4,937 matches
-
la nivelul lor mutații genetice care se asociază cancerului pancreatic [79]. Neoplazia intraepitelială pancreatică (PanIN) La nivelul acestor leziuni s-au pus în evidență leziuni genetice întâlnite și în cazul adenocarcinomului pancreatic, leziunea fiind recunoscută ca precursor al adenocarcinomului ductal invaziv. Chistadenomul mucinous Acesta este o tumoră chistică a pancreasului a cărui risc de transformare malignă este de 50% [80]. Tumori pseudo-papilare și solide Sunt tumori ce au un caracter mixt lichid și solid, ele putând evolua uneori spre malignizare. Bolile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
de viață, chiar la copii asimptomatici, dacă sunt întrunite criteriile de indicație chirurgicală. TRATAMENTUL CHIRURGICAL Se efectuează în by-pass cardiopulmonar total și clampaj aortic, în normotermie. Abordul se poate efectua prin sternotomie mediană, toracotomie anterolaterală dreaptă sau prin tehnici minim invazive [8]. Corecția defectului septal se efectuează prin atriotomie dreaptă și constă în sutura defectului sau închiderea cu petec din pericard heterolog sau autolog sau diverse materiale sintetice protetice (Dacron, PTFE) [9]. DSA tip ostium secundum se pretează de obicei la
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
de vârsta copilului și de mărimea CAP pentru prevenirea PVOD, deoarece închiderea spontană este extrem de redusă iar tratamentul cu Indometacin este ineficient la NN la termen. La canalele largi cu diametrul >5 mm se preferă tratamentul chirurgical clasic sau minim invaziv, considerându-se ca fiind prea mari pentru închiderea percutanată, transcateter. CAP mici, la pacienții asimptomatici se recomandă a fi închise la sfârșitul primului an de viața datorită existenței riscului endocarditei bacteriene [8, 9, 11]. Tehnica chirurgicală clasică: ligatura sau secțiune-sutura
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
legate de lezarea marilor vase și mai ales a ductului persistent, datorită consistenței sale fragile. Alte complicații intra- și postoperatorii: ligaturarea accidentală a crosei aortice sau arterei carotide stângi, lezarea nervului laringian recurent sau a ductului toracic. Tratamentul chirurgical minim invaziv urmărește aceleași principii de evidențiere a structurilor vasculare și de suprimare a ductului persistent prin aplicarea unor clipuri metalice (titan sau alte materiale similare), accesul realizându-se toracoscopic videoasistat, prin intermediul a 3-4 incizii de 0,5-1 cm necesare pentru introducerea
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
Beneficiile procedurii se observă imediat prin creșterea promptă a saturațiilor arteriale și ameliorarea condiției hemodinamice a nou-născutului. Procedura se efectuează în laboratorul de cateterism cardiac, cu copilul anesteziat și ventilat mecanic cu FiO2 50%, cu monitorizarea continuă ECG, presiunea arterială invaziv, satO2, sub control ecografic intra-procedural pentru evaluarea eficienței acesteia. Există anumite elemente de care trebuie să se țină cont în cursul explorării pentru obținerea unui bun rezultat și evitarea complicațiilor postprocedurale și anume: hipoxia, care este tratată prin oxigenoterapie
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
cauze iatrogene. 1. Emboliile arteriale reprezintă cele mai frecvente cauze ale ischemiei periferice acute (peste 80-90% din cazuri) crescând ca număr în ultima perioadă datorită diagnosticului corect, creșterii ratei de supraviețuire a pacienților cardiovasculari, utilizării protezelor vasculare, dar și metodelor invazive de diagnostic și tratament. Principalele surse de embolie periferică sunt: a) surse cardiace (80-90% din totalul emboliilor): - valvulopatii reumatismale (mitrale în special), în prezența FA și trombozei AS; - fibrilația atrială indiferent de etiologie; - infarctul miocardic acut cu tromboză intraventriculară (mai
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
