3,582 matches
-
vieții la pacienții cu boli somatice sau cu tulburări psihice. Acest chestionar era compus din patru subscale (28 itemi) pentru evaluarea nivelului depresiei, anxietății și a disforiei (itemii fiind preluați din scalele lui Zung) la care s-au adaugat 5 itemi pentru evaluarea bunei dispoziții. La întâlnirea Grupului de Lucru OMS din 1995 de la Stockholm, Prof. Bech, expert din Danemarca, a preconizat și utilizarea unei forme alternative minimale, dar unidimensionale care relevă un indicator global al echilibrului emoțional, al stării de
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
unidimensionale care relevă un indicator global al echilibrului emoțional, al stării de sănătate mentală, și anume Scala OMS (10) Well-Being (de Bunăstare Psihologică). Prof. Bech a propus utilizarea acestui indicator sintetic de funcționare psihică care are un număr redus de itemi și realizarea unui studiu de validare a sa. Astfel, s-a realizat studiul de validare multicentric, în 1996, de către Bech, Gudex, Staher Johansen. Scorurile mai ridicate de bunăstare psihologică indică un grad de adaptabilitate optimă privind calitatea vieții diabeticului. Într-
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
pondere considerabilă. Din punctul de vedere al tematicii, sunt abordate atât teme clasice, cât și mai neconvenționale, concentrându-se pe inter- relaționare cu alte forme de manifestare culturale, cu alte genuri, alte forme ale artei, filosofiei și științei, precum și cu itemi ai dezvoltării societale. Literatura de gen feminin este și ea prezentă. Kai Laitinen, istoric literar, abordează pe scurt Iluminismul finlandez în Literature of Finland - in brief 12 (Literatura Finlandei - pe scurt), atribuind rolul de inițiator grupului de cărturari de la Universitatea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ideal care se întâlnește foarte rar în practică. Este primordial ca factorii implicați în educarea și formarea copilului deficient de auz în vederea integrării în societate să înțeleagă că „limba vorbită” a surdului este LMG-ul iar tot Evaluare prin itemi este un act de creație care depinde de experiența și vocația educatorului, conținutul testului trebuie să fie completat cu ajutorul imaginilor, întrucât în cazul deficientului de auz, lipsa auzului și implicit a memoriei auditive are ca principală consecință existența unui bagaj
Evaluarea ? considerente generale by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84359_a_85684]
-
ușor), de ordin informativ (culege informații de la un număr mare de subiecți), de ordin statistic (facilitează analiza statistică a datelor) și de ordin psihologic (înlesnește angajarea rapidă a subiectului în scrierea răspunsurilor). ,,Chestionarul de adaptare la stres" conține 45 de itemi, structurați pe patru factori: a) activism, b) reactivitate la stres, c) adaptare, d) relaxare 140. Variantele de răspuns sunt de la 1 la 5, unde ,,1" = niciodată de acord, iar ,,5" = întotdeauna de acord [Anexa 1]. Factorii ce intră în componența
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
5) direcția contactului vizual; 6) gestica specifică indicării elevilor în timpul comunicării didactice; 7) gestica de captare a atenției elevilor; 8) gestica de clarificare a semnificațiilor cuvintelor; 9) mânuirea materialelor didactice; 10) gestica personală. Fiecare categorie a grilei conține mai mulți itemi/gesturi specifice profesorilor cu scopul de a oferi un tablou complet asupra temei investigate, ajutând astfel memoria observatorilor și facilitând analiza rezultatelor obținute. Observatorii (liceenii) au fost rugați să marcheze cu un singur ,,X", la fiecare categorie a grilei de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
specifice profesorilor cu scopul de a oferi un tablou complet asupra temei investigate, ajutând astfel memoria observatorilor și facilitând analiza rezultatelor obținute. Observatorii (liceenii) au fost rugați să marcheze cu un singur ,,X", la fiecare categorie a grilei de observare, itemul (gestul) cel mai frecvent întâlnit la profesorul observat și să menționeze efectul produs de acest item asupra sa. Grila de observare ne-a permis culegerea datelor relevante pentru ipotezele cercetării noastre și anume stabilirea frecvenței de apariție a anumitor gesturi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
observatorilor și facilitând analiza rezultatelor obținute. Observatorii (liceenii) au fost rugați să marcheze cu un singur ,,X", la fiecare categorie a grilei de observare, itemul (gestul) cel mai frecvent întâlnit la profesorul observat și să menționeze efectul produs de acest item asupra sa. Grila de observare ne-a permis culegerea datelor relevante pentru ipotezele cercetării noastre și anume stabilirea frecvenței de apariție a anumitor gesturi ale profesorilor, precum și efectul acestora asupra liceenilor. b) Descrierea metodelor de prelucrare statistică. În cadrul cercetării noastre
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
