KorAP: Find »[drukola/base=istoric & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...95 96 97 ...1067 >

26,665 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

variabile biologice, semnificative sunt zestrea genetică și experiența prenatală, iar dintre variabile de mediu importante sunt solicitările, constrângerile și resursele disponibile, asociate practicilor culturale și atitudinilor sociale cu privire la adopție, ca și cu experiențele copilului înregistrate în familie și în afara acesteia. Istoricul de plasament al copilului este considerat de asemenea important în adaptarea la adopție. Eforturile de coping manifestate de copii includ o varietate de strategii centrate fie pe problemă (ex. acțiuni instrumentale, negociere, suport de mobilizare, căutare de informații, schimbare expectanțelor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
rromi, iar pentru 13,9% etnia nu a fost identificată, neavând nici maternitate, nici paternitate recunoscută. Totodată constatăm faptul că, majoritatea copiilor sunt declarați ca aparținând unei etnii sau alteia în funcție de etnia mamei și declarațiile acesteia. Analiza documentelor care atestă istoricul medical ne indică faptul că, majoritatea copiilor sunt clinic sănătoși (91%). Un procent scăzut prezintă diferite boli cronice sau afecțiuni de lungă durată dintre care frecvente sunt diferitele forme de anemie și afecțiunile pulmonare. Un procent mic dintre copii aveau

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
9,8%), dar în majoritatea cazurilor acestea au fost ușoare și recuperabile. De asemenea un procent foarte mic dintre copiii adoptați au fost înregistrați cu diferite tulburări psiho-emoționale (3,2%) (ex. labilitate afectivă, conduită neadecvată față de străini, anxietate de separare). Istoricul social al copiilor adoptați. 45,1% dintre copiii adoptați au petrecut o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp în familia biologică. Restul, 54,9% au fost părăsiți încă de la naștere în instituții sanitare (maternități, pediatrii) sau în locuri

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
familia biologică. Restul, 54,9% au fost părăsiți încă de la naștere în instituții sanitare (maternități, pediatrii) sau în locuri publice. 86,1% au maternitate recunoscută, dar paternitatea este recunoscută numai în cazul a 15,6% dintre copii. Tabelul 4.8. Istoricul social al copiilor adoptați Da Nu A intrat sau nu in contact cu mediul familial, biologic 45,1% 54,9% Maternitate recunoscută 86,1% 13,9% Paternitate recunoscută 15,6% 84,4% Frați/surori după ambii părinți 32,0% 68

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
32% dintre copiii adoptați au alți frați/surori, rude după ambii părinți, iar 20,5% au frați/surori după un singur părinte, în general după mamă294. Restul copiilor fie nu au frați, fie dosarele nu ofereau astfel de informații. În ceea ce privește istoricul social al fraților, constatăm că, 48,4% sunt menținuți în familia biologică, iar 12,5% se află în plasament, de regulă în familia extinsă. Nu s-a înregistrat niciun caz în care fratele sau frații copilului adoptat să rămână în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
împreună cu copilul care face subiectul cazului studiat, iar în 3,1% dintre cazuri frații au fost adoptați de către familii diferite fie în țară, fie în străinătate în perioada în care această formă de adopție a fost posibilă. Tabel 4.9. Istoricul social al fraților copiilor adoptați Măsuri de protecție Frați după ambii părinți Frați după mamă Total Menținuți în familie 43,6% 56% 48,4% Plasament la o persoană sau familie, inclusiv familie extinsă 7,7% 20% 12,5% Plasament la

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
spre adopție într-o altă familie, iar altul este în plasament familial. Un caz similar, din aceeași categorie este cel al lui V.S, adoptat la vârsta de 2 ani și 5 luni. Acesta mai are 8 frați al căror istoric este următorul: trei se află în plasament în centre de plasament, trei sunt adoptați internațional și 2 frați se află în grija părinților. Un ultim caz pe care-l oferim spre exemplu este cel al lui M.D., adoptat la vârsta

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
precum a fost declarat în documentele medicale din dosarul de adopție etc. În analiza noastră ne vom centra pe câteva caracteristici ale copilului care, potrivit literaturii de specialitate (vezi capitolul 2), provoacă stres în familia adoptivă: vârsta și genul copilului, istoricul de plasament, starea de sănătate psiho-fizică și conduita în raport cu părinții adoptatori. În plus, în demersul de cercetare calitativ vom lua în considerare factorii familiali și sociali, pre și post adopție care se asociază cu evenimentul sau factorul de stres. Aceștia