dar cu placă ulcerată; b) anevrismele arteriale cu o localizare periferică c) alte leziuni vasculare neaterosclerotice: displazia fibromusculară, boala chistică adventicială, trombangeita obliterantă, boala Takayasu, arterita cu celule gigante; d) disecția arterială e) cauze extrinseci: traumatisme penetrante sau iatrogene (metode invazive terapeutice și diagnostice), compresii externe (sindrom de apertură toracică superioară, sindrom de compresie poplitee); f) alte cauze: boli hematologice și de sistem (policitemia vera, trombocitoze idiopatice, disproteinemii, deficit de antitrombină III, anomalii ale fibrinolizei, tulburări de agregare plachetară, boli maligne
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
diastolă) de vârsta pacientului examinat. Cea mai dificilă problemă este constituită de lipsa posibilităților de diferențiere clară între pereții aortei și structurile retroperitoneale din vecinătate, ceea ce determină frecvent erori de apreciere. Aspectul ultrasonografic este deosebit de important pentru selectarea procedurii diagnostice invazive sau în diferențierea indicațiilor terapeutice intervenționale de cele chirurgicale: - existența unei ocluzii segmentare cu leziune calcificată severă când pasajul ghidului este imposibil sau poate determina o disecție subintimală sau perforație arterială; - o leziune complexă care asociază o placă ecodensă și
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
pe radiografia simplă. O radiografie toracică aparent fără modificări nu exclude însă prezența unui anevrism de aortă toracică. ECOCARDIOGRAFIA TRANSTORACICĂ ȘI TRANSESOFAGIANĂ (ETE) Ecocardiografia transtoracică (ETT) este o tehnică neinvazivă întrucât sonda e plasată pe torace, pe când ETE este considerată invazivă sonda fiind inserată în esofag. Ambele metode au avantaje importante în detectarea bolilor cardiace și aortice. Ecografia cardiacă și a vaselor mari oferă foarte multe date cu privire la starea și funcția acestor structuri. Pentru evaluarea funcției cardiace și a aortei se
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
tehnicile sofisticate de astăzi. La scurt timp după descoperirea de către Röentgen a razelor X, în 1895, o soluție de cretă a fost introdusă la un cadavru pentru a face vizibile arterele periferice. Astăzi, cateterismul cardiac a devenit una din tehnicile invazive radiologice cele mai comune și sofisticate pentru evaluarea cordului. Aortografia reprezintă o explorare fundamentală în elaborarea unor strategii operatorii complexe și pentru evitarea descoperirii intraoperatorii a unor anomalii morfofuncționale care pot fi urmate de complicații fatale. Pentru pacienții cu afecțiuni
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
de prognostic independent pentru supraviețuirea globală [26]. Același autor [27], în altă publicație, demonstrează rolul prognostic negativ al invaziei limfovasculare - fiind corelată cu risc de rezecție incompletă, prezența de ganglioni pozitivi, reșute locoregionale sau la distanță. O modalitate mai puțin invazivă este reprezentată de examinarea PET/CT. Un studiu care a inclus 40 de pacienți, a arătat că un index de regresie > 0,47, pentru un index preterapeutic de captare SUV (≥ 4,7), este un factor predictiv al răspunsului histologic de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
un index de regresie > 0,47, pentru un index preterapeutic de captare SUV (≥ 4,7), este un factor predictiv al răspunsului histologic de bună calitate [28]. În viitor se pare că vor fi disponibile metode mai specifice și mai puțin invazive de selectare a pacienților care vor beneficia cel mai mult de pe urma tratamentelor neoadjuvante. Murata [29] a analizat relația între expresia imunohistochimică (IHC) a enzimelor implicate în metabolismul citostaticelor cum ar fi human equilibrative nucleoside transporter 1 (hENT1), implicată în transportul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
