2,565 matches
-
cauzali specifici, caracteristici științei normale, nu pot furniza explicații satisfăcătoare. Se poate presupune că indivizii umani investesc cu semnificații lumea din jurul lor, ocupând astfel un context cultural care este adesea diferit de cel al observatorului; drept urmare, subiectul cercetării și capacitatea investigatorului de a înțelege acel subiect prezintă bariere pentru știința normală. Se poate considera că unii indivizi umani sunt mai deosebiți datorită capacității lor de a acționa în mod intenționat, de a învăța, de a alege conștient; în consecință, comportamentul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a unui eșantion potrivit. Alegerea tipului de observații ne indică încotro să ne îndreptăm pentru a ne găsi datele. În secțiunea finală ne vom ocupa de regulile colectării de date, acordând atenție în special influențelor specifice care decurg din interpunerea investigatorului și din perspectiva incompletă. Tehnicile de colectare ne arată cum să facem colectarea de date pentru a minimaliza erorile de măsurare. Reperele de deprins sunt relativ elementare. Totuși, costurile potențiale care ar decurge din neglijarea sau nerespectarea lor sunt mari
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ca dialog); al doilea rezidă în reliefarea necesității teleologice a filosofiei în viața publică, în democrație (poate fi numită „filosofema înțeleptului rege” - filosofia Ideilor ca temelie pentru Cetate). Cele două filosofeme au intrat sub incidența atenției scrutătoare și a interesului investigator a doi filosofi contemporani reprezentativi: Slavoj Žižek și Richard Rorty. În secțiunea „Philosophy is not a dialogue”, Žižek infirmă ideea importanței dialogului în istoria găndirii - filosofia nu a fost și nu este așa ceva. Dialogurile lui Platon au un caracter tendențios
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2274]
-
După durata lor: cu timp strict determinat; cu timp la alegerea subiectului. După conținutul măsurat: de performanță sub raportul cunoștințelor, al nivelului intelectual, al aptitudinilor și inteligenței. Scopul utilizării testelor este de a obține informații și obiective, independent de subiectivitatea investigatorului, privind caracteristicile psihice și motrice ale celor examinați, ceea ce va permite formularea unui prognostic. Testul trebuie să îndeplinească anumite condiții: validitate, fidelitate, sensibilitate (să pună în evidență diferențele mici dintre subiecți), să fi fost etalonat pe un număr semnificativ de
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
diminua colaborarea dintre cei doi parteneri. Prin umanizarea și personalizarea interacțiunii educaționale, profesorul „devine acea persoană care creează condițiile ca elevul să se comporte într-un anumit fel, să-și pună probleme și sarcini de cunoaștere, stimulează și întreține activismul investigator al elevului. Fiecare copil trebuie văzut ca o ființă aptă să acumuleze noi cunoștințe. El trebuie încurajat să trăiască bucuria descoperirilor intelectuale și satisfacția de a face progresefie rapid, fie lent. Pentru aceasta este important: „Să căutăm prilejul de a
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
diminua colaborarea dintre cei doi parteneri. Prin umanizarea și personalizarea interacțiunii educaționale, profesorul „devine acea persoană care creează condițiile ca elevul să se comporte într-un anumit fel, să-și pună probleme și sarcini de cunoaștere, stimulează și întreține activismul investigator al elevului”. Eficiența comunicării didactice este asigurată dacă profesorul demonstrează că dispune de competență de comunicare. Aceasta presupune: * inteligență, ca instrument de cunoaștere, înțelegere, intervenție și reușită în rezolvarea problemelor sau a situațiilor de instruire și educație; * calități ale memoriei
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
urmărire mediană de 2,5 ani, SV mediană a fost de 17,4 luni la toți pacienții înrolați în studiu și de 31 de luni la cei operați. Pacienții inoperabili au avut o SV mediană de 10,5 luni. Concluzia investigatorilor a fost în detrimentul administrării chimioterapiei secvențiale de inducție, întrucât nu a crescut SV globală, dar a sporit toxicitatea [10]. Ținând cont de eficacitatea RCT neoadjuvante la pacienți cu tumori avansate loco-regional în alte localizări tumorale, tratamentul concomitent a fost testat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
se uită. Excursia este o împrejurare de viață în care copilul sau adolescentul își dezvăluie și alte trăsături psihice și comportamentale decât cele manifestate în ambientul școlar: interese, atitudini, curiozitate, moduri de comunicare și de manifestare în natură, inițiativă, spirit investigator, disponibilități și abilități. Cu una dintre clasele la care am fost diriginte, pe când adolescenții erau la începutul vieții de elevi normaliști, am organizat o excursie la București, pornind de la premisa că viitorii învățători trebuie să cunoască nemijlocit capitala țării. Atât
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mică „dezinteresul“, vom reprezenta rezultatele grafic. Faptul că interesul cognitiv are ponderea cea mai mare ar trebui să ne mulțumească însă acest rezultat ne mulțumește în măsura în care răspunsurile date au fost sincere și nu s-a încercat doar o impresionare a investigatorului, adică răspunsurile să nu reprezinte doar conștientizarea a cum ar trebui să fie realitatea ci să reprezinte realitatea însăși. După cum știm, „nota“ reprezintă un etalon la care se raportează elevii în ceea ce privește nivelul de pregătire. Însă „nota“ poate fi interpretată ca
