3,057 matches
-
speciale, printre care: Introducere în știința literaturii, Istoria ideilor estetice, Teoria literaturii, Istoria literaturii universale, Bazele esteticii, Istoria critică a esteticii, Cele șapte arte, Curs special de poezie română contemporană, Curs special Tudor Arghezi, Conceptul de poezie în literatura română, Istoriografie și critică literară, Posteritatea „Daciei literare“, Critică literară, Teoria artelor plastice și literaturii, Imaginea artistică, Genuri și specii literare, Probleme fundamentale ale artei, Curs special de poetică, Istoria esteticii. Profesor, orator entuziast, captivant și singular prin idealismul său, prof. dr.
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
scopurilor acestei instituții și beneficiind, în același timp, de protecția instituției. Observația noastră este că nu toți evreii din Dorohoi făceau parte din Comunitate. Dacă istoria evreilor cunoaște preocupări remarcabile, tema lucrării noastre nu s-a concretizat ca atare în istoriografia românească. În perioda de documentare, cu toate eforturile noastre nu am identificat contribuții istoriografice care să facă referire la evoluția istorică a orașului Dorohoi, sau chiar la situația evreilor din oraș, pentru prima jumătate a secolului al XX-lea. Foarte
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pe care le-ar avea recurgerea la forță și deschiderea ostilităților în această parte a Europei, se vede silit să primească condițiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic. Decizia de cedare la pretențiile sovietice a rămas un subiect controversat în istoriografia românească, dar un aspect important al ultimatumului îl reprezintă surprinderea produsă asupra clasei politice și a opiniei publice. Diplomatul român Alexandru Cretzianu nota: este de ajuns să spun că regele, primul-ministru și șefi militari păreau să-și fi pierdut dintr-
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
timpul să plece spre casă și În drum să bea o bere și să savureze un mic la terasa bârlădeană „Miorița” ce tocmai Își deschisese porțile În preajma zilei de 23 august a anului 1964, dată cu adâncă semnificație În istoriografia comunistă. Dar datoria, bat-o satana Stalin s-o bată, i-a impus multă atenție la citirea unui text din ziarul scărmănat cu atâta scrupulozitate de două ori pe lună: „În articolul intitulat << GÎnduri la o aniversare scumpă>> scris de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
timpurilor, cartea lui fiind de altfel singura cu care figurează gândirea economică românească aici. Rămâne pentru noi ca un om de valoare, distins profesor, economist, format la școala ieșeană, un mare talent didactic. REFERIRI EXTRASE: -POENARU, DANIELA și SÎRBU, CORNEL, Istoriografia economică românească. Bibliografie selectivă 1944 - 1946, București, Institutul de cercetări economice -MANOILESCU, MIHAI, Memorii vol. I - II, București, Ed. Enciclopedică, 1993MAMINA, ION și SCURTU, IOAN, Guverne și guvernanți, 1916 - 1936, București, Ed. Silex, 1996, p. 201 - 202. -DIAMANDI, STERIE, Galeria
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
opera lui Leonid Boicu. În acest domeniu s-a orientat, în special, spre două direcții distincte: Raporturile româno-austriece în secolele XVIIIXIX și Raporturile româno-polone în secolul al XIXlea. Contribuțiile sale în această direcție îl înscriu printre personalitățile de frunte ale istoriografiei românești contemporane. Bibliografia operei lui Leonid Boicu cuprinde 70 de titluri, din care șapte monografii reprezentative, pe care le menționăm: Austria și Principatele Române în vremea războiului Crimeii. 1853-1856 (1972ă, Adevărul despre un destin politic - domnitorul Gr.Al.Ghica (18491856ă
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
-lea (1986ă, Din istoria diplomației europene: anul 1859 la români (1996ă, Principatele Române în raporturile politice internaționale. 1792-1821 (1999ă. Scrise cu talent, înalt profesionalism și cu o inconfundabilă notă personală, volumele citate se înscriu ca lucrări fundamentale, de referință, în istoriografia românească privind istoria raporturilor internaționale ale României în epoca modernă. Leonid Boicu s-a distins îndeosebi prin fermitatea, profesionalismul și discreția cu care și-a construit opera. Istoricul Leonid Boicu a elaborat câteva capitole de sinteză pentru lucrări monografice și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
a două limbi și două popoare: români și moldoveni. Erudiția și talentul de povestitor ale lui Al. Gonța au cucerit auditoriul cu multe episoade în relațiile româno-slave din care vom reda doar două relatări: „Va veni o zi când, în istoriografia românească, va fi mai multă lumină. Atunci, multe ipoteze privind etnogeneza și formarea limbii nu vor mai fi disputate. Să ne oprim asupra unor fapte. Cum poate fi credibilă teoria că pe pământul golit de populație, muntenii și oltenii sunt
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
