3,012 matches
-
lucuri care ajută poate mai mult decât banii pentru a răsplăti armata, sau lucruri cu care era cumpărață loialitatea. Se dezvoltă legăturile comerciale, (pe lângă Drumul Mătăsii): Hoarda de Aur a fost hanatul mongol ce a interacționat în Europa ce comitea jafuri și practică comerțul cu sclavi. Se clădește o relație între Hoardă de Aur și lumea mediteraneană unde era cerere de sclavi (atât în lumea creștină cât și în cea musulmană unde în Egipt în sec XIII, sultanii se bazează mult
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
Aquitania oferă numai din secolul al V-lea informații despre 2 iunie 455, când Papa Leon cel Mare l-a primit pe Genseric și l-a implorat să se abțină de la crimă și distrugere, și de a fi mulțumit cu jaful. Dacă influența papei a salvat Roma este, cu toate acestea, sub semnul întrebării. Vandalii au plecat cu obiecte de valoare nenumărate, Eudoxia și Eudochia, fiica ei, în Africa de Nord. Ca urmare a jefuirii Romei și a pirateriei în Marea Mediterană, pentru Imperiul
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
anii 1990. Până în 2009, numărul anual de crime din oraș a scăzut la 143, cel mai mic număr de la începutul anului 1966. În total, crimele violente au scăzut aproape de 47% între 1995 și 2007. Crimele de proprietate, inclusiv furturile și jafurile, au scăzut cu aproximativ 48% în aceeași perioadă. Ca majoritatea orașelor mari, crima este cea mai mare în zonele asociate cu droguri ilegale și bande. Cartierele mai bogate în experiență din nord-vestul Washingtonului au scăzut nivelul criminalității, dar incidența crimelor
Washington, D.C. () [Corola-website/Science/298664_a_299993]
-
următoare (1603-1604) foametea stăpânește așezarea, mulți hrănindu-se cu rădăcini și cadavre și, în lipsa animalelor, înjugându-se câte opt la plug. Între 1611 și 1613 Hălchiul face parte din zona independentă, stăpânită de judele brașovean Michael Weiss. Multele lupte și jafurile secuilor au pricinuit mari pagube așezării. Două incendii, în 1664 și 1688 distrug așezarea din temelii, fiind urmate de alte două incendieri, în 1691 și în 1694. Între 1704 și 1711 Hălchiul este prins în mijlocul războiului curuților. Au loc jafuri
Hălchiu, Brașov () [Corola-website/Science/298704_a_300033]
-
jafurile secuilor au pricinuit mari pagube așezării. Două incendii, în 1664 și 1688 distrug așezarea din temelii, fiind urmate de alte două incendieri, în 1691 și în 1694. Între 1704 și 1711 Hălchiul este prins în mijlocul războiului curuților. Au loc jafuri, bătălii și răpiri. Ciuma din 1718-1719 a făcut 576 victime, întorcându-se ulterior în anii 1737 și 1786. În 1787 în sat este construit un spital de boli venerice, iar în 1791 biserica ortodoxă, cu ajutorul donațiilor importante din partea „grecilor” (probabil
Hălchiu, Brașov () [Corola-website/Science/298704_a_300033]
-
incendiază așezarea, fiind distruse circa 270 de gospodării. În timpul revoluției de la 1848-1849 cetățenii între 16 și 50 de ani ai Hălchiului au fost obligați să intre în garda națională. Au existat ciocniri armate cu secuii, așezarea suferind o serie de jafuri. Din această perioadă datează și steagul așezării. În 1849 a fost construită noua primărie. 1859 a adus un nou incendiu Hălchiului, fiind distruse 178 de clădiri. Între 1880 și 1885 au fost pavate cu piatră principalele drumuri. În 1885 a
Hălchiu, Brașov () [Corola-website/Science/298704_a_300033]
-
l'escolle" "Comme fait le mauvaiz enffant" "En escripvant cette parolle" "A peu que le cueur ne me fent !" </poem> Aderarea la numele de François Villon apare în „Micul Testament” (1456) în care, printre altele, după o crimă și un jaf, poetul încearcă să-și îmbuneze protectorul, s-ar părea, fără reușită, deorece numele părintelui Guillaume de Villon nu a mai fost menționat ulterior. Deși Villon și-a considerat binefăcătorul ca "„mai mult decât un tată”" (""plus que père"" - p. 9
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
Estouteville și pe soția sa, pe Regnier de Montigny tatăl a doi preoți la Saint-Benoît care vor avea neșansa să fie spânzurați împreună cu Colin de Cayeux și pe preotul de la Saint-Benoît, Guy Tabarie care, după ce a participat împreună cu Villon la jaful de la coleguil Navara a fost prins și, pus la cazne, și-a denunțat părtașii. Poetul i-a persiflat pe acești căpătuiți, „galanții grațioși” (în ), cei care Cam la trei ani după obținerea titlului (M.A.), în seara zilei de 5
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
închisoarea pariziană Châtelet. Respins de femeia pe care o iubea și care i-a refuzat avansurile <poem> "Puis qu’el ne me veult impartir" "Sa grace, il me convient partir.", (Le Lais, octetul VI, 44-45) </poem> și de teama consecințelor jafului, poetul a evadat și a fugit din Paris, posibil, spre Angers, ("„pentru a evita aceste pericole/ este mai bine pentru mine, cred, să abandonez./ Adio!, mi-am luat calea spre Angers.”") <poem> "Pour obvier à ces dangers" "Mon mieulx est