cu acces limitat („mini - access coronary surgery”) și chiar chirurgia coronară robotică își dispută indicațiile și rezultatele. ROLUL CORONAROGRAFIEI ÎN INDICAȚIILE DE TRATAMENT CHIRURGICAL Dezvoltarea chirurgiei coronare moderne a fost posibilă datorită precizării localizării leziunilor prin arteriografie coronară. Această metodă invazivă de diagnostic pune în evidență anatomia vaselor coronare, poate furniza dovezi importante privind existența leziunilor ateroselerotice coronare și a extensiei acestora - cuantificare. Evaluează de asemenea circulația colaterală. Coronarografia poate infirma prezența unor leziuni coronariene în angina pectorală de alte cauze
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
unor leziuni coronariene în angina pectorală de alte cauze. Ventriculografia stângă oferă indicii asupra contractilității globale și segmentare a miocardului. În anii din urmă a devenit disponibilă, ca metodă neinvazivă, angiografia CT cu substanță de contrast, neavând încă precizia coronaro-angiografiei invazive. Evaluarea anatomică a arterelor coronare prin angiografie este de importanță majoră pentru succesul revascularizării miocardice, aceasta permițând o indicație chirurgicală corectă și formularea unui plan tehnic și tactic adecvat. Chirurgul constată uneori discrepanțe între informația preoperatorie și starea anatomică intraoperatorie
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
IMA fără supradenivelare ST rămâne foarte importantă clinic, deoarece aceste subgrupe au prognostice diferite pe termen scurt. Definiția IMA bazată pe biomarkeri poate facilita definirea pacienților cu cel mai mare risc și informarea asupra variantelor de tratament cum sunt procedeele invazive (Thygesen, ESC, 2008). Termenii tradiționali „transmural”, „subendocardic” și „non-Q” au fost inlocuiți cu noul sistem de clasificare rezultat din noua definiție a IMA cu implicații clinice (Hamm, ESC 2008). Infarctul miocardic poate fi divizat în IM necomplicat, subgrup în care
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
medical. Considerăm necesar a reproduce recomandările de tratament AHA/ACC revizuite pentru Angină Instabilă / Infarct miocardic fără elevare de segment ST (AI / IMNSTE) atât pentru PCI cât și pentru BAC. Recomandări pentru PCI [25] Clasa I 1. O strategie precoce invazivă este indicată pentru pacienți cu Angină Instabilă / Infarct miocardic fără elevare de segment ST (AI / IMNSTE) care nu au comorbidități majore, care au leziuni coronariene pretabile la PCI și factori de risc înalt. 2. Intervenție coronară percutană (PCI) sau BAC
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
și mediastin și se asigură drenajul pericardic, medistinal și pleural dacă este necesar. Înainte de închiderea toracelui se măsoară și înregistrează debitele sanguine prin grefe cu una din metodele menționate verificând eficiența acestora. După închiderea sternotomiei, pacientul cu parametrii vitali monitorizați invaziv este transferat în terapia intensivă cardiacă unde se urmărește evoluția postoperatorie în continuare. Medicația perioperatorie - Aspirina și agenții antilipidici sunt singurele medicații dovedite a fi utile post-BAC, reduc progresia aterosclerozei și incidența ocluziei grefelor (studii randomizate cu cel puțin 100
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
INR 2-3. Durata anticoagulării după BAC trebuie stabilită individual. 4. Combaterea factorilor de risc (dislipidemie, fumat, hipertensiune arterială, supragreutate, mod de viață sedentar etc.). 5. Profilaxia infecțiilor și a endocarditei infecțioase (antibiotice) la infecții intercurente sau manopere diagnostice sau terapeutice invazive. 6. Monitorizarea periodică (la 3 luni) a profiluluui aterogen al pacientului (colestrol total, HDL, LDL, trigliceride, lipemie etc.), recomandarea măsurilor profilactice și curative adecvate. Există dovezi clare din numeroase studii clinice asupra beneficiului terapiei cu hipocolestrolemiante. Profilaxia secundară se efectuează
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