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
etnic, 62,2% dintre părinți au declarat copilul de etnie română, restul fiind de altă etnie, mai exact: 20% de etnie maghiară, 11,1% de etnie rromă și 6,7% au declarat că etnia copilului este incertă sau necunoscută. În ceea ce privește istoricul social al copilului, 17,7% dintre copii au fost adoptați direct din familia biologică sau din spitalul maternitate 317, 64,4% au beneficiat de protecție la asistent maternal profesionist, 42,2% au beneficiat de protecție în centru de plasament. Menționăm

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
starea de sănătate psiho-fizică a copiilor așa cum a fost percepută și declarată de către părinții adoptatori post-adopție. De asemenea vom analiza conduita copilului în raport cu mama adoptatoare. Pe lângă dimensiunea descriptivă, ne propunem să evaluăm aceste variabile în asociere cu particularitățile socio-demografice și istoricul de plasament al copilului. 5.3.1 Starea de sănătate psiho-fizică a copilului adoptat A. Descriere. Așa cum precizam în debutul acestui capitol, în descrierea stării de sănătate a copilului am avut în vedere cinci variabile: tulburări comportamentale, tulburări emoționale, tulburări

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
reiese și din analiza asocierilor în studiul nostru (vezi tabelul 5.5). Este pe deplin recunoscut faptul că, vârsta copilului în momentul adopției are multiple semnificații pentru acest proces. De cele mai multe ori, vârsta înaintată a copilului ascunde în spate un istoric social și de plasament încărcate de evenimente nefavorabile dezvoltării copilului. În cazul acesta vârsta copilului se asociază semnificativ cu tulburările comportamentale manifestate de copil în familia adoptivă, semnificând că, cu cât vârsta este mai înaintată cu atât copilul este mai

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
semnificativ cu tulburările comportamentale manifestate de copil în familia adoptivă, semnificând că, cu cât vârsta este mai înaintată cu atât copilul este mai predispus să manifeste tulburări de comportament. Tabelul 5.5 Asocieri între dimensiunile dezvoltării copilului, factorii socio-demografici și istoricul de plasament 324 Gen masculin Vârstă în momentul adopției Copilul nu a beneficiat de protecție specială Copilul a fost în plasament la AMP Copilul a fost în plasament în CP Copilul a fost în plasament la AMP și CP Tulburări

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
145 ,090 Tulburări senzoriale -,216 -,132 -,087 -,214 ,233 -,127 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului -,157 ,342 -,214 ,067 ,579** ,476* Dezvoltare fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar -,312 ,056 -,088 -,416* ,434* ,169 În ceea ce privește istoricul de plasament, am luat în considerare dacă copilul a beneficiat sau nu de vreo măsură de protecție, tipul măsurii și eventualele asocieri dintre aceste măsuri. Toate acestea au fost evaluate în asociere cu tulburările/deficiențele copiilor. Analizând datele din tabelul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Afecțiune 3,69 ,383 2 4 Dorință de comunicare 3,68 ,391 2 4 Dorință de a-și petrece timpul cu mama 3,75 ,211 3 4 B. Caracteristicile socio-demografice și conduita copilului. Asociind conduita cu particularitățile socio-demografice, respectiv cu istoricul de plasament al copilului constatăm următoarele (vezi Tabelul 5.7): Vârsta copilului influențează în mod general conduita copilului, cu o influență mai mare însă pe două variabile și anume încredere și afecțiune, de altfel două dintre cele mai importante variabile

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
legăturii de atașament. Astfel cu cât vârsta copilului în momentul adopției este mai înaintată cu atât probabilitatea manifestării unor conduite mai puțin favorabile în raport cu mama este mai mare. Genul copilului nu are influențe semnficative asupra conduitei copilului în raport cu mama. În privința istoricului social, formele multiple de plasament influențează semnificativ negativ conduita copilului în raport cu mama, dimensiunile afectate în mod special sunt respectul și afecțiunea. Interesant de constat este asocierea negativă dintre plasamentul copilului la asistent maternal profesionist și respectul față de mamă. Tabelul 5

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mama, dimensiunile afectate în mod special sunt respectul și afecțiunea. Interesant de constat este asocierea negativă dintre plasamentul copilului la asistent maternal profesionist și respectul față de mamă. Tabelul 5.7 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă, asociată cu particularitățile socio-demografice și istoricul de plasament ale copilului adoptat 325 Vârstă Gen Copilul nu a beneficiat de protecție specială Copilul a fost în plasament la AMP Copilul a fost în plasament în CP Copilul a fost în plasament la AMP și CP Conduita copilului

