2,638 matches
-
sau o conduită ce încalcă normele și nu mai respectă obligațiile asumate prin „contractul social”, specific „vecinătății”, nu este numai o manifestare atipică, ci și una pe care membrii grupului o pot califica în diferite moduri (bizară, excentrică, insolită, nonconformistă, irațională sau anormală), aprecieri care se extind într-o gamă extrem de largă, depinzând de gradul de toleranță sau permisivitate a grupului, de normele și valorile sale, de autonomia pe care o oferă acest grup conduitei individuale. Pentru a înțelege mai bine
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
devine alternativă viabilă la lipsa de locuri de muncă de pe plan local. Consumând acasă, sau mimând bunăstarea În timpul sejurului în România, mulți borșeni își cheltuiesc banii în localurile publice în compania prietenilor și a rudelor. Aparent, acesta este un comportament irațional, din cauza sumelor mari de bani cheltuite în scurt timp; sunt cazuri în care oamenii își cheltuiesc aproape toate economiile făcute timp de un an în Italia. Dacă pentru borșenii rămași în România, Italia este reprezentată adeseori ca o țară a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Inspirația acestora a fost, la un moment dat, considerată de sorginte divină - la fel ca în vremea lui Platon - dar, uneori și demonică. Vremea romantismului începe să erodeze raționalismul triumfător al Secolului Luminilor. Apare inconștientul, rolul major al visului, forța iraționalului, a misticului, atotputernicia omului, evoluția ideii de supraom. Către sfârșitul secolului al XIX-lea apar curentele „personaliste”, de inspirație religioasă. La Școala din Boston, Bisericii Metodiste Americane, Bowne (1847-1910Ă dezvoltă un personalism protestant, în cadrul căruia s-au mai remarcat Brighton
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a neîncrederii și egosimului, a superficialității și invidiei, a tendinței de a trăi emoții intense și de a obține câștiguri facile (Fromm, 1942; Horney, 1939Ă. Psihologia eului va continua să influențeze descrierea și sistematizarea tulburărilor personalității, îndeosebi pe terenul conduitelor iraționale și imprevizibile. Personalitățile narcisiste, de tip borderline și pasiv-agresive sunt printre cele care beneficiază în cea mai mare măsură de această perspectivă. Diversitatea contribuțiilor personologice de factură organică și psihodinamică este îmbogățită însă de apelul tot mai evident la reperele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ca fiind activ, independent, sociabil, plăcut și convingător în relația cu alții, având un farmec superficial și o bună inteligență; este stăpân pe sine, sigur, fără nervozitate sau simptome de serie nevrotică. Lipsește de asemenea delirul și semne de gândire irațională. Are o bună inteligență socială și este abil în a rezolva probleme interpersonale în folosul său. Față de aceste caracteristici ce-i asigură un succes social - cel puțin limitat - el este pe de altă parte un om complet lipsit de sinceritate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ci manifestarea economică a unei răsturnări mai vaste, care pune sub semnul Întrebării concepția despre lume și care influențează ansamblul țărilor lumii (Didier, 1994, p. 46). Didacticismul și numeroasele „acte de caritate” promovate de unele guverne postdecembriste - cum sunt: creșterea irațională a salariilor, reducerea normelor de producție, scăderea producției fizice - au constituit un veritabil „cal troian” al economiei, având ca efect imediat deformarea eticii muncii și perpetuarea periculoasă a vechiului reflex al dezinteresului unor lucrători față de soarta și rezultatul muncii lor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
o strategie de rentabilizare la un preț relativ uniform. Se aplică prețul de „smântânire” produselor fără viitor. Din cauza capacităților de producție excedentare și pierderii treptate a interesului consumatorilor, mulți competitori abandonează cursa. Cel mai frecvent, falimentele sunt produse de declanșarea irațională a „războiului” prețurilor În speranța reabilitării beneficiilor În continuă scădere. Firmele care concurează În sectoare stagnante sau cu creștere lentă trebuie să-și reajusteze obiectivele de performanță la oportunitățile pieței. Criteriile cele mai relevante În acest stadiu sunt lichiditatea și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Început să proiecteze și să ofere „case-de-bază”, care erau mai mici, mai simple și mai ieftine decât casele standard. În ciuda facilităților de finanțare și reducere a prețurilor, nimeni nu era interesat să le cumpere. Țapul ispășitor găsit a fost „clientul irațional”. În realitate, se modificase concepția tânărului cuplu american față de casă; valoarea pe care o doreau reunea un adăpost pentru câțiva ani și opțiunea de a cumpăra ulterior „adevărata casă”, mai mare și mai luxoasă, Într-un cartier mai bine văzut
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
