6,649 matches
-
noastre: sentimentul religios este, În realitate, o Încercare de a ne pune, prin stări de adorație sau de extaz, În legătură cu divinitatea. Aceste Încercări nu pot cuprinde elemente de experiență comună cu a celorlalți: ele se obiectivează Întotdeauna În forme ale intuiției și ale simțirii proprii; altfel spus, fiecare pune În sentimentul său religios credințele și aspirațiile lui (În formele lui evoluate, sentimentul religios izvorăște, de exemplu, din credința unora În existența unor forme superioare de energie spirituală, care nu pot fi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Înălțare morală și spirituală a omului. Μ Ce se Întâmplă când gândirea Încearcă să depășească bariera rațiunii, să iasă din condiția obișnuită a „raționalismului cartezian”, lucid și prudent? Ea intră atunci În regatul a ceea ce filosofii numesc „cunoaștere contemplativă” sau „intuiție intelectuală”. Aceste ipostaze spirituale sunt Însă greu de definit, deoarece ele presupun „asceză mentală”, „suprimarea operațiilor mentalului”: În astfel de stări, care sunt cultivate de yoghini, gândirea poate ajunge, potrivit filosofiilor indiene, până la starea de a sta neclintită, concentrată În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
parte. Aceste atitudini de compromis, venite din câmpul social, demonstrează Însă prezența unei insuficiente maturizări a „ethos”-ului la nivelul aprecierilor colective. Μ „Revelația” este un fenomen de intimitate a vieții noastre psihice strâns legat de gândirea creatoare și de intuițiile afective, care are menirea de a tempera elanul unor tendințe de a sociologiza complet viața psihică individuală. Dar nu este singurul exemplu: acestui fenomen i se poate asocia și aspectul volitiv din sistemul personalității, care-i face, de exemplu, pe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
depășește valoarea medie a profilului etalon și sunt grupați în tipul Alpha de comportament cu un nivel de realizare superior. Astfel, managerii sunt persoane cu prezență socială, lipsiți de complexe, ambițioși, având calități empatice remarcabile, eficienți intelectual, cu o bună intuiție psihologică, receptivi la nou, cu o bună motivație față de muncă, cu o responsabilitate și un nivel de socializare medii, autocontrol, toleranță și optimism. Același autor, utilizând o procedură de tip SEAC (Scală de Evaluare cu Ancore Comportamentale), identifică șapte competențe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
să se arate tolerant și permisiv sau, dimpotrivă, să intervină cu autoritate. El alternează ascultarea, toleranța și autoritatea fără compromis. El conjugă participarea, consensul și deciziile autoritare asupra problemelor importante.” Autoarea propune deci o deplasare a accentului de pe rațiune pe intuiție, de pe managerul rațional, atât de specific perioadelor anterioare, pe managerul intuitiv. Toate aceste calități și abilități pe care trebuie să le aibă managerul intuitiv antrenează/implică, considerăm noi, conceptul de creier total. Acesta presupune dezvoltarea tuturor celor patru sectoare cerebrale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Deși autoarea accentuează o serie de trăsături menite a individualiza managerul intuitiv, ea nu uită să precizeze că acestea trebuie corelate cu capacitățile profesionale și cu rațiunea, managerul intuitiv tinzând spre echilibrarea lor. „Acest personaj”, scrie ea, „încă rar, eliberează intuiția ascunsă în fiecare dintre noi; el excelează în a o armoniza cu raționalismul său pentru a desfășura o viziune foarte largă, o percepție cât mai corectă, un pragmatism cât mai ascuțit și, în definitiv, o eficacitate cât mai percutantă” (M.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cât mai corectă, un pragmatism cât mai ascuțit și, în definitiv, o eficacitate cât mai percutantă” (M. Le Saget, 1992; 1993, p. 307). Într-adevăr, considerăm că Meryem Le Saget creionează portretul unui lider ideal, obținerea echilibrului dintre rațiune și intuiție rămânând un deziderat, după părerea noastră nu imposibilă. După M. Zlate (2004, p. 222), dacă s-ar ajunge la acest echilibru, noul tip de lider n-ar mai putea fi numit doar intuitiv, fiind necesară inventarea unui alt termen. El
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
acest echilibru, noul tip de lider n-ar mai putea fi numit doar intuitiv, fiind necesară inventarea unui alt termen. El ar putea fi numit lider creativ, pentru că numai un astfel de lider ar fi capabil să reunească rațiunea și intuiția într-un tot, echilibrându-le, tocmai în virtutea capacităților sale creative. 2. Metodologia cercetării 2.1. Obiective teoretice și practice identificarea tipului psihologic specific organizației militare și orientarea acestuia spre un anumit stil de leadership; identificarea dominanței cerebrale în cazul tipului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cercetarea empirică nu a reușit să confirme această asumpție fundamentală, știința personalității a intrat într-o adevărată criză de credibilitate (Bem, 1972), care ulterior a rămas înregistrată în literatura de specialitate sub numele de paradoxul consistenței. Ca atare, în loc să confirme intuiția adânc înrădăcinată în percepția comună asupra consistenței cross-situaționale a comportamentelor, cercetările empirice au dovedit că, dimpotrivă, variabilitatea cross-situațională devine norma de manifestare a indivizilor (Bem & Allen, 1974; Krahe, 1990; Mischel, 1968; Moskowitz, 1982, 1994; Ross & Nisbett, 1991; Nisbett & Ross, 1980
