2,480 matches
-
intervenție imperialistă"" (SR/Romania: 18 June 1971, 5-6). Ambele părți au tatonat, cum se spune, terenul: oficialii chinezi nu au făcut nici o concesie în privința aversiunii lor față de Moscova, considerată de-a dreptul "imperialistă", în timp ce delegația română a încercat să nu irite prea mult Moscova prin declarații tendențioase (vezi Istrățescu în Rusan: 2001, 844), mai ales că liderii PCUS erau deja deranjați de vizita în sine, fără a mai lua în calcul celelalte gesturi disidente în care politica externă a RSR se
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
39-56; subl. în orig.; vezi și Ceaușescu: 1988, 199-274; Politica externă a României socialiste: 1972, 146-191; Neagu în Ene: 1985, 46-129; Glaser: 1982; Neagu: 1980, Bodunescu: 1988, 311-327; Bogdan: 1988). Observăm, în cadrul descrierii de mai sus, propuneri de natură să irite în general marile puteri, Statele Unite și Uniunea Sovietică, având, în general, o tușă maoistă: egalizarea raporturilor juridice, dar implicit și politice și economice dintre state sau respectarea necondiționată a suveranității și independenței fiecărui stat ca premisă a dezvoltării și afirmării
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
remarcat prin susținerea acordată inițiativei, prin care sperau, mai ales prima, să își lărgească puterea de decizie în raport cu Moscova. Un mediu internațional mai puțin tensionat ar fi permis RSR să se concentreze asupra intereselor sale de politică externă fără a irita prea puternic Moscova (King: 1972, 3-4). În general însă, în "lagărul socialist" predomina teama că Occidentul va utiliza conferința ca un mijloc de sporire a injoncțiunilor pentru respectarea principiilor umanitare, asupra cărora se ajunsese, pentru prima dată, la un acord
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
PCR s-au arătat deosebit de activi în promovarea imaginii RSR ca stat aflat în curs de dezvoltare, neuitând să menționeze simultan calitatea de socialist a acestuia, atât din convingere, cât și pentru a evita indispunerea suplimentară a Moscovei, și așa iritată de aplombul politicii externe românești din a doua jumătate a anilor '60. Corelativ, "noua ordine internațională" era afirmată cu vigurozitate în cadrul ONU și nu numai, ceea ce "a încetățenit aparent credibilitatea pretenției României de a fi o țară în curs de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o analiză publicată în ziua precedentă: Poziția României a avut un ton mai moderat și nu a atras prea multe critici directe, dar atitudinea sa autonomă asupra a ceea ce Moscova percepe drept un subiect capital nu poate să nu îi irite pe sovietici. Grija Bucureștiului în ceea ce privește invazia de către trupe sovietice a unei țări nealiniate este evidentă, dar în timp ce manifesta acest sentiment, România a fost atentă să descurajeze orice inflamare inutilă a mediului politic internațional, în special în Europa, deoarece practica și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
reproșau limitarea emigrației evreiești, persecutarea cultelor neoprotestante "cu care mulți americani simt o adâncă afinitate religioasă, și eroziunea facilităților culturale și educaționale pentru minoritatea maghiară" ("Trade and the Human Rights issue...": 22 July 1982, 3). Comuniștii români deveniseră tot mai iritați de pretențiile umanitare americane, pe care le considerau o imixtiune ilegitimă în politica internă a țării. Când George Bush, viitorul președinte al Statelor Unite a vizitat în 1983 România, printre subiectele aflate în discuție s-a aflat și spinoasa chestiune a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Berlin devenea un Weltstadt, dar nu �ntr? o manier? organic?. Oră? ul constituia o excrescen?? superdimensionat? format? dup? Revolu? ia Industrial?. A fost �nt�mpinat cu prietenie la Berlin; la urma urmei venea dintr? o ? ar? condus? de un Hohenzollern. Pe Iorga �l irită �ns? �Soldateska� prusac?. I?a descris pe ofi? erii �nve? m�nta? i �n uniformele lor, cu armele ? i decoră? iile lor, cu coifurile cu (sau f? r?) vulturi, oblig�nd pe toat? lumea s? se dea la o parte din calea lor Drill
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i structura operei sale erau str? lucite ? i ra? ionale. Admiratorii lui Iorga i? au atras cu deferen?? aten? ia asupra multelor sale gre? eli minore, dar detractorii au insistat asupra lor cu o satisfac? ie macabr?. Iorga era extrem de iritat de lipsă sim? ului propor? iilor a celor care scoteau �n eviden?? asemenea gre? eli m? runte. �ntreba adesea: �De ce nu predau oamenii ?? tia mai degrab? matematică sau fizică? � Remarcă mai ț�rziu cu resemnare: ��ntr? o bun? zi, o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
