19,025 matches
-
în mod total Dumnezeu și în comuniune cu Dumnezeu Tatăl (cf. In 10,30), și-a păstrat pe deplin și natura umană, pe care nu a anulat-o prin misiunea sa, ci a trăit-o cu personalitate proprie. Aceeași parte introductivă propune și o invitație pe care confesorul o face penitentului, „printr-o formulă scurtă”, de a avea încredere în Dumnezeu, pentru că sacramentul este, prin excelență, un moment de încredere. Prezența încrederii, atât din partea penitentului, cât și a confesorului este condiția
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
stabili gravitatea păcatului, a atribui corect responsabilitatea acțiunii, a evalua sentimentul de vinovăție al penitentului și pentru a-i oferi în mod realist o pocăință care să se potrivească cu viața sa. 3.1.2 Citirea Cuvântului După prima parte introductivă, dialogul dintre confesor și penitent este întrerupt, pentru că în acest moment amândoi se orientează către un altfel de dialog: cu cuvântul lui Dumnezeu. Confesorul se pune de aceeași parte a penitentului, orientându-și privirea către Dumnezeu, care comunică și iartă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentul să acorde timp suficient rugăciunii, reflecției și meditației Sfintei Scripturi, chiar înainte de celebrarea sacramentală, pentru ca, astfel, să își privească viața în mod constant în raport cu mesajul predicat de Cristos. 3.1.3 Mărturisirea păcatelor și acceptarea pocăinței După parcurgerea ritului introductiv și după citirea cuvântului lui Dumnezeu, penitentul se întoarce cu privirea către sine și începe să își mărturisească păcatele, fiind conștient că se află atât înaintea lui Dumnezeu, cât și a confesorului. Mărturisirea nu este doar internă, ci în mod
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mulți confesori, la care penitenții să poată apela. Începând cu acest moment, atât structura de celebrare a sacramentului cât și procesul dialogic se derulează în mod asemănător Formei A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Fac însă excepție ritul introductiv al acesteia, care deja a fost celebrat urmând un ritual aparte, și ultima parte, cu lauda lui Dumnezeu și trimiterea penitentului, care vor fi celebrare ulterior în comun. În afară de acestea, momentul mărturisirii rămâne și în acest caz individual, menținând confidențialitatea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mici ca preotul-confesor să afle date despre identitatea penitentului. Cu cât sunt cunoscute mai puține lucruri despre identitatea penitentului, cu atât este mai mică șansa de a încălca respectarea sigiliului sacramental. Este adevărat că Ritualul Penitenței propune ca, în momentul introductiv, penitentul să îi prezinte confesorului câteva date cu privire la situația sa socială și la dificultățile pe care le trăiește în plan spiritual, însă acest lucru trebuie făcut mereu cu prudență, tocmai din același motiv. Mai mult decât dialogul sacramental, în acest
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
gândi, acționa sau alege dispăruse. În entuziasmul său uman scuzabil, Crick a declarat că fusese localizat centrul voinței. Se auzi soneria, salvarea și blestemul său. Studenții începură să iasă chiar în timp ce se grăbea să încheie. — Cam asta a fost analiza introductivă a chestiunii extrem de complexe a integrării mentale. Știm câte puțin despre părți. Știm mult mai puțin despre modul în care se înlănțuiesc ele într-un întreg. La ultima noastră întâlnire vom analiza candidații cu cele mai mari șanse de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în limba lor proprie, căpătând în schimb abilitatea de a vorbi în engleză, una dintre limbile vorbite pe planeta Pământ: dar, ea este - și asta e foarte semnificativ - limba pe care o vorbești tu. O singură expresie din acest discurs introductiv îi oferi lui Gosseyn o informație pe care n-o avea: "oameni care contează... Era o idee preconcepută că ei sunt mai buni decât alții. În întreaga istorie a acelei foarte importante planete din sistemul solar, mai fuseseră cazuri similare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
Do-ul are în prezent peste 2500 de practicanți în țară, în timp ce, numai la nivelul orașului Iași, existau acum trei ani peste 1000 practicanți de arte marțiale (Chirazi, 2007). 3.1. Scopul și sarcinile cercetărilor Așa cum menționam și în partea introductivă, cercetările efectuaeă au avut drept scop cunoașterea modificărilor unor indici fiziologici în artele marțiale, ca răspuns adaptativ la efortul specific, la grupe de începători și avansați. În vederea realizării cercetării, am formulat următoarele ipoteze: 1.sursele energetice solicitate de efortul competițional
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