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
este în relație și cu natura domeniului în care se manifestă. Astfel, s-ar părea că inteligența este mai importantă în domeniul științific, având un rol mai mic în artă. În știință este esențială „sensibilitatea la probleme” care trezește spiritul investigator; dar în artă importantă este sensibilitatea, ecoul afectiv la evenimentele care animă ideile și succesiunea imaginilor. Pe lângă actorii generali implicați în structura creativității, există și unii specifici, putând astfel distinge între ei creatorii. Acești factori diferențiază nu doar savanții de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
într-o narațiune plină de vervă, antrenantă, deloc explicativă și sugestiv descriptivă. Romanul a fost imediat adoptat ca un fel de manifest al generației nonconformiste, tragice, ironice și din principiu nonpatetice. Despărțirea de adolescența medelenizată sau de adolescența eroică și investigatoare - clișeele dominante ale literaturii despre tineri - este definitivă. Personajele comunică, dar nu se confesează, după modelul de apărare-atac al adolescenților prozei americane. Romanul este construit în trei timpi, primul și ultimul consacrați tinerilor în conflict cu lumea și în contrast cu adaptații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
5]. Fenotipurile sindromului metabolic - expresie a dimorfismului sexual Un studiu recent [2], care a utilizat datele din studiul menționat anterior, NHANES III, a încercat să contureze diferite fenotipuri ale sindromului metabolic, în funcție de sex și de vârstă. Legat de aceste diferențieri, investigatorii au studiat riscul de mortalitate derivat din combinațiile diferite de criterii diagnostice. La femeile tinere, cea mai frecventă asociere de criterii diagnostice (4,2%) a fost reprezentată de hipertrigliceridemie, HDL colesterol scăzut și circumferința abdominală cu valori patologice, în timp ce la
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
și la aspectele motivaționale, caracteriale. Există diferențe specifice: inteligența este mai importantă în domeniul științific, având însă un rol mult mai mic în artă (în pictură sau muzică, de exemplu). În știință este esențială „sensibilitatea la probleme", care trezește spiritul investigator; dar în artă importantă este sensibilitatea, ecoul afectiv al evenimentelor care animă ideile și succesiunea imaginilor. Putem defini inteligența ca fiind capacitatea de a rezolva rapid și eficient o anumită sarcină, problemă, care în cea mai mare măsură are un
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
ordinii ideologice scolastice de până atunci, care de cele mai multe ori se epuiza într-o mecanică cu finalitate speculativă sterilă. Teoria sa a luat în considerare nevoia de cunoaștere științifică, pe cea de valorificare a experienței predecesorilor, care să confere acțiunilor investigatoare valoare și o putere integrativă necunoscută înainte. Conceptual, în locul lanțului silogistic deductiv riguros moștenit de la Aristotel, Bacon a propus introducerea unor reguli diferite, pe cele proprii metodei inductive de gândire logică. Aceasta era la fel de riguroasă, dar avea o altă construcție
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
metodologic, el a contribuit la preschimbarea vechii concepții despre suflet într-una despre conștiință. Omul devenea conștient de propria sa forță în fața naturii și a societății. În ceea ce privește descoperirea categoriei de reflex, aceasta a fost pregătită anterior de alte două contribuții investigatoare, care s-au încrucișat în concepția lui Descartes. Pe de o parte, este vorba de studiul experimental al organismelor vii, prin care a fost descoperit caracterul autoregulator de funcționare a sistemului viu, rezultat susținut și de experiențele lui Hartley în
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sensibilității alături de cele ale științelor naturii. De asemenea, este remarcabil apelul pe care l-a făcut la adresa metodelor matematicilor. 8. De la Goethe la Purkinje în reflectarea vizuală Explicarea reflectării senzoriale în raport cu aparatul anatomic, neurologic al receptorului a corespuns unei perspective investigatoare interesante, îmbrățișată de mai mulți cercetători naturaliști ai secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. Această tendință a corespuns unei emulații spirituale mult mai largi, în care fizicienii realizau descoperiri importante într-un domeniu interesant pentru reflectarea senzorială vizuală
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
convertește paradoxal în cunoaștere abstractă, împletindu-se în primul rând cu demersurile de natură obiectivă care construiesc conceptele metodologice și regăsindu-se apoi la punctele de răscruce ale traiectoriei oricărei cercetări. Există un ingredient auto-referențial de fundal în fiecare angajare investigatoare care articulează înaintarea și care luminează prin mediere subiectivă opțiuni și strategii. El este elementul individual care face posibilă alcătuirea unui for de dezbatere și instanță verificatoare permanentă care punctează etape și încununează opera. El este participantul tăcut al unui