inem seama de num? rul du? manilor lui, c? ci chiar ? i paranoicii au du? mani. Talentele ? i realiz? rile sale i? au f? cut pe oameni s?? l invidieze, iar pozi? iile lui politice, istorice ? i literare i? au iritat pe mul? i; dac? ad? ug? m la toate acestea temperamentul lui Iorga � care nu era deloc conciliator � ? i numeroasele conflicte �n care s? a implicat, motivele animozit?? îi sale fă?? de al? îi par rezonabile. Identificarea lui cu Rom�nia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ara lui. El se consideră un descoperitor al c? îi de salvare a Rom�niei: �na? ionalismul cultural�. ?i? a �nchinat via? a ? i s? a sacrificat că s?? i defineasc? , s?? i afirme ? i s?? i exploreze poten? ialul. Dac? �l iritau sc? p? rile discipolilor s? i ? i nu acceptă distrac? iile, aceasta era din cauz? c? orice del? sare �n luptele purtate de el putea �nsemna pieirea �na? ionalismului cultural�, crezul s? u. Mesajul vie? îi lui const? �n faptul c? ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
eze opinia public? ? i s? men? în? permanent contactul cu suporterii. ?eicaru era prezent la Ia? i �n 1918, c�nd Iorga s? a adresat conducerii Partidului Na? ionalist Democrat: �Nu am nevoie de nici un partid; nu face dec�ț s? m? irite; �mi impune sacrificii pe care nu mi le pot permite. S�nte? i liberi s? merge? i unde vre? i�. ?i au plecat, chiar ? i cumnatul lui, ? tefan Bogdan. ?eicaru avea dreptate c�nd spunea c? nici un devotament nu poate rezista
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
scria Iorga (�n 1921): �Bol? evicii de la Moscova descoper? c? na? iunile constituie ceva real, un adev? r ? i o mare realitate indestructibil? �170. Dar Stalin nu credea �n indestructibilitatea unei na? iuni. Odat? , �n timpul celui de al Doilea R? zboi Mondial, iritat de atitudinea ungurilor, a remarcat pe un ton banal fă?? de Bene?: �Problemă maghiar? nu este dec�ț o chestiune de carele cu boi disponibile�. Avea s? vin? ? i timpul c�nd Stalin va avea ? ansa s? aplice metodă aceasta ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prin? ul Nicolae �mizerabilul ? stă�. Dup? care s? a �ntors spre Iorga ? i spre Argetoianu spun�nd: �? i voi s�nte? i ni? te mizerabili! � �n cele din urm? s?a aruncat �n bra? ele lui Iorga (dar, conform spuselor lui Argetoianu, o iritau barbă ? i cravată ieftin? a acestuia). Iorga a �ndep? rtat? o cu bl�nde? e ? i i? a spus: �Ei bine, doamn? , nu mai este nimic de spus dup? primirea pe care le? a?i f? cut? o reprezentan? ilor guvernului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
el ură anarhia. Era totodat? partizanul Sistemului de la Versailles ? i devotat Fran? ei din punct de vedere politic ? i cultural. Dup? venirea la putere a lui Hitler, Iorga �? i va canaliză ură spre orientarea progerman? a Legiunii. Iorga era profund iritat de provocarea pe care o reprezenta Legiunea. Ură lui, alimentat? de personalitatea să, nu avea cale de �ntoarcere, manifest�ndu? se neobosit p�n? c�nd Deta? amentul Legionar al Mor? îi a pus m�na pe el. �n anii urm? tori
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c�nd geto? dacii tr? iau pe cursul inferior al Dun? rîi ? i �n alte regiuni cu multe secole �nainte de Hristos, cultiv�nd p? m�ntul ? i f? c�nd comer?. La �nceputul erei noastre, Dacia, condus? de regele Decebal, irită peste m? sur? Imperiul Român de pește Dun? re. Astfel �nc�ț �mp? ratul Traian a pus s? fie construit celebrul s? u pod peste Dun? re de la Drobeta (Turnu Severin) ? i dup? ce a �nt�mpinat o rezisten?? �nd�rjit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de lucr? rile ap? rute p�n? acum �n limba englez?. Regretatul Vlad Georgescu (dup? ce a citit c�teva capitole ale acestui studiu) a fost destul de amabil, spun�nd c? este prima lucrare �veridic? � despre via? a lui Iorga, resping�nd iritat biografiile lui Iorga ap? rute �n Rom�nia comunist? , pe care le consideră drept propagand?. Autorul nu vrea s? mearg? at�ț de departe cu aprecierile. A acoperi via? a, operă ? i activit?? ile lui Iorga este imposibil. El ar vrea s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dou?? trei discursuri�). Discreditate cu mult? vreme �n urm? , Iorga respingea schimb? rile sociale deliberate ? i reformele for? ațe. Solu? ia era o transformare organic? treptat? �n cadrul na? ionalismului cultural. Receptivitatea na? ionali? tilor (de tipul lui Iorga sau De Gaulle) �i irit? at�ț pe cei de st�nga, c�ț ? i pe cei de dreapta. Na? ionali? ții recunosc anumite realit?? i, care, �ntr? o epoc? a iluziilor (at�ț de st�nga, c�ț ? i de dreapta), �? i scap? �n cea mai mare parte printre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dec�ț s? petreac? seri pl? cute la Operă de la Viena sau vacan? e �n Alpi. Iorga scria sarcastic despre �dimensiunile ? i m? sura aproape nelimitate ale perfidiei vieneze�. Op. cît. , vol.