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în momentul adopției, precum și de istoricul pre-plasament al copilului. Acești din urmă factori influențează în egală măsură și conduita copilului în raport cu părinții adoptatori. Este recunoscut că, modelul de interacțiune copil-părinte/îngrijitor din primele 18/24 de luni de viață și istoricul de plasament influențează calitatea relațiilor pe care copilul le va stabili ulterior cu membrii familiei adoptive 328. Punând în balanță datele consemnate în dosarele de adopție de către practicieni cu referire la sănătatea copiilor și datele expuse de părinții adoptatori post-adopție

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-l adopte (M=3,01). Dintre datele referitoare la copilul adoptat, cele pentru care s-a manifestat cea mai mare preocupare au făcut referire la starea de sănătate (M=3,22), apoi la dezvoltarea psiho-socială (M=2,92) și la istoricul de plasament al copilului (M=2,89). O informație care a prezentat mai puțin interes din partea adoptatorilor a fost motivul pentru care copilul nu a putut fi crescut în familia biologică (M=2,01). Tabelul 5.9 Preocuparea pentru informare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
că, gravitatea problemelor prezentate de copil este mai importantă decât li s-a prezentat de către specialiști, respectiv decât s-au așteptat ei. Alți factori considerați stresori pentru părinții adoptatori în literatura de specialitate fac parte din categoria celor care definesc istoricul de plasament, mai exact protecția copilului în centru de plasament în perioada pre-adopție sau în forme multiple de plasament. Părinții ai căror copii au fost protejați în centre de plasament consideră ca fiind necesare serviciile de pregătire pre-adopție, dar și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
beneficiat de protecție în centre de plasament sau au beneficiat de forme multiple de protecție. Categoriile de servicii de care consideră că au nevoie și evaluarea suficienței suportului formal și informal primit în procesul de adopție diferă în funcție de problemele sau istoricul de plasament al copilului. Acestea fiind rezultatele concluziona că, ipoteza doi se confirmă. Figura 5.7 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au fost în centru de plasament anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile Figura 5.8

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
631** -.487* Tulburări emoționale -.564** -.432* -.150 .196 -.205 Tulburări senzoriale .056 -.026 .125 -.018 -.166 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului -.639** -.203 -.264 -.090 -.098 Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale -.155 -.204 -.216 -.216 -.187 Istoricul de plasament Copilul a fost adoptat direct familia biologică sau maternitate /spital .213 .089 .235 .182 -.218 Copilul a fost in asistenta maternală (AMP) anterior adopției -.067 -.119 -.228 -.306 .033 Copilul a fost in centru de plasament (CP) anterior

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mama (β = 0,403). Ecuația finală explică 62,2% din totalul variației. Abilitatea mamei de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului este influențată semnificativ negativ de tulburările de comportament (β = -0,531) și în mai mică măsură de istoricul de plasament, mai exact dacă copilul a beneficiat de măsuri multiple de protecție (β = -0,125). O serie de factori influențează pozitiv această variabilă, în ordinea importanței lor fiind conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,621), resursele

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
β = -0,392), conduita copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,288) și confirmarea expectanțelor (β = 0,252). Tabelul 5.18 Factori predictori ai relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Variabile independente Resursele adoptatorilor Expectanțe Starea de sănătate psiho-fizică Istoricul de plasament Caract. socio-dem. Conduita copilului R2 Ajustat Suficienta informațiilor Corectitudinea informațiilor Nevoia de servicii Expectanțele părinților Tulburări Comportamentale Tulburări Emoționale Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului Copilul a fost in CP Copilul a fost si in AMP si

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
caracteristicile copilului, factorii vârstă, plasamentul în centre de plasament, respectiv plasamentul în forme multiple de protecție, deși inițial par a avea o influență semnificativă, își pierd din influență în modelele finale. În fapt, nu vârsta ca atare și experiențele din istoricul social și de plasament influențează relația mamei cu copilul, ci mai degrabă influența este dată de modul în care ele se repercutează asupra stării de sănătate a copilului și mai ales asupra stării sale emoționale și comportamentale. De altfel, factorul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada post-adopție Adaptarea 6.4 Concluzii 6.1 Aspecte teoretice In subcapitolele anterioare datele disponibile ne-au permis sa explorăm influența factorilor de sănătate psiho-fizică a copilului, caracteristicile sale socio-demografice și istoricul de plasament asupra resurselor, expectanțelor, dar și asupra relațiilor din interiorul familiei adoptive. Subcapitolul de față aprofundează și extinde discuția asupra altor potențiali factori stresori, precum și asupra strategiilor de coping care pot influența adaptarea familiei adoptatoare. O analiză a literaturii

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]