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
EMBED MSGraph.Chart.8 \s EMBED MSGraph.Chart.8 \s Mediu perceput ca ostil Mediu perceput ca favorabil Acceptă Acționează Conformitate (albastru) Dominanță (roșu) Stabilitate (verde) Influență (galben) Gândire Gândire extravertită Gândire introvertită Senzație introvertită Setiment introvertit Setiment Sentiment extravertit Intuiție extravertită Motivații: forța caracterului, rezultate; Scop: dominanță, independență, „în frunte”; Îi judecă pe ceilalți pentru: capacitatea lor de a fi eficace și autonomi; Îi influențează pe ceilalți prin: forța caracterului, determinare; Valoarea pentru organizație: demonstrație prin exemplu, imaginație, orientare către
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Alertele Suvenire de călătorie, amintind de cele scrise de V. Alecsandri, dovedesc talent descriptiv, un spirit de observație ascuțit și chiar subtilitate în alternarea descrierilor de natură cu notațiile relative la mediul social și la viața culturală. El dovedește și intuiție critică în analiza volumului Armonii intime al lui Al. Sihleanu. De literatura populară revista se ocupă într-o recenzie la culegerea de poezii populare românești alcătuită de D. H. Stanley și publicată la Londra. În aprilie 1860 se anunță reapariția
ALBUMUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285231_a_286560]
-
Alexandru Papilian, Muște sub pahar, „roman scris fără menajamente”, care a „fost tradus excelent” de A., cum a remarcat Edith Ottschofski în revista müncheneză „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”. În anii ’90 A. se apropie, ca tălmăcitor, de opere literare dificile, reușind, prin intuiție și asiduitate, să reproducă în germană complexitatea originalelor. Această realizare este înlesnită și de faptul că traducătorul se află în contact personal cu autorii textelor, apelând uneori, pentru a dispune de un termen de comparație, și la versiuni deja existente
AESCHT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
epic un elan romantic, și Cumpăna (1970). Romanul Vârsta de argint (1979) coboară până la nivelul unei publicistici fade. Opera cea mai izbutită e romanul Recviem pentru Maria (1986), în care, bazându-se pe date arhivistice și pe amintirile contemporanilor, pe intuiție și invenție, pe real și convențional, prozatoarea reconstituie destinul cântăreței de operă Maria Cebotari. M. și-a exersat cu succes pana și în domeniul literaturii pentru copii: Prietenii mei (1959), Revedere (1964), Flori de dumitriță (1967). Publicistica și-a adunat
MALEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
publicistică. După absolvire este o scurtă perioadă asistentul lui G. Călinescu, care îl menționează în compendiul Istoria literaturii române, în paragraful dedicat revistei „Jurnalul literar”, al cărei colaborator M. a fost : „înclinat mai mult spre lirică, pune în articolele critice intuiție fantastică și expresie amănunțit plastică”. Funcționează ca profesor la Liceul Național din Iași, apoi la Liceul „A. T. Laurian” din Botoșani până în 1950. În 1953 devine redactor-șef adjunct al revistei „Iașul literar”, din 1955 lucrând efemer ca profesor la
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
în postuma Străini vestiți în luptele din Roma veche (1982), M. reconstituie portretele unor personalități ale lumii greco-latine pentru a contribui la promovarea clasicismului în România și familiarizarea marelui public cu universul Antichității. Bun cunoscător al epocii evocate, înzestrat cu intuiție istorică, cercetătorul preferă să confere un colorit viu expunerii, să întrebuințeze resursele fanteziei, nu să redacteze monografii erudite și aride, încărcate de aparat critic. Fără a falsifica cadrul istoric, el își dramatizează relatarea și o ornamentează cu descrieri plastice și
MARINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288033_a_289362]
-
necesare pentru a merge pe bicicletă, se Învață cel mai bine atunci când ești nevoit să le faci. Ele devin automate doar atunci când ai dobândit un „simț” al mișcării echilibrate. Nu este, deci, surprinzător că majoritatea meșteșugurilor ce necesită o anumită intuiție referitoare la unelte și materiale se transmit, de obicei, printr-o lungă ucenicie. Fără Îndoială că unii indivizi par să capete o anumită Îndemânare și să o și stăpânească mult mai repede decât alții. Însă dincolo de această diferență inefabilă (care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