�I, pp.�94-295. Dup? p? rerea lui, aceast? f??? rnicie l-a iritat ? i pe Mihai Viteazul, care, descinz�nd din bizantini, ar fi trebuit s? ? ție ceva despre duplicitatea acestora 81 Op. cît. , vol.�I, p.�248 82 Op. cît. , vol.�I, p.�258. �N-am uitat dragostea, o dragoste care nu m-a p? r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ce se revarsă din maidanul lui Bursuc, aceste ființe se devorează într-o ciclică disperare inconștientă. Nu întîmplător, acțiunea se desfășoară noaptea. O noapte ploioasă, de septembrie, cînd totul miroase a mucegai, a stătut, cînd umezeala a uniformizat culorile, cînd iritate de îndelungate ceasuri de așteptare nătîngă, instinctele năvălesc devastator. O stare de semi-somnolență, de slăbiciune neputincioasă, metamorfozată în ferocitate, domină atmosfera acestei prelungite agonii, în care tragedia te face să rîzi, comedia să plîngi" (Goana pe nisip, Editura bybliotek, 2012
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ceea ce au ele în comun: condiția artistului ambulant ca simbol al permanenței fi demnității artei în continuă luptă cu mizeria existenței și mereu amenințată de tragedia incomprehensibilității. Nu-l pun pe Alexa alături de Fellini, fie și numai pentru a nu irita spiritele iritabile dar sînt între ei destule tangențe (asupra cărora poate vom reveni cîndva). Nu-l pun nici pe Mircea Albulescu alături de Anthony Quinn, dar între cei doi interpreți se pot face apropieri care n-ar fi deloc în defavoarea actorului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
încordare, de încrâncenare, dusă până la violență. Alexa e, în chip particular, un regizor care îsi gândește "cu răutate" reprezentațiile , ideea fiind de a aduce spectatorul într-o stare de șoc, mai exact spus, de a-l provoca, de a-l irita chiar, de a-l scoate din habitudinile sale. [...] Montarea se constituie (în deplină consubstanțialitate cu textul) într-un fel de exegeză asupra mecanismului de agresare a unui individ, cu toate consecințele, implicate. Regizorul simte enorm și vede monstruos în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cu toată seriozitatea. Filmul său poate să nu placă. Poate să contrarieze. Poate să enerveze. Nici nu-i rău. Rostul artei nu este să pună cataplasme cu mușețel, ci să strice somnul de după-amiază al spiritelor moțăitoare. Filmul poate să irite chiar spiritele subțiri, ascuțite, treze. El poate să stârnească insatisfacții probabil are și defecte care scapă simțului meu critic sau la care simțul meu critic nu este sensibil el nu poate stârni în nici un caz indiferență. Plăcut sau nu, înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
legând foarte nuanțat posibilitățile raționale de cele instinctuale, raportul cunoscut-necunoscut în idee, complementaritatea dintre luciditate și afectivitate în analiză. Eram fericit când cineva voia să înțeleagă modalitatea mea de lucru, dar astăzi întrebarea " Cum e la domnul, cu starea?" mă irită. Cu starea, domnule, e ca și cu viața. Se poate răspunde oricând în afara problemei și nu ai altă șansă decât s-o trăiești pentru a ști că ești implicat în propria ta viață. Starea e a viului nevăzut. În presă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de contacte și de acțiune comună în Europa, adică necesitatea unei conferințe dedicate securității și cooperării pe Continent. România își declara statutul de țară în curs de dezvoltare, stabilind legături cu Grupul celor 77; și această mișcare a diplomației românești irita Moscova, deoarece URSS nu considera compatibile condiția de țară socialistă și cea de țară în curs de dezvoltare. De asemenea, România se apropia de Mișcarea de Nealiniere, devenind parte la o serie de acțiuni ale acesteia. Deși continua să participe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
problemelor ce se discutau. În fapt, cerința privind caracterul deschis al tuturor lucrărilor era strâns legată de cealaltă propunere românească referitoare la desfășurarea Consultărilor între state suverane și independente, în afara alianțelor militare. Așa cum avea să se vadă repede, această propunere irita în mod deosebit delegația sovietică, atât prin conținutul său, cât și prin faptul că Bucureștiul nu consultase în prealabil Moscova în privința ei, în ansamblu, în privința regulilor de procedură pe care le avansase la Dipoli. Menționez că din această delegație făceau
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]