o dentală emfatică, actualmente pronunțată asemănător cu t. ? indică o reconstrucție incertă a textului pierdut. În numele proprii, de locuri și de divinități am evitat o transcriere științifică, preferând o grafie simplificată, uzuală în publicațiile cu caracter divulgativ. Capitolul 1 Chestiuni introductive Problema „religiei” în vechiul „Israel”. Obiectul de studiu Redactarea unei cărți despre religia antică din Israel și Iuda presupune înfruntarea unor dificultăți, în special, cu privire la definirea exactă a obiectului de studiu și la evaluarea izvoarelor pe care autorul le utilizează
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Cuvânt introductiv Rememorez cu bucurie momentul când domnul profesor Cristian Dumea s-a prezentat la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, în dorința de a începe școala doctorală, după studii în filosofie, teologie și muzică absolvite în Italia. Încă din 1996
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
documente oficiale, în materie de muzică, având, astfel, în linii generale, și o istorie în practica și evoluția cântului liturgic în cadrul cultului catolic, dar și nașterea miselor, oratoriilor, a tuturor genurilor și formelor de artă adevărată. Sunt în lucrare capitole introductive referitoare la psalmodie, imnodie, liturgia creștină, și muzica ecleziastică - de la moștenirea ebraică la atitudinea generală a Sfinților Părinți față de muzică (opera lui Grigore cel Mare) și codificarea repertoriului. Chiar de la început, documentarul s-a oprit la „cântul creștin [cu] rădăcinile
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
combinate. 5. După natura efortului fizic, exercițiile fizice sînt: statice ; dinamice ; mixte. 6. După intensitatea efortului, exerciții fizice sînt: maximale ; submaximale ; medii. 7. După gradul de constrîngere, exercițiile sînt:. tipizate ; semitipizate ; libere. 8. După funcțiile îndeplinite, exerciții fizice sînt: repetitive, introductive; asociative, aplicative; creative, întrecere; de recuperare; de expresie corporală. 9. După tipul de încărcătură adițională, exercițiile se împart în exerciții: cu partener; cu mingii medicinale; cu saci cu nisip; cu haltere etc. 10. După structura socială exercițiile pot fi: individuale
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
sfîrșitul semestrelor. Se programează o singură temă de verificare de 2-3 ori pe fiecare semestru, finalizată cu notare la clasele I-IV. o lecții mixte rezultate din combinarea celor patru etape descrise, sau lecții de dezvoltare a calităților motrice, lecții introductive de organizare, lecții bilanț, lecții monosport, lecții bisport etc. * Conținutul lecției este dat de tipologie, presupune o dozare corespunzătoare a indicatorilor care dau densitatea și calitatea lecției în concordanță cu metodele și mijloacele selecționate de învățător, profesor. * Structura lecției este
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
București, 1999. Georgescu, F., Cultura fizică-fenomen social, Editura Tritonic, 1998. Ghiduri de aplicare a programelor de educație fizică. Editura Aramis, 2001. Ghid de predare învățare pentru copii cu cerințe educative speciale, Asociația Reninco România, 2000. Grigore, V., Gimnastica de performanță-Noțiuni introductive, Editura Inedit, București, 1999. Hebrard, A., L'education physique et sportive, Editura Revue Staps, Paris, 1986. Iucu, R., Managementul și gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, București, 2000. Jinga, I., Negreț, I., Învățarea eficientă, Editura Editis, București, 1994. Joița, E.
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
380 femei. Închizându-l, Gosseyn se întrebă dacă nu cumva excedentul de populație feminină era explicația căsătoriei unei femei non-A cu John Prescott. Luă apoi "Egocentristul pe Venus", pe care se hotărî să-l citească în pat. O notă introductivă preciză că doctorul în psihologie Laurent Kair, autorul lucrării, profesase pe pământ, în orașul Mașinii, în perioada 2559 ― 2564 A.D.: Gosseyn parcurse titlurile) capitolelor și-l alese pe cel intitulat "daunele corporale și efectele lor asupra ego-ului." Un paragraf îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
380 femei. Închizându-l, Gosseyn se întrebă dacă nu cumva excedentul de populație feminină era explicația căsătoriei unei femei non-A cu John Prescott. Luă apoi "Egocentristul pe Venus", pe care se hotărî să-l citească în pat. O notă introductivă preciză că doctorul în psihologie Laurent Kair, autorul lucrării, profesase pe pământ, în orașul Mașinii, în perioada 2559 ― 2564 A.D.: Gosseyn parcurse titlurile) capitolelor și-l alese pe cel intitulat "daunele corporale și efectele lor asupra ego-ului." Un paragraf îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
o făcuse pe tema De ce postiți? și care urma să apară miercuri, 24 decembrie. Dar răspunsurile primite de la diverși abonați, o sută la număr, care avuseseră curaj să participe la anchetă, trebuiau grupate pe categorii, apoi recopiate, plus o frază introductivă și câteva cuvinte de încheiere. — Începusem eu ceva, de fapt nu mai aveți mult, spuse cu o urmă de regret Peppin. Vedeți dumneavoastră, eu sunt corector și traducător, nu redactor, doar că în lipsa asta de oameni fac de toate, ca