respectivul individ. Competențele ce intră În sfera mētis-ului pot presupune și reguli empirice valabile, Însă acestea din urmă sunt, În mare măsură, Învățate prin practică (adesea În cursul unei perioade de ucenicie formală) și grație unui simț dezvoltat sau unei intuiții strategice. Mētis-ul nu se lasă redus la niște principii deductive, care să poată fi transmise corect prin intermediul Învățării livrești, deoarece mediile În care se manifestă sunt atât de complexe și de nerepetitive, Încât procedurile formale ale procesului decizional rațional sunt
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
efectivă a științei este, din nou, altceva. Regulile de tip tehne sunt o specificare a modului În care trebuie codificate, exprimate și verificate informațiile după ce au fost descoperite. Nici o regulă de tip tehne sau epistemică nu poate explica invenția și intuiția științifică. Descoperirea unei teoreme matematice necesită geniu și, probabil, mētis, Însă demonstrația ei trebuie totuși să urmeze etapele tehne-ului. Așadar, regulile sistematice și impersonale ale tehne-ului facilitează producția de cunoștințe ce pot fi ușor combinate, demonstrate și predate Într-un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Îi este drag lui Însuși, ci, mai degrabă, formele pure de frumusețe nealterată ce se reflectă În cel iubit. Numai astfel poate dragostea să rămână curată și rațională, eliberată de pofte. Ariile activității umane cele mai puțin influențate de hazard, intuiție, context, dorință și experiență personală - și, deci, independente de mētis - au ajuns astfel să fie percepute ca cele mai nobile Îndeletniciri ale omului. Ele fac obiectul muncii filosofului. Ne putem da seama de ce, conform acestor criterii, geometria euclidiană, matematica, unele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
este, desigur, doar un precursor depășit al cunoașterii de tip științific. El reprezintă modul de a raționa cel mai adecvat sarcinilor materiale și sociale complexe ce presupun un grad de incertitudine atât de mare, Încât trebuie să ne bazăm pe intuiția noastră (venită din experiență) și să acționăm instictiv. Descrierea pe care o face Albert Howard sistemului de gestionare a apelor În Japonia ne oferă un exemplu grăitor: „În Japonia, controlul eroziunii seamănă cu o partidă de șah. După ce examinează valea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
va decide asupra următorului pas. Sunt de preferat hidrologii și managerii care s-au confruntat cu multe surprize și care au Înregistrat numeroase succese. Repertoriul de soluții va fi mai bogat, modul lor de a Înțelege mediul - mai sigur, iar intuiția lor cu privire la posibilele situații neașteptate - mai fină. și În acest caz, o parte a competenței lor poate fi interpretată și transmisă altora, Însă o mare parte ar rămâne implicită, un fel de al șaselea simț pe care Îl dobândești o dată cu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
putut fi posedată la nivel subliminal. Orice practician al unei științe sau al unui meșteșug Își creează un bogat repertoriu de mișcări, observații vizuale, un simț tactil sau un gestalt specific pentru a evalua ceea ce face, precum și o serie de intuiții bazate pe experiență, care nu pot fi transmise altfel decât prin practică. Câteva exemple ne vor ajuta să surprindem cât de subtil și cât de nuanțat este acest tip de cunoaștere. În Indonezia, căpitanii Bugis mai bătrâni, chiar dacă dorm profund
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
unui măcelar obișnuit cu exemplare de foarte bună calitate pentru a-și da seama dacă e sau nu vreo problemă cu solul, cu modul de creștere a animalelor sau cu ambele aspecte”. Ce statut are acest spirit de observație sau intuiție? Aceste competențe s-ar putea numi „secretele meseriei” ( În sensul bun al cuvântului) pe care le află majoritatea practicienilor „pricepuți”. De remarcat este faptul că, practic, toate raționamentele bazate pe experiență descrise În istorioarele de mai sus ar putea fi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și măsurători. Difteria poate fi detectată În laborator, anemia se poate diagnoctica prin analize ale sângelui copilului, iar căpitanul de vas poate merge pe punte pentru a constata schimbarea direcției vântului. Fără Îndoială, este liniștitor pentru cei care au și intuiție, și acces la metode de măsurare formală să știe că Își pot verifica observațiile. Însă alternativa epistemică a mētis-ului este o metodă mult mai lentă, mai laborioasă, mai costisitoare și nu Întotdeauna decisivă. Când se cer judecăți rapide de Înaltă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la folosirea de materiale noi sau la trecerea la alte linii de producție. Planificați ținând cont de inventivitatea umană. Planificați Întotdeauna pornind de la premisa că cei care intervin În proiect Într-o fază ulterioară au - sau vor avea - experiența și intuiția necesare pentru a-l Îmbunătăți. Planificarea pentru cetățeni abstracți Puterea și precizia proiectelor extrem-moderniste se bazau nu doar pe neglijarea hazardului, ci și pe standardizarea celor care făceau obiectul dezvoltării. Un oarecare grad de standardizare era implicit, chiar și În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]