural este intitulat chiar Cântec de țară, tonul declarativ, emfatic și hiperbolizant anunțând parcă viitorul traseu al unui poet ce vrea să prindă în lăncile sunetelor „fruntea furtunilor ce s-au întors”, să calce „din tunete-n sunete” etc. Măsura relativă a talentului
POTOPIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288989_a_290318]
-
formulă menținută în antet până în 1939. Fondator și director este Ilie Rădulescu. Organ de presă al extremei drepte românești, P.v. oglindește fondul de idei și de mentalitate care va angaja țara în aventura războiului, așa cum se observă și din articolul-program, intitulat O spovedanie..., semnat cu numele revistei. Intoleranța, adeseori xenofobă, dă și tonul multora din intervențiile privind viața literară, autorii lor simțindu-se îndreptățiți când să laude (N. Crevedia, Scrisoare deschisă poetului Ion Pillat), când să vitupereze, în funcție de poziția celor avuți
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
Se insistă însă prea mult pe rezumarea subiectelor în detrimentul analizelor. Familiarizat cu aproape toate momentele de seamă ale literaturii și culturii române, P. încearcă să le cuprindă în sinteza Istoria literaturii române (1936). Amplificată la ediția a doua, cartea este intitulată aproape călinescian avant la date: Istoria literaturii române de la început până astăzi. Materia este împărțită pe provincii istorice și pe curente, foarte succint, în genere conform viziunii încetățenite. Contribuția esențială e de marcare a unor detalii. Lucrarea cea mai importantă
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
traduceri din poezia lui Horațiu, Ovidiu, La Fontaine, Baudelaire, Verlaine, Mistral, Petőfi și din proza lui Walter Scott, Edmondo De Amicis, Wladislaw Reymont. Numărul 6-7/1942 este dedicat lui Ion Petrovici. Revista mai publică un articol al lui Liviu Rebreanu, intitulat Geneza romanului meu „Adam și Eva” (4/1942), scrisori inedite ale lui I. L. Caragiale (8-9/1942), altele ale lui D. Țichindeal (1, 4, 5/1936), amintiri, folclor (poezii populare din război, balade, doine, colinde, strigături, descântece, obiceiuri de Crăciun). Alți
PREOCUPARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289009_a_290338]
-
C. A. Rosetti (Musiu Rapace) și I. C. Brătianu (Musiu Bimbirică). Sunt criticați în această satiră și poeții epocii (poetul „urlător”, poetul „zis umanitar”). Petre Grădișteanu a susținut în P.r. cronica dramatică. Se mai tipărește un roman, neterminat și nesemnat, intitulat Zece ani din viața unui om de lume, dedicat lui Matei Millo. R.Z.
PROPRIETARUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289043_a_290372]
-
Victor Munteanu, Al. Popescu-Dorna, V. Marinaș ș.a. Rubrici: „Literatură, artă, critică”, „Recenzii”, „Note și încrustări”. La început sumarul cuprinde articole din actualitatea politică, socială (națională și internațională), economică, medicală, eseuri de psihologie și filosofie, apoi literatură, recenzii, cronica revistelor. Articolul-program, intitulat Noi avem ceva de spus, rezumă intențiile redactorilor: dorința de a „face literatură”, de a „publica articole și studii din diverse domenii de cultură (social, economic, politic etc.)”, de a „susține interesele superioare ale țării în cadrul principiilor generale de dreptate
PROMETEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]
-
de perspectivă și conform noului program propus de acesta în articolul După trei ani, P. devine exclusiv literară și se împarte în trei secțiuni: „Proză”, „Versuri” și „Cronica”. Li se adaugă o anchetă în rândul scriitorilor și câteva articole succesive intitulate La ce lucrează scriitorii. Pe parcursul existenței sale, publicația pune accent pe „puterile creatoare ale locului”, în spiritul unui regionalism menit să contribuie prin valorile proprii la „marele element al românismului” (I. Cetină, Rostul periodicelor provinciale). Rubricile obișnuite sunt „Știri - Fapte
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
și tânărul istoric literar D. Popovici, în timp ce proză semnează Bazil V. Nistor, Gheorghe Antonovici, Horia Fulger, Ovidiu Constant, Neculai Roșca și Mircea Streinul (Vraciul vorbă rea), Dan Petrașincu (Roma), Silviu Cernea, Adam Lăpușneanu ș.a. Rubricile de note și comentarii polemice intitulate „Încrustări pe răboj”, „Din condei”, „Prin vitrine”, „Frânturi” dau sare și piper paginilor și ancorează publicația în actualitate. Seria a doua impune altă echipă redacțională și o nouă structură a revistei. Aceasta beneficiază acum de o cronică literară ținută de