se poate situa În domeniul prognozat sau poate interveni rapid pentru modificarea viitorului său. Acum, ea deține suficiente informații asigurând coerența mixului strategic și strategiile contingente (de rezervă). În practică, În procesul decizional, intervin adesea fenomene politice sau organizaționale total iraționale. Mixul strategic reprezintă ansamblul acțiunilor Întreprinse pentru atingerea obiectivului fixat. Aceste acțiuni provin din actul managerial cu privire la strategiile competitivității, de alocare a resurselor, de dezvoltare, de internaționalizare, schimbări structurale, tehnologii, pregătirea și recrutarea resurselor umane. „Canibalismul” sau autoconcurența este situația
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
32, 34), răbdarea (33, 41), sinceritatea (35), frumosul (19, 37), prietenia (44). Alte locuțiuni au ca tematică anumite forțe supraumane, „macrocosmosul”, cele care premerg sau pot să controleze viața omului, și anume ideile de soartă (6, 9, 36), fire sau irațional (10), divinitate (13, 38), noroc (18, 22), sănătate (30). Sunt, apoi, proverbe ce evaluează gradul de predictabilitate a omului (1, 2, 31), precum și (bio)ritmul activităților umane (15, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 42). Câteva dintre proverbele de față
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
omul are posibilitatea de a nu se lăsa (moralmente) copleșit de încercările vieții (6, 9, 36); tineretul intervievat se înscrie în aceeași viziune optimistă. Firea omului este autonomă, însă nu într-un sens de autoperfecționare, ci într-o manieră fatalistă, irațională, la care se raliază și interlocutorii sub 40 de ani (10). „Divinitatea” este tratată diferențiat între bărbați și femei, atât ca „metafizică” a „binelui” (38), cât și a „răului” (13). Dacă majoritatea interlocutorilor susțin noncompromisul cu „diavolul”, aceasta este totuși
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
prevenitor. Cum se justifică, atunci, spaima Hameleonului? Ea pare a depăși proporțiile firești, explicabile prin amenințarea directă pe care Crocodilul ar reprezenta-o. Cred că este vorba, mai curând, de o spaimă ancestrală, mai precis spus atavică. E o frică irațională, de necontrolat, care are o proveniență cvasi-mitică. Să nu uităm, crocodilul reprezintă monstrul absolut. După Plutarh, cultul pe care egiptenii îl dedicau acestui animal provenea din admirația pe care o aveau față de armele sale imbatabile. Crocodilul era, în viziunea lor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
relația dintre răspunsul la stres prin degajarea de cortizon la copilul trăind în mediul familiei violente este mediată de o combinație de factori printre care: frecvența evenimentelor traumatice; frecvența interacțiunilor pozitive „afectuoase”; frecvența interacțiunilor negative cum ar fi pedepse nemotivate, iraționale; frecvența mutărilor, a schimbării locuinței; securitatea atașamentului; dezvoltarea abilităților de coping; disponibilitatea sau intensitatea atenției acordate copilului de către cel care îl îngrijește (mama). Dar îngrijirea maternală, spun autorii menționați, este probabil cea mai importantă componentă care afectează stresul copilului. Familia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cazul dezvăluirii și a asumării consecințelor. Tilman Furniss (2004), în cartea sa, atrage atenția profesioniștilor asupra situațiilor în care, în momentul dezvăluirii, mamele revoltate spun că vor divorța, pentru ca ulterior să revină asupra deciziei. în preajma abuzului sexual al copilului comportamentele iraționale ale adulților chemați să protejeze copilul, părinți sau profesioniști abundă. a) O pediatră relatează situația unei familii cu o fetiță în vârstă de 5 ani. Pediatra este prietenă cu mama fetiței și în virtutea aceste prietenii, mama relatează cu nesiguranță și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu înțelege ce se întâmplă. Negarea (dar și celelalte manifestări) este un mecanism defensiv menit să apere ego-ul de invazia adversității, a pierderii. Din punct de vedere fizic pot fi reacții de colaps fizic (cădere, leșin etc.); pot apărea comportamente iraționale distructive, furie, agresivitate împotriva unor persoane care se află de față, dar care nu sunt afectate de pierdere. Exemple 1. Anunțarea unui diagnostic dramatic al copilului părinților poate duce la reacții de furie împotriva medicului (personalul medical) care anunță diagnosticul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de parcurgere, intensitatea și concentrarea ieșite din comun, relația estetică obligă la un angajament excesiv. Privită din unghiul economiei de efort care stă la baza proceselor aperceptive comune (cât mai rapid și cât mai automatizat), relația estetică implică o cheltuire irațională de resurse atenționale. Jean-Marie Schaeffer a acordat un loc aparte acestei măsurări a atenției estetice în termeni "economici". Într-o conferință publicată ca broșură în 200986, reluată și dezvoltată în mai multe capitole din L'Expérience esthétique, cercetătorul francez a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
