28,495 matches
-
probelor și a actelor de urmărire penală pentru situațiile în care instanța de judecată este sesizată cu judecarea cauzei ca urmare a admiterii unei plângeri împotriva soluției de netrimitere în judecată, după punerea în mișcare a acțiunii penale. Invocă, totodată, jurisprudența instanței de control constituțional în materie, respectiv deciziile nr. 599 din 21 octombrie 2014 și nr. 442 din 21 iunie 2016. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
DECIZIA nr. 99 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256068]
-
acestui drept. Curtea a reținut că stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul judecării plângerii împotriva ordonanței procurorului de neurmărire/netrimitere în judecată este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale și nu încalcă accesul liber la justiție. Potrivit jurisprudenței Curții, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și
DECIZIA nr. 99 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256068]
-
justifică reglementarea în privința acestora a unui regim diferit, din perspectiva probelor care se impun a fi administrate cu ocazia soluționării acestor plângeri de către judecătorul de cameră preliminară. În acest sens, Curtea Constituțională a reținut, în repetate rânduri, în jurisprudența sa, că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, motiv pentru care el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (Decizia Plenului Curții
DECIZIA nr. 99 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256068]
-
schimbarea temeiului de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea [lit. d)]. ... 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.
DECIZIA nr. 99 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256068]
-
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 12 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 18.939/280/2016, Tribunalul Argeș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
nu sunt supuse niciunei căi de atac, fiind definitive în prima instanță, sau ordonanțele procurorului date în temeiul art. 339 din Codul de procedură penală. ... 8. Tribunalul Argeș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale. Arată, astfel, că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere liberului acces la justiție și nici dreptului la un proces echitabil, întrucât acestea au la bază o apreciere legală, iar nu una subiectivă, iar prin modalitatea de stabilire a
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
determinate de particularitățile fiecărei cauze penale. Valoarea acestora este atestată prin documente justificative sau este determinată numeric pe baza unor criterii legale, cum sunt ordinele și normele metodologice de stabilire a onorariilor cuvenite experților sau interpreților. ... 26. De altfel, în jurisprudența sa constantă, Curtea a subliniat că accesul liber la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor de atac
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere că în materia criticată există jurisprudență a Curții Constituționale, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, și nu au intervenit elemente noi, care să conducă la schimbarea acesteia. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 21 august 2018
DECIZIA nr. 30 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254966]
-
încălcare a principiului egalității în fața legii prin prisma faptului că numai o parte a litigiului, respectiv operatorii economici, iar nu și autoritățile contractante, are obligativitatea depunerii cauțiunii în discuție, Curtea constată că această critică este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie (Decizia nr. 269 din 22 aprilie 2021, precitată, paragraful 44). Astfel, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite și, prin urmare, acesta
DECIZIA nr. 30 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254966]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 30 mai 2012, sau Decizia nr. 582 din 4 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 8 iunie 2010). ... 18. De asemenea, atât în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57), cât și în cea a Curții Constituționale (Decizia nr. 51 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 30 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254966]
-
cauțiuni prin legislația ce reglementează remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, respectiv cuantumul acesteia, Curtea, având în vedere jurisprudența sa anterioară în materia cauțiunii în general (spre exemplu, Decizia nr. 558 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 10 decembrie 2014), a reținut că acesta este rezonabil, legiuitorul impunând și un
DECIZIA nr. 30 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254966]
-
rolul acestora se află litigii al căror obiect este circumscris materiei achizițiilor publice, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii, iar nu de către instanța de contencios constituțional (Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014
DECIZIA nr. 30 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254966]
-
2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 465 din 28 iunie 2016. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea nr. 772 din 25 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 850/207/2018/a1, Judecătoria Slatina a sesizat Curtea
DECIZIA nr. 633 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255062]
-
ca o restricție a dreptului de acces la instanțele judecătorești, incompatibilă „per se“ cu art. 6 paragraful 1 din Convenție, care consacră dreptul la un proces echitabil. ... 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 22. În final, Curtea constată că autorul excepției din prezenta cauză critică neclaritatea art. 31 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 din
DECIZIA nr. 633 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255062]
-
a stabilit o relație asemănătoare celei dintre părinți și copii, în situația în care aceștia conviețuiesc, de la posibilitatea de a refuza să depună mărturie este de natură a încălca art. 16 alin. (1) din Constituție. Invocă, în acest sens, jurisprudența instanței de control constituțional potrivit căreia principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De asemenea, apreciază că, potrivit art. 26 din Constituție, autoritățile publice au îndatorirea de
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
un martor din propria sa familie și sunt menite a proteja un astfel de martor prin evitarea punerii într-o dilemă morală. ... 16. În aceste condiții, având în vedere cele reținute în paragrafele anterioare, Curtea a constatat, în acord cu jurisprudența instanței de contencios al drepturilor omului, că rațiunea reglementării dreptului de a refuza să fie audiate în calitate de martori al persoanelor enumerate în art. 117 alin. (1) lit. a) și b) din Codul de procedură penală este, în principal
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu a fost încălcat. ... 18. Pornind de la aceste premise în examinarea conținutului normativ al dispoziției procesual penale criticate, Curtea Constituțională a constatat că, aparent, orientarea legiuitorului român este în concordanță cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, anterior citată, potrivit căreia dreptul de a nu depune mărturie, ca excepție de la îndeplinirea unei obligații civice normale, poate fi supus unor condiționări și limitări în ceea ce privește definirea categoriilor de persoane cărora le
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
procedură penală raportat la definiția legală a „membrului de familie“ stabilită prin art. 177 din Codul penal -, fiind contrare dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Cu referire la viciul de neconstituționalitate constatat, instanța de control constituțional a reținut, în jurisprudența sa, că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile referitoare la claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate (de exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 30 octombrie 2014). ... 25. În continuare, reținând că standardul de protecție oferit de dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de jurisprudența instanței europene este unul minimal, Legea fundamentală sau jurisprudența Curții Constituționale putând oferi un standard mai ridicat de protecție a drepturilor fundamentale, potrivit prevederilor art. 20 alin. (2) din Constituție și art. 53 din Convenție, Curtea a constatat că soluția
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
României, Partea I, nr. 790 din 30 octombrie 2014). ... 25. În continuare, reținând că standardul de protecție oferit de dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de jurisprudența instanței europene este unul minimal, Legea fundamentală sau jurisprudența Curții Constituționale putând oferi un standard mai ridicat de protecție a drepturilor fundamentale, potrivit prevederilor art. 20 alin. (2) din Constituție și art. 53 din Convenție, Curtea a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 117 alin. (1) lit. a
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, sau Decizia nr. 67 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 18 martie 2015). Potrivit aceleiași jurisprudențe a instanței de control constituțional, discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept/beneficiu (Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
riscul condamnării pentru mărturie mincinoasă. ... 28. În aceste condiții, Curtea a constatat că temeiul pentru reglementarea dreptului de refuz al audierii se află în sfera de protecție a relațiilor de familie. Deși Constituția nu definește noțiunea de „viață familială“, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că noțiunea de „viață de familie“, apărată prin art. 8 din Convenție, nu este restrânsă doar la familiile bazate pe căsătorie și poate include alte relații de facto (a se vedea Hotărârea
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor, fiind înlăturată puterea legii noi asupra trecutului. În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