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
Const. Rîuleț, V. Demetrius ș.a. Proza este ilustrata de Nestor Urechia și Aurel Savela, care scriu schițe și nuvele, de Ion Foți cu numeroase „apoloage” (fabule, basme, povești orientale), dar și cu un român în foileton, „de moravuri din Turcia”, intitulat Vis și realitate (15-23/1926). Vasile Pârvan este prezent cu studiul Dacia în epoca celtica (16/1926), iar St. Bezdechi (și sub pseudonimul Tiberiu Boldur) semnează ample articole dedicate artei și culturii grecești, exemplificate adesea cu traduceri (Euripide, Aristofan, poezie
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
posibil). Celor două culegeri li se adaugă Povestiri pe o temă dată (1987), un adevărat exercițiu de virtuozitate narativă. Fiecare din cele trei tomuri va furniza câte unul din capitolele „romanului în trei povestiri sau trei povestiri într-un roman” intitulat Ta-ram-ta-ta sau Cinci băieți și dulcea libertate (2000), unde aceste episoade disparate sunt redistribuite într-o încercare de recompunere a unui destin pe modelul romanului-puzzle. Și două romane anterioare, Prin defileu (1975) și Uitarea și neuitarea inocenților (1983), sunt construite
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
RĂSĂRITUL, publicație apărută la Bârlad, săptămânal, între 15 ianuarie 1912 și 23 aprilie 1915, editată de G. Tutoveanu. În articolul-program, intitulat Pentru cei mulți, editorul reclamă proasta organizare a sistemului educativ românesc, propunându-și să publice informații de politică internă (declarat anticonservatoare) și externă (cu precădere privitoare la chestiunea bulgară și la Basarabia), calendarul săptămânii, sfaturi medicale, agricole, juridice, știri diverse
RASARITUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289139_a_290468]
-
Ludo semnează articolul În memoria lui N. Iorga. Sunt evocate crime legionare și naziste, mai ales deportările și pogromurile, redacția susținând regimul instaurat în august 1944 și incriminând vechile partide politice (de pildă, articolul de condamnare a lui Iuliu Maniu, intitulat Procesul, scris de I. Ludo). Se publică și literatură, comentarii, traduceri, cele mai multe din scriitori evrei precum Șalom Alehem, Isaia Horowitz, Rachel Korn, Z. Weinper, Eliezer Steinbarg, Itzik Manger, mulți dintre ei în transpunerea lui Emil Dorian. În R. sunt prezenți
RASPANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289143_a_290472]
-
Petru Suciu (St. O. Iosif, Credințe), Elie Dăianu (Scrisori și inscripții ardelene și maramureșene de N. Iorga), D. Tomescu (Apus de soare de B. Delavrancea) etc. Pe parcursul mai multor numere sunt prezentate pe larg serbările culturale de la Sibiu și fragmentele intitulate Din predicile lui Petru Maior. Pizma celor răi asupra celor buni. Sunt comemorați Iosif Vulcan, Octavian Goga, Titu Maiorescu. Un articol amplu, nesemnat, se referă la „episcopii literați” (1905). Mai sunt incluse povestiri de Maxim Gorki în traducerea lui I. E
RAVASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289150_a_290479]
-
decembrie 1911 „Versuri și proză”, unde publică V. Demetrius, G. Bacovia, N. Davidescu, Claudia Millian, Ion Minulescu, Mihail Cruceanu, Ion Pillat și care își propune să susțină literatura nouă: „Simpatia noastră necondiționată va merge către aceia care, oricum și-ar intitula școala din care pretind că fac parte, vor exprima în opera lor sufletul nou al veacurilor.” În ianuarie-decembrie 1930 scoate revista lunară „Îndreptar”, care găzduiește simboliști români și prezintă moderniști francezi mai puțin cunoscuți. Sub cupole de vis (1913) reprezintă
RASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
REVISTA BURGHEZA, publicație apărută la București, bilunar, între 5 noiembrie 1934 și 10 mai 1935. Revista de „sociologie, istorie, critică socială și culturală”, R.b. publică proza, studii, cronici, recenzii și semnalări editoriale. Articolul-program, intitulat Constatări și directive, afirmă, în materie de literatură, necesitatea întoarcerii la „estetică pură”. Colaborează cu proza Em. Neuman (Ciocoi regățeni și elită ardeleana, fragment din românul Freud și Conul Costache), cu studii sunt prezenți G.H. Juvara, care semnează o serie
REVISTA BURGHEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289185_a_290514]