înlăturat din viața publică, luând sfârșit calvarul politic al unei conștiințe lucide și leale care avea să declare, în același an: „Istoria democrației române nu va putea face abstracție de numele meu”. Autoapreciere dreaptă, verificată apoi de istoria și de istoriografia obiectivă. C. Stere nu a putut face carieră politică, dar le-a fost superior, prin consecvența democratică, tuturor acelora care îl anatemizau. Sfârșitul vieții și-l petrece retras și izolat de frământările politice la Bucov, județul Prahova. Sensul retragerii lui
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
fost numai un genial strateg și viteaz războinic; a fost și un înțelept cârmuitor și harnic gospodar al țării; abil diplomat; ctitor și original constructor de biserici, cetăți și târguri; legiuitor de pravile și necruțător judecător; a încurajat arta, cultura, istoriografia, a dezvoltat negoțul, meșteșugurile; s-a înconjurat de colaboratori "vrednici", într-un cuvânt, a ridicat o Moldovă nouă, înfloritoare, puternică, liberă adevărat "miracol moldovenesc" al veacului. Pe drept cuvânt se poate spune că epoca lui Ștefan cel Mare a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ginta Latină" au apărut reportaje despre vizitele de după 1990 ceeace ne-a prilejuit să creionăm câteva medalioane. Prof. Ghigor Popi din Vârșei, membru al Asociației Istoricilor Bănățeni și a altor Asociații culturale, prin studiile și monografiile editate, concepute În contextul istoriografiei românești contemporane, aduce lumini În trecutul românilor din fosta Federație Iugoslavă. Cărțile sale, "Românii din Banatul Sârbiei", "Activitatea Partidului Român (1923 1929) din Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor", "Români În viața publica", se adresează deopotrivă cercetătorilor, cât și marelui public
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
sunt răspândiți În 4 județe ale Serbiei socotiți la circa 800.000 suflete. Cronicile bizantine, turcești și slave sunt unanime În a aprecia că până În sec. al XVII-lea regiunea era populată În majoritate de români. În timpurile mai noi, istoriografia slavă le ignoră trecutul pentru a-i exclude din viața politică și socială contemporană. După secole de tăcere impusă, dezvăluirile arheologice, descoperirile istoriografice, descrierile corecte asupra etniilor balcanice restabilesc adevărul privind românii sud dunăreni. Pentru obținerea statutului de populație autohtonă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
s-a dezis niciodată de crezurile și de activitatea sa politică din trecut. Un argument în plus îl reprezintă și unele note cu caracter personal, foarte probabil făcute în anii ’1980, după cum indică grafia, pe marginea unor afirmații promovate de istoriografia vremii cu privire la evenimentele din perioada interbelică. În consecință, se pare că nu avem de a face cu o succesiune de atitudini radical diferite, ci cu o formă de dedublare, în care cele două atitudini coexistă. În egală măsură, memoriile lui
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
atunci își luase licența, a ținut câteva conferințe admirabile, dintre care una despre Mihai Viteazul; peste 15 ani avea să publice, de altfel, un volum de sinteză despre acest prim realizator al unirii țărilor române, de neegalată valoare științifică în istoriografia românească. Tot acolo am ascultat într-o seară o conferință a lui Emil Panaitescu, pe atunci profesor suplinitor la Universitatea din Cluj, din pricina unei curioase atitudini pasive a lui Vasile Pârvan (care nu se sfia să râdă în public de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
i-au fost refuzate în România. De ce ? Nu pentru că n-ar fi judicios întocmite, ci pentru că sunt scrise într-o altă viziune decât cea a școlii românești de istorie. În timp ce istoricii francezi au mai presus de toate o atitudine obiectivă, istoriografia noastră e dominată de alta, patriotică. Format la școala franceză de istorie al cărei adept rămâne, Emanuel A. s-a apucat să demonteze câteva dintre miturile noastre istorice. Mărturisesc că am fost și eu șocat de felul acesta de a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
problema liturgicii, istoria și originea cultului, ființa și necesitatea cultului, întregiri la literatura liturgică, anul bisericesc, sărbătorile legale, ajunarea ș.a. A mai scris, de asemenea, un scurt istoric al ctitoriilor moldovenești, studii de apologetică, filosofie și psihologie a religiei, de istoriografie bisericească, de omiletică și de teologie pastorală și a descoperit dând publicității o serie de documente vechi moldovenești din Bucovina. Conștient de vechimea clasică a românității, cu rădăcini adânci în civilizația europeană, în autohtonismul daco-roman și în tradiția creștină, Nicolae
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
se preocupa de ele ori, dacă intervenea, ajungea cu multă întârziere. Spre deosebire de aceasta, conștiința creștină s-a trezit cu mai multă repeziciune, asumându-și responsabilitatea acestor sectoare marginalizate și abandonate. Ar fi interesant de aprofundat acest subiect, pentru a spulbera istoriografia anticlericală, dar vastitatea și complexitatea subiectului ne-ar duce prea departe de scopul lucrării noastre. Ne limităm să facem o scurtă deplasare istorică, restrângând obiectivul nostru la ambientul social și religios al Veronei. Fundațiile religioase din a doua jumătate a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