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în proiectul existențial, recuperând avantajul strategic al unei viziuni capabile să înrâurească orice efort în câmpul pragmatic și să puncteze astfel demersul adaptativ. Ea corectează excesul și imprimă direcții de exercitare, este administrator al vieții sufletești și consilier al inteligenței investigatoare, crează valori și stăpânește moștenirea spirituală. Prin ea se articulează și se ridică la o fericită concordanță reciprocă tot ce este grup elementar dispersat, determinând astfel o direcție fundamentală de dezvoltare și modelând un stil al exercitării individuale. Dacă autodezvăluirea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
epistemologic" (diferit de subiectul empiric, individual) și tot aici se sugerează cu claritate care este miza înalt-cognitivă a acestei delimitări terminologice (cea a unei întemeieri filosofice riguroase a posibilității oricărei științe în esență obiectivă, deci atașabilă doar la o instanță investigatoare investită în egală măsură cu obiectivitate). Revenind la argumentul dualismului, el ajunge în fond să se lovească de o distincție fundamentală care definește în filosofia gânditorului german limita general-admisibilă a oricărei cunoașteri, cea între cunoașterea a priori și cunoașterea a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
propozițiile științei sub forma unui lucru, adică a unei realități care ni se opune, care ne mărginește și ne constrânge, așa cum fac toate lucrurile (res)"61. Conform acestei teorii, apreciabil și dezirabil în general este doar produsul finit al efortului investigator, nu și întregul aparat tehnic care însoțește etapele pregătitoare sau execuția propriu-zisă, acesta din urmă fiind destinat exclusiv ochiului critic al specialiștilor care-i pot împărtăși în oglindire auto-referențială calitatea. Privirea profanului ar trebui să se mărginească la a surprinde
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
transferului legitim- proiectiv prin selecție interioară, prin alegerea materiei și a criteriilor de investire, iar colectivitatea răspunde prin mesaj simetric de verificare, validare sau propunere inedită. În asemenea context, corespondența între configurațiile interioare și modalitățile de angajament teoretic (de implicare investigatoare) vor cădea tot în sarcina conștiinței de sine ca instanță cunoscătoare a aptitudinilor individuale care pot fi aruncate în joc. Apoi, în contrapondere cu replica socială, pe parcursul unei cercetări, reflexivitatea face inevitabile verificări care, vizând interioritatea, se ocupă de momentele
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în sarcina conștiinței de sine ca instanță cunoscătoare a aptitudinilor individuale care pot fi aruncate în joc. Apoi, în contrapondere cu replica socială, pe parcursul unei cercetări, reflexivitatea face inevitabile verificări care, vizând interioritatea, se ocupă de momentele în care opțiunea investigatoare nu este ghidată numai de obiectivitatea unui parcurs neutral, ci implică amprentă personală, marcă individuală, semnătură de autor. Ea pregătește momentul culminant în bună conlucrare cu atenția contemplativă care operează în proximitatea obiectului de studiu și aduce perspectiva înnoitoare a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
epistemice implică o reflexivitate subiacentă, susținătoare, complementară, iar adevăratul salt în cunoaștere este determinat de autentica schimbare interioară pe care o patronează conștiința de sine. Fără această turnură de natură esențială, revoluția cognitivă nu ar fi fost posibilă, iar înaintarea investigatoare ar semăna cu o curgere lină și imperturbabilă, cu o progresie liniară, lipsită de modulația unei confruntări creatoare cu profunzimile încărcate de mister ale necunoscutului. În această confruntare este nevoie mai mult ca oriunde de conștiință de sine, de solida
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
puterea de a acționa și tot prin ea se revine rodnic la principiul de continuitate constructivă care încheie cu deschidere în potențialitate un ciclu al întreprinderilor practice. Ea este factorul mediator al conlucrării experienței (ca regulă de implicare a conștiinței investigatoare în datul vital) cu reflexivitatea (ca for de reglaj al acestei implicări) și încearcă să unifice cele două demersuri în vederea desăvârșirii condiției intelectiv-actante atât de caracteristice unui portret universal al omenescului. De la luminile acestei cunoașteri pornind, cele două jumătăți ale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
are multe de-a face cu modelul său peren în măsura în care implică o colaborare între tipurile de conștiință aflate în exercitare cognitivă, adică în măsura în care "adoptă" rațiunea eficientă a unei sinteze funcționale de fundal în care se îmbină elemente reflexive cu instanțieri investigatoare care vizează înțelept lumea înconjurătoare. Încorporat contextului situațional și menținut permanent în priză aplicativă, actul se pliază pe axa timpului în modalități fenomenologice care țin de un prezent deschis oricăror combinații inter-dimensionale încărcate de sens existențial, regăsindu-se în formule
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]