după operații deosebit de dificile, dar și un control mult mai bun al posibilelor complicații postoperatorii. Siguranța pacientului, care este principalul obiectiv în toată perioada perioperatorie și până la revenirea pe secția de chirurgie, este net îmbunătățită prin mijloacele moderne non-invazive sau invazive de monitorizare a funcțiilor vitale, îndeosebi respiratorii și cardio-vasculare. Dacă anestezistul din chirurgia toracică este omniprezent în această perioadă, cu siguranță că nimic din ceea ce ar face nu ar putea avea rezultatul scontat dacă nu ar beneficia continuu de colaborarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
efectuăm astăzi nici o anestezie generală fără utilizarea de rutină a unor metode neinvazive de urmărire a respirației (pulsoximetrie, capnografie, conținutul gazelor anestezice) sau cardio-vasculare (TA, ECG continuă). În funcție de gradul de risc al pacienților acestea devin tot mai complexe și mai invazive (Tensiune Arterială Sângerândă - TAS -, cateterism venos central sau al arterei pulmonare, analiza gazelor sanguine, înregistrări electroencefalografice etc.). Toate acestea sporesc siguranța pacienților dar și confortul echipei anestezico-chirurgicale, permițând recunoașterea și prevenirea precoce a unor complicații cu potențial grav. Farmacologia Odată cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
testare separată a funcției regionale pulmonare este cea prin ocluzia unilaterală a arterei pulmonare sau a unei artere lobare. Aceste teste, uneori combinate cu probe de efort ar aprecia toleranța sistemului cardio-respirator la rezecția propusă. Sunt efectuate extrem de rar, sunt invazive și au indicație doar la pacienții care nu întrunesc criteriile de rezecabilitate ale treptei a doua, dar la care se insistă asupra beneficiului potențial postoperator. Dacă presiunea arterială medie depășește 40 mmHg, Pa CO2 crește peste 60 mmHg sau PaO2
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
postoperator. Dacă presiunea arterială medie depășește 40 mmHg, Pa CO2 crește peste 60 mmHg sau PaO2 scade sub 45 mmHg este foarte probabilă apariția, după rezecție, a insuficienței respiratorii și cardiace drepte. Ideal, dar încă aplicată doar experimental, datorită procedurii invazive și costisitoare, ar fi ocluzia simultană, bronșică și arterială a teritoriului care va fi rezecat. Valoarea predictivă a acestor teste, efectuate rar, este limitată și de aceea nu a dobândit o recomandare universală. Astfel, pe o serie de pacienți cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
pacienții IMA recent sau la pacienții cu risc ceva mai mic cum ar fi vârstnicii, cei cu diabet zaharat, insuficiență cardiacă compensată, angor stabil sau IMA vechi [133, 183]. Algoritmul propus pentru investigația cardiacă preoperatorie este utilizat, pe latura sa invazivă, la o minoritate de pacienți, iar opțiunile terapeutice la pacienții coronarieni trebuie privite sub aspectul comportamentului biologic al afecțiunii pulmonare pentru care pacientul va fi operat, factorul timp și aprecierea beneficiului versus risc. Optimizarea tratamentului medical, angioplastia coronariană sau by-pass-ul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
în laboratorul de explorări funcționale are o validitate mai mare. Se pot măsura înainte și după testarea ergometrică (covor rulant, bicicletă ergometrică) parametrii cardio-respiratori neinvazivi, cum ar fi frecvența cardiacă, tensiunea arterială, saturația oxigenului în sângele arterial și respiratori sau, invazivi, cum sunt gazele sanguine și consumul de oxigen (VO2) [70, 198]. Acesta din urmă pare a fi cel mai bine corelat parametru cu mortalitatea postrezecție pulmonară. S-a constatat că, la pacienții cu risc crescut caracterizat de FEV1 mediu de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
de a studia care este nivelul minim acceptat de Hb și Ht (experimente în vivo, in vitro, valorile DO2 și VO2 etc.) fără a se ajunge la un consens. Sunt acceptate astăzi o serie de recomandări care nu necesită monitorizare invazivă, și care țin cont de capacitatea de compensare a anemiei a fiecărui pacient în parte [162]. În preoperator acestea sunt: limita inferioară de 6 g de Hb/dL la un pacient care nu are afecțiune ischemică cardiacă și de 8g
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]