selectiv) • Am purtat steaua galbenă, Inge Deutschkron • Am vrut unitatea Germaniei, Helmult Kohl • Caietele privitorului tăcut, Constantin Ciopraga • Charlotte Sibi. Demoiselle de français. Domnișoara de franceză, Olivier Dumas • Cinci degete-n ochi. Jurnal (1990-2006), Val Gheorghiu • Din trecut, Sergiu Dimitriu • Istoriografia română la vîrsta sintezei. A.D. Xenopol, Al. Zub • Jurnal politic, Ioan Hudiță • Memoria amfiteatrelor, Titus Raveica • Misiunile mele diplomatice, Trandafir Djuvara • Nicolae Iorga: O biografie, Nicolas Nagy-Talavera • Nicolae Titulescu, Walter M. Bacon • Periplu prin memorie, Alexandru Husar • Scîntei din vatra
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
în timp cele două mari "medievalități" creștin-europene. Analiza genealogică 7 recurge la identificarea câtorva unități discursive elocvente, unele chiar polemice, altele discontinue față de propria istorie, însă în interiorul aceluiași sistem teoretic. Din această perspectivă, abandonez cu bună știință viziunea holistă a istoriografiei practicate de Școala de la Annales și caut să discut ceea ce Michel Foucault înțelegea prin epistemă, anume un cadru de gândire care provine dintr-o ruptură față de o perioadă precedentă sau o rețea de discursuri și noțiuni cu o anumită specificitate
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cel al "imaginarului imaginat", pur ficțional, la care acționează predominant, ca resort creator, fantezia. Imaginarul medieval românesc menține pentru transferul de mesaj, ca unități minimale funcționale, imaginea, simbolul și semnul. Discursul oficial (iconografia religioasă, exegetica religioasă, în timp chiar și istoriografia ca historiae) recuperează atât o tradiție sacră, cât și trecutul comunității și servește nu neapărat prozelitismului religios, ci mai ales "prozelitismului" militar și programelor politice creștine. Atât în ce privește sistemele de putere, cât și planul de guvernare a oikonomiei, ar fi
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Chiar dacă sintagma "imperiu bizantin" a intrat definitiv în limbajul de specialitate și în cărțile de popularizare, ea nu reprezintă cu adevărat realitatea istorică. Pentru întărirea acestei observații, v. Dagron, Naissance d'une capitale. 47 O analiză comparativă a lucrărilor de istoriografie urbană am dezvoltat într-un studiu dedicat imaginii orașului Constantinopol în literatura bizantină din secolul VI. Vezi Mesina, "Războiul celor două Rome." 48 Vezi Mondzain: Il s'agit pour eux de défendre le dogme de l'incarnation et l'unité
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pe niște căi nepătrunse de oameni și locuite numai de fiare sălbatice și printre piscuri înalte, gol, rănit la mâini și desculț, mergea pe cărări aspre și neumblate, marele în vitejii și furiosul ca un leu în luptă..." etc. Adevărata istoriografie moldoveană începe cu Grigore Ureche († c. 1647). Cronica lui românească mergând până la 1594 e doar o prelucrare de izvoare, fără experiență directă, însă într-o limbă cu aroma mierii, plină de metafore. Moldovenii au "picat" "cît au nălbit poeana" (tablou
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
are tehnica sa, între caricatură și tablou: o însușire sau o anomalie fizică, starea intelectului, predispoziția etică; o însușire sau o scădere morală, un tic, o manie, un obicei, totul dozat, ritmat și rotit în jurul unei virtuți sau diformități substanțiale. Istoriografia moldoveană nu mai prezintă, după Niculce, interes literar. Axintie Uricarul e un compilator, bine informat pentru epoca 1711-1716, cronica grecului Amiras rămasă în text grecesc (epoca 1726-1733), a diacului Nicolae Muste (epoca 1662-1729), a lui Ienache Kogălniceanu (epoca 1733-1774), a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
între ceremonii de politeță ("În acest scop, după cum ne-a încredințat, verbal, d. M. Dragomirescu..."). Cartea se organizează topografic pe marginea documentelor și toate caracterele esențiale ale omului Caragiale sunt atinse ușor, fixate în ace, propuse ochiului interior. ALȚI CRITICI Istoriografia literară universitară s-a ilustrat prin temeinicele investigații ale lui G. Bogdan-Duică, om foarte cultivat, mare descoperitor de "izvoare", însă fără gust literar, iar în ce privește literatura nouă complet orb. Eroarea lui e de a fi văzut monografia drept o întreprindere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și faza de tranziție, în scădere însă pe măsură ce înainta în perioada modernă. Iorga era un istoric propriu-zis, un admirabil istoric al culturii, dar un critic mai puțin avizat și de un gust capricios. G. Călinescu aducea pentru prima dată în istoriografia literară română și cred că și universală o personalitate deosebit de înzestrată în percepția fenomenului literar din nu importă ce etapă istorică și ce loc, o intuiție care trebuie pusă fără îndoială și pe seama instinctului său creator nativ, dar și pe seama
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]