factori care influențează observația); 2) rolul comunicării nonverbale în relația profesor-elev; 3) tipologia gesturilor în comunicarea didactică; 4) rolul și importanța grilei de observare; 5) responsabilitatea liceenilor în completarea grilei de observare; în această etapă, am analizat și operaționalizat fiecare item din ,,Grila de observare a gesturilor profesorilor" cu scopul de a o înțelege și completa cu obiectivitate. Ultima etapă a cercetării s-a desfășurat timp de patru luni, fiecare profesor fiind observat de către 5 liceeni din clase diferite ale aceluiași
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Pedagogic, diferență ce se justifică prin faptul că în cadrul primului liceu predomină disciplinele realiste comparativ cu cel de-al doilea în care se studiază mai mult disciplinele umaniste. Potrivit așteptărilor, profesorii din Liceul de Artă folosesc cele mai multe materiale didactice, la itemul ,,altele" fiind menționate ,,ceramica, lutul, lemnul, plastelina, instrumentele muzicale, partituri, pensule, spatule etc.". În cadrul celor trei licee remarcăm ponderea foarte mică a itemilor ,,utilizează notițele sale" (frecvența = 0.07) și ,,nu utilizează nici un material didactic" (frecvența = 0.06), fapt ce
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
studiază mai mult disciplinele umaniste. Potrivit așteptărilor, profesorii din Liceul de Artă folosesc cele mai multe materiale didactice, la itemul ,,altele" fiind menționate ,,ceramica, lutul, lemnul, plastelina, instrumentele muzicale, partituri, pensule, spatule etc.". În cadrul celor trei licee remarcăm ponderea foarte mică a itemilor ,,utilizează notițele sale" (frecvența = 0.07) și ,,nu utilizează nici un material didactic" (frecvența = 0.06), fapt ce ne demonstrează faptul că profesorii sunt conștienți de rolul mijloacelor didactice, care amplifică și diversifică funcțiile activității de predare printr-o mai bună
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la reacțiile individuale față de situațiile neobișnuite, care solicită intens componenta emoțională. Scorurile mari la acest factor indică o bună reactivitate față de factorii stresanți, deci o adaptare optimă la stres, iar scorurile scăzute indică neadaptarea la stres. c) Factorul adaptare conține itemi cu referire la capacitatea de adaptare la situații noi, acceptarea suportului social în vederea rezolvării problemelor dificile, modificarea adecvată a planurilor de acțiune în funcție de schimbări obiective, flexibilitatea în gândire și comportament. Scorurile mari la acest factor indică o bună adaptare și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
suportului social în vederea rezolvării problemelor dificile, modificarea adecvată a planurilor de acțiune în funcție de schimbări obiective, flexibilitatea în gândire și comportament. Scorurile mari la acest factor indică o bună adaptare și flexibilitate, iar scorurile mici o adaptare scăzută. d) Factorul relaxare: itemii cu saturație mare în acest factor se referă la necesitatea rezervării unui timp de relaxare în vederea refacerii, a exprimării deschise a nevoilor și așteptărilor. Scorurile mari la acest factor indică o bună adaptare în sensul factorului descris, scorurile mici indică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
S.P.S.S.-ului), unde am codat fiecare variabilă nominală prin atribuirea unui număr. Pentru a putea verifica ipotezele cercetării, am calculat: frecvența relativă, după formula f = n/N, unde ,,n" reprezintă numărul răspunsurilor date de un grup de subiecți la un item, iar ,,N" este numărul total de subiecți; testul Chi-Square, după formula χ = fo ft/ft, unde ,,fo" este frecvența observată și ,,ft" este frecvența teoretică. Se admite ipoteza nulă (ipoteza întâmplării) și se determină probabilitatea de a fi verificată cu ajutorul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu anumiți clienți influențează aprecierea altuia. Contaminarea este una dintre cele mai notabile bariere în calea evaluării obiective. f. Eroarea proximității are drept cauză construcția în sine a instrumentului/instrumentelor de evaluare (modalitatea în care sarcinile de lucru și/sau itemii au fost selectați, formulați și ordonați). Este cunoscut și sub numele de efect al ordinii, care ilustrează influența unui item asupra celorlalți. Astfel, dacă un item ilustrează un aspect la care cel notat a fost apreciat ca fiind foarte bun
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
proximității are drept cauză construcția în sine a instrumentului/instrumentelor de evaluare (modalitatea în care sarcinile de lucru și/sau itemii au fost selectați, formulați și ordonați). Este cunoscut și sub numele de efect al ordinii, care ilustrează influența unui item asupra celorlalți. Astfel, dacă un item ilustrează un aspect la care cel notat a fost apreciat ca fiind foarte bun, evaluatorul poate fi influențat în notarea itemului următor (uneori, chiar și în notarea itemilor următori). Uneori, se manifestă și un
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
sine a instrumentului/instrumentelor de evaluare (modalitatea în care sarcinile de lucru și/sau itemii au fost selectați, formulați și ordonați). Este cunoscut și sub numele de efect al ordinii, care ilustrează influența unui item asupra celorlalți. Astfel, dacă un item ilustrează un aspect la care cel notat a fost apreciat ca fiind foarte bun, evaluatorul poate fi influențat în notarea itemului următor (uneori, chiar și în notarea itemilor următori). Uneori, se manifestă și un efect invers dacă la un aspect