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
Lyon d’Angiers." "Je ne craignoye que les dangiers,(...)" (Poezii atribuite lui Villon, 153) </poem> Ca un gest de recunoștință (sau de lingușire, pentru a-și redobândi simpatia și protecția dezamâgitului său tutore și binefăcător după o omucidere și un jaf) poetul a renunțat în 1456 la numele său de familie pentru a-l împrumuta pe cel al protectorului său, devenind "François Villon". Schimbarea de nume apare în poemul "Semincerul" ("Le Lais"), împreună cu alte flatări <poem> "(...)Je laisse, de par Dieu
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
indubitabil pe atât pe François Villon, care locuia într-o chilie a bisericii, cât și pe protectorul său, G. de Villon) a condiționat eliberarea poetului de promisiunea acestuia de a returna în decurs de trei ani partea sa din uzufructul jafului, respectiv 120 de franci de aur, după cum reiese din documentele descoperite de Marcel Schwob și publicate de Pierre Champion. După o foarte scurtă perioadă de libertate, spre sfârșitul lui noiembrie 1462, Villon a fost reîncarcerat la Grand Châtelet, s-ar
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
Villon a fost reîncarcerat la Grand Châtelet, s-ar părea, pe un motiv minor: într-o seară, împreună cu un grup de amici cheflii s-a întâlnit întâmplător cu notarul pontifical Ferrebouc (care participase la interogatoriul lui Guy Tabarie, în cadrul anchetării jafului de la colegiul Navarra, conform documentelor găsite de Longnon). S-a pornit o altercație al cărei responsabil principal a fost un anume preot băut și pus pe ceartă Rogier Pichiart - care a izbutit să fugă cu ajutorul unor călugări franciscani - și în
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
i se cuvenea. Argoul folosit, jocurile de cuvinte, aluziile la personaje și fapte cunoscute lor, dar nu și nouă, ne îngreunează înțelegerea sensului, nonsensului și dublu-sensului care abundă în poeme. Villon a scris această colecție la o scurtă vreme după jaful Colegiului Navarra, cu intenția de a lăsa în urma sa un gaj, un memento, pentru a nu fi dat uitării de prieteni, înainte de a fugi din Paris înspre neștire și fără speranțe de revenire. În această operă de debut se întrezărește
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
a obținut anularea constituției și dizolvarea Parlamentului, apoi, printr-un puci reușit, l-a forțat pe regele Carol al II-lea să abdice în favoarea fiului său, voievodul Mihai (18 ani). Ajunsă la putere, Legiunea a aplicat legi antisemite dure și jaful organizat al avutului minorității evreiești, însoțit de arestări samavolnice, schingiuiri și asasinate. Legionarii au asasinat și alți cetățeni români, neevrei, pe motive politice, „morale” (homosexuali reali sau presupuși) și adesea, din răfuieli personale. Aceste asasinate au afectat circa 2/3
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
a fost de acord și porțile Romei au fost larg deschis pentru el și oamenii lui. Maximus a fugit mai degrabă decât să lupte cu vandalul, fiind ucis de un grup de romani din afara orașului. Deși istoria își amintește de jaful vandal al Romi ca fiind extrem de brutal, în realitate, vandalii nu au provocat distrugeri mari orașului. Cu toate aceasta, a luat aurul, argintul și multe alte lucruri de valoare din oraș. De asemenea, le-a luat ostatice pe împărăteasa Licinia
Genseric () [Corola-website/Science/299653_a_300982]
-
pentru că se temea de Amulius, însă a mers la acesta și a cerut dreptate, din moment ce era fratele său și fusese insultat de către servitorii regali. Și oamenii din Alba Longa înțelegeau motivele lui Numitor și considerau că a fost victima unui jaf nemeritat. Astfel, Amulius a decis să-l lase pe Remus pe mâna lui Numitor, iar acesta să-l pedepsească cum dorește. Când Numitor îl duce pe Remus acasă la el pentru pedeapsă, este surprins de completa superioritate a tânărului în
Romulus și Remus () [Corola-website/Science/299706_a_301035]
-
să stea retras până la 1812 când a fost iarăși chemat de Adunare ca să ia conducerea. Curând însă au venit împrejurări nenorocite atât pentru țară cât și pentru dânsul. Eteria grecească de la 1821 produce o teribilă anarhie și răspândește peste tot jaful și focul. Guvernul legal al țării se desființează și conducerea statului rămâne în mâna mitropolitului, care apără drepturile Moldovei, se împotrivește exceselor eteriștilor și ascunde în clădirea Mitropoliei pe cei mai prigoniți. În cele din urmă este și el nevoit
Veniamin Costache () [Corola-website/Science/299718_a_301047]