întâi, posibilitatea unei situări culturale. Definită cu ajutorul "semnalizării costisitoare" relația cu o operă devine o afacere comună a întregii societăți. Prin promisiunea unui statut superior, prin avantajele de poziție pe care le oferă în cadrul raporturilor de concurență înre culturi, cheltuirea irațională de resurse e interesantă, importantă și chiar obsedantă la nivelul comunității. De aceea atenția estetică nu e doar un comportament episodic în existența unui individ, ci și un comportament colectiv, regularizat printr-un aparat ideologic gestionat de comunitate, integrat în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un interes particular al culturilor mici de a expune agitația din jurul obiectelor frumoase, de a sublinia și conștientiza admirația, de a cauționa risipa de atenție. Cu cât resursele sunt mai puține, cu atât mecanismul "semnalului costisitor" justifică o cheltuire mai irațională a lor. Nu Taine, scriitorul burghez într-o tradiție multiseculară, cheltuiește făcând operă, ci țăranul "poet" care își folosește necugetat energia și puținătatea resurselor lingvistice pentru a dezvolta o vorbire care nu îl ajută în comunicarea cotidiană și profesională. Într-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un "loc" al literaturii, un spațiu al experienței în care circulația și funcționarea obiectelor literare e reglată social. Societatea stabilește în fiecare moment cum admiră, cum definește obiectul acestei atenții neobișnuite, ce funcție acordă unei situații de comunicare privilegiate. Consumul irațional de resurse poate fi gestionat în multiple moduri: în fiecare moment și în fiecare context, caracterul neeconomicos al comportamentului față de obiectul estetic e guvernat de alte idei, atenției particulare cu care privim obiectele estetice i se atribuie noi valori și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
egală măsură cunoscători ai modelului admirat. În schimb, gândirea creștină nu poate presupune că toți cei care imită o formă de viață virtuoasă îi înțeleg principiile și îi pătrund subtilitățile duhovnicești; trebuie să prevadă și mobilizarea pătimașă, condusă de dorințe iraționale și ghidate de pasiuni nestăpânite. Exemplul cristic nu e urmat doar de cei care îl cunosc foarte bine, printr-un exercițiu savant al fidelității - ci și de toți ceilalți, cei care nu au decât o iubire nesfârșită pentru virtuțile pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dragoste avizată, chemarea spre literatură nu se putea baza pe cunoaștere, pe buna înțelegere a jocului literar, pe stăpânirea perfectă a tehnicilor de producție a operelor. Asumarea afectivă a gesturilor și a practicilor literare nu putea veni decât din stimularea irațională și nereflectată a unei dorințe. A te lăsa condus de râvnă e un mod de a intra în literatură purtat de patimă și fără înțelegere. Este ceea ce îl făcea pe Barițiu să avertizeze în 1839: Este însă o stare de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
autoreprezentare, fiecare distingându-se de celălalt, toți împreună distingându-se de persoanele străine de grup, fiecare și toți împreună administrându-și dovada absolută a existenței lor"420. Asemenea reguli merg în sensul controlului afectelor și servesc la acea refulare a iraționalului și a pulsionalului care constituie pentru Norbert Elias procesul însuși de civilizare. În viața indivizilor, eticheta servește pentru a opera în mod foarte vizibil ceea ce Bourdieu numește distincție. Boitard scria în mod foarte explicit: "Eticheta bunei companii a fost inventată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
această limbă "străină" a cărei artificialitate și stranietate o simte: germana este o limbă seacă, abstractă, cea a educației și a domesticirii, cea pe care maimuța Rotpeter se străduiește să și-o însușească. Dar ea nu poate spune afectul, sentimentul, iraționalul senzației și al emoției. Germana este mai întâi limba birocrației austro-ungare, germana oficială, germana de cancelarie (Kanzleideutch) care asigură coeziunea dublei monarhii. Admirația sa pentru Goethe nu este separabilă de acest aspect clasic al germanei zeului din Weimar, a cărei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dintre cei mai mari antropologi ai secolului nostru, despre consecințele difuzării studiilor psihanalitice în Franța, între 1920-l930: "Datorită lor am înțeles că antinomiile statice în jurul cărora ni se sugera să ne construim disertațiile filosofice și, mai târziu, lecțiile- rațional și irațional, intelectual și afectiv, logică și prelogică se reduceau la un simplu joc gratuit. Exista, în primul rând, dincolo de rațional, o categorie mai importantă și mai temeinică, aceea a semnificativului, expresia cea mai înaltă a raționalului, dar pe care profesorii noștri
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sensului. Aceste hermeneutici sunt productive și funcționează ca niște poietici. Pentru ele omul este figura conștiinței edificate, prezente la sine și înzestrată cu libertate de voință. O dată cu Schopenhauer însă, principiul rațional al filosofiei germane este înlocuit de voință, un principiu irațional sau inconștient. O dată cu aceasta apar hermeneuticile negative, rabinice pentru care instanța textului (discursului) se schimbă de la conștient la inconștient. Se operează totodată o trecere de la text (discurs) la comportament, ca loc al semnificării și sensului (ceea ce spui n-are nici o
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]