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Este cunoscut și sub numele de efect al ordinii, care ilustrează influența unui item asupra celorlalți. Astfel, dacă un item ilustrează un aspect la care cel notat a fost apreciat ca fiind foarte bun, evaluatorul poate fi influențat în notarea itemului următor (uneori, chiar și în notarea itemilor următori). Uneori, se manifestă și un efect invers dacă la un aspect aprecierea făcută este favorabilă, la următorul va fi nefavorabilă sau moderată etc. g. Efectul de contrast sau de ordine. Mărirea diferențelor
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
al ordinii, care ilustrează influența unui item asupra celorlalți. Astfel, dacă un item ilustrează un aspect la care cel notat a fost apreciat ca fiind foarte bun, evaluatorul poate fi influențat în notarea itemului următor (uneori, chiar și în notarea itemilor următori). Uneori, se manifestă și un efect invers dacă la un aspect aprecierea făcută este favorabilă, la următorul va fi nefavorabilă sau moderată etc. g. Efectul de contrast sau de ordine. Mărirea diferențelor în aprecierea unor răspunsuri succesive. Astfel, dacă
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
se prezinte la un interviu de angajare. 6. Aspecte tehnice în procesul de evaluare Există câteva criterii de bază care ar trebui luate în considerare atunci când se decide pentru un anume instrument de evaluare: relevanță culturală, validitate, fidelitate, "bias", dificultatea itemilor, norme. * Relevanța culturală este legată de semnificația pe care subiecți din diferite spații culturale o acordă aceluiași item. Cu alte cuvinte, un test standardizat pe populația nord-americană nu va avea aceeași semnificație dacă va fi aplicat unor subiecți din România
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
bază care ar trebui luate în considerare atunci când se decide pentru un anume instrument de evaluare: relevanță culturală, validitate, fidelitate, "bias", dificultatea itemilor, norme. * Relevanța culturală este legată de semnificația pe care subiecți din diferite spații culturale o acordă aceluiași item. Cu alte cuvinte, un test standardizat pe populația nord-americană nu va avea aceeași semnificație dacă va fi aplicat unor subiecți din România, de exemplu. De asemenea, un asemenea test nu are relevanță, chiar dacă este aplicat unui subiect din cadrul comunității hispanice
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
conținutul și formatul instrumentului. Practic, pentru a ne asigura că un test este valid din punct de vedere al conținutului și al formatului, trebuie să avem în vedere următoarele întrebări: Cât de potrivit este conținutul? Cât de adecvate sunt întrebările/ itemii din test în raport cu ceea ce ne dorim să măsurăm? Cele mai multe instrumente acoperă doar o parte din tipurile de probleme care ar putea fi rezolvate sau din întrebările care ar putea fi adresate. Validitatea de conținut este practic metoda prin care se
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
le vor fi aplicate; În selectarea instrumentului de evaluare cel mai potrivit pentru o si-tuație specifică de consiliere în carieră, consilierul trebuie să verifice fundamentarea teoretica a metodei, dar și aspectele tehnice care țin de validitate, fidelitate sau de dificultatea itemilor; Consilierii în carieră au obligația să recunoască limitele propriei pregătiri profesionale și să nu folosească instrumente de evaluare pentru care nu au o formare specializată; Testarea în consilierea în carieră trebuie efectuată sub directă supervizare, altfel rezultatele pot fi declarate
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
șezlong, vizavi etc.; * utilizarea cratimei în cazul articulării cu articol hotărât enclitic a unor neologisme de tipul: cowboy-ul, party-ul, show-ul etc.; * aglutinarea articolului hotărât enclitic în cazul substantivelor neologice care au în final litere existente în alfabetul limbii române: itemul, boardul, clickul 26 etc. I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric, explicat prin faptul că "nici una din cele cinci ortografii fonetice ale limbii române ortografia din 1880, ortografia din 1904, ortografia din 1932 (varianta Densusianu, varianta Pușcariu), ortografia din 1953, ortografia
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aparținând unui număr de 35 de licee. Cercetarea a fost realizată de Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Alba, în colaborare cu mai multe instituții, între care Catedra de Sociologie a Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia. Unul dintre itemii chestionarului le cerea elevilor să aleagă, în ordinea preferinței, trei dintre motivele care îi determină să nu consume droguri, dintr-o listă de 12 motive din diferite categorii: religios-morale, sociale, economice, psihologice etc. Analiza răspunsurilor în procentele cumulate pentru cele
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]