-
acestui raport considerat la București ca ostil, Captaru a fost destituit din funcția de prefect și trimis pe front. Autoritățile române (poliție, jandarmi, membri ai serviciului român de siguranță), cu concursul unei părți a locuitorilor orașului, au comis crime și jafuri asupra evreilor din Iași. Mii dintre aceștia, majoritatea bărbați, au fost uciși în casele lor și pe stradă, alte mii au fost arestați și duși la sediile poliției. În următoarea zi, «Duminica neagră», soldații români au împușcat mii de evrei
Pogromul de la Iași () [Corola-website/Science/299747_a_301076]
-
măsuri salutare: îi recheamă pe exilați și achită datoriile țării la Constantinopol, cu scopul de a suprima marile dări. Însă, în curând pune noi dări care apasă țara. Acestea precum și marele incendiu al capitalei, groaznicele inundații din acea vreme, apoi jafurile pazvangiilor din Vidin, care au amenințat chiar Bucureștiul, și cheltuielile lui Vodă, determinate de jocurile politice externe: serbări și daruri când ambasadorul rus trecea prin București, când unor englezi, chiar și ambasadorului și consulului Franței; întreținea emisari-spioni în Europa pentru
Constantin Ipsilanti () [Corola-website/Science/299760_a_301089]
-
danii. După daniile făcute de acest voievod, mănăstirea Govora, devine una dintre cele mai importante mănăstiri ale țării, ieromonachii continuând să păstreze și să sporească moșiile ce întrețineau viața monahală și spiritualitatea ortodoxă. În primăvara lui 1611, în urma invaziei și jafului armatelor principelui Transilvaniei, Gabriel Báthory, lăcașul este cu siguranță afectat, însă documentele nu consemnează acest lucru, pagubele suferite fiind probabil minore. În timpul domniei lui Matei Basarab, în urma unor ample lucrări de reconstrucție, reconsolidare și extindere, conform opiniei istoricului H. Stănescu
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
fost tragerea cu arcul, aruncarea suliței, toate efectuate călare. Principala lor formă de hrană erau carnea și laptele, produse de turmele lor. Se spune că își păstrau carnea sub șaua de cal. Călăreau din loc în loc în căutare de pășuni, jaf și pradă, iar când poposeau, isi întindeau corturile. Hunii erau considerați a fi niște creaturi hidoase în sursele antice. Copiilor li se turteau nasurile cu ajutorul unor scândurele fixate cu fâșii de pânză și își crestau față ca să nu se mai
Attila () [Corola-website/Science/299098_a_300427]
-
Margaret a fost de acord, deși nu mai avea bani să-și plătească armata, fiind în stare numai să promită oștenilor că vor avea permisiunea să se bucure de prăzi uriașe din bogățiile sudului Angliei, atâta vreme cât nu avea loc nici un jaf la nord de râul Trent. Regina și-a condus armata la Hull, recrutând pe drum din ce în ce mai mulți luptători. Între timp, Edward de York și armata lui s-au luptat cu trupele lui Pembroke, care veneau din Tara Galilor și le-
Războiul celor Două Roze () [Corola-website/Science/299849_a_301178]
-
să aleagă semnul "soarele strălucind orbitor" ca însemnul său heraldic. Margaret s-a îndreptat către sud, făcând ravagii în timp ce înainta, armata asigurându-și aprovizionarea prin jefuirea proprietăților pe lângă care treceau prin sudul prosper. În Londra, Warwick s-a folosit de jafurile armatei reginei în scopuri propagandistice pentru întărirea sprijinului celor din sud pentru facțiunea Yorkistă. Astfel, orașul Coventry și-a schimbat orientarea, sprijinind pe Yorkiști. Warwick nu a reușit să adune destul de rapid o armată suficient de puternică și, fără ajutorul
Războiul celor Două Roze () [Corola-website/Science/299849_a_301178]
-
din 793 asupra mânăstirii din Lindisfarne. În 829, în orașul Dore (acum o suburbie a orașului Sheffield), Eanred de Northumbria îi jură supunere lui Egbert de Wessex, acesta devenind astfel primul domnitor saxon al întregii Anglii. După o perioadă de jafuri și invazii, vikingii începură să se stabilească în Anglia și să facă schimburi comerciale, conducând în cele din urmă Danelaw (regiune istorică în nord-estul Angliei stăpânită de danezi, numele traducându-se "legi daneze") de la sfârșitul secolului al IX-lea. Una
Istoria Angliei () [Corola-website/Science/299895_a_301224]
-
un celebru arhitect italian cu viziuni cosmopolite. Pe colinele care mărginesc orașul se află Basilica Superga, de unde se învăluie o priveliște spledidă spre vârfurile acoperite de zăpadă ale Alpilor. Orașul este faimos totodată ca platou de filmare pentru filmele clasice "Jaf în stil italian" (1969) cu Michael Caine (există un tur al tuturor locațiilor de filmare) și "Deep Red" (1975), realizat de regizorul italian Dario Argento. Torino avea în 2002 o populație de 857.433 de locuitori, cu o densitate de
Torino () [Corola-website/Science/299924_a_301253]