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cinematograf, făcut cu prilejul unui festival de film. Pe dosul programului boțit era o scrisoare scrisă cu literele neregulate și unghiulare care constituiau caligrafia minkoffiană. Obiceiul Myrnei de a scrie mai mult editorilor decât prietenilor se reflecta întotdeauna în formula introductivă a scrisorilor. Domnilor, Ce înseamnă scrisoarea ciudată și înfricoșătoare pe care mi-ai scris-o, Ignatius? Cum aș putea să mă adresez Uniunii Libertăților Civile pe baza unui motiv atât de neînsemnat ca cel despre care îmi vorbești? Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și ale simțurilor omenești au colaborat cu un sentiment general și profund de instabilitate ca să-i răpească acestei generații mijloacele normale de a dura” (Albert Thibaudet, „Generația de la 1914“, în vol. Fiziologia criticii. Pagini de critică și istorie literară, Studiu introductiv, selecție, traducere și note de Savin Bratu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1966, pp. 491-499). Despre istoria și relevanța conceptului de generație, propus în istoria literară de François Métre (1920) și Julius Petersen (1930), la noi de Mircea Vulcănescu (1934
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
scriitori de toate vîrstele (deși de o vîrstă dominantă) care, cu ocazia anumitor evenimente, «ia cuvîntul», ocupă scena literară” (cf.. Robert Escarpit, „Sociologia literaturii“, în vol. De la Sociologia literaturii la Teoria comunicării. Studii și eseuri, traducere de Sanda Chiose-Crișan, studiu introductiv de Constantin Crișan, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 33). O echipă devenită - în cadrul avangardismului autohton - un prim „val”... Din nou, Memoriile lui Constantin Beldie par a oferi cel mai expresiv-sintetic tablou memorialistic (și profil cultural-psihologic) al „echipei” postadolescentine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
apropia de ceea ce noi am îndrăzni să numim lumina visului (...) problema de lumină imanentă ce l-a preocupat pe Rembrandt, cel dintîi suprarealist” („Poezia nouă“, în „I. Valerian de vorbă cu Ion Barbu“, Viața literară, 5 februarie 1927). În studiul introductiv la Antologia literaturii române de avangardă a lui Sașa Pană, Matei Călinescu atrăgea atenția că apropierea pe care G. Călinescu o făcuse în Istoria... sa (ca și în Curs de poezie) între „dadaiști, suprarealiști și hermetici” sub zodia „balcanismului” nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
deschiderea capitolului despre „Dada“ din De la Baudelaire la suprarealism, explicînd dadaismul prin „spiritul de neîncredere universală” și „refuzul de a sluji, care a scuturat atîtea consemne tradiționale și credințe străvechi” (De la Baudelaire la suprarealism. În românește de Leonid Dimov. Studiu introductiv de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1970, p. 216). Un articol semnat în nr. 2 din Chemarea de N. Porsenna se intitulează, elocvent, „Apoteoza unor valori negative“. Valorile negative — considerate de el „dinamice” și „vitale” — sînt opuse „Idealului” mortificant, autorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
loc pe 14 decembrie 1924, în Sala Sindicatului Artelor, cu prilejul închiderii primei expoziții internaționale a Contimporanului. Este cel mai important eveniment expozițional din România, după expoziția Art Nouveau organizată de pictorul Iser la București în 1910. După cîteva cuvinte introductive ale lui Marcel Iancu despre arhitectura și plastica modernă, vocalista Martha Serdaru a interpretat piese muzicale de Eric Satie, Darius Milhaud, Auric și Poulenc. Pianista Corina Sfetea a interpretat, la rîndul ei, compoziții jazz de Cyril Scott și Darius Milhaud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ecoul scontat: Costin va reintra în conul de umbră... După mai bine de 70 de ani de la debutul său editorial, unicul său volum va fi republicat abia în 2002, la Paralela 45 (ediție îngrijită de Geo Șerban, cu un fragment introductiv de Ov.S. Crohmălniceanu). Sumarul mai include o Addenda cu o parte din textele apărute în Contimporanul și neincluse în prima culegere, un poem-portet al lui F.T. Marinetti din Facla, IX, 358, 19 mai 1930, un „epitaf” confesiv despre Contimporanul apărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de coitul acesta prea excesiv odată cu Filimon, care aducea în bagajul lui literar romantismul german, și a doua oară cu Eminescu, figura reprezentativă a întregii ideologii de la Convorbiri literare” (v. B. Fundoianu, Imagini și cărți, ediție de Vasile Teodorescu, studiu introductiv de Mircea Martin, traducere de Sorin Mărculescu, Editura Minerva, București, 1980, p. 24). Considerînd că o autentică literatură românească începe abia odată cu simbolismul, Fundoianu constată „evoluția” culturii noastre de la condiția de simplu parazit la aceea de „colonie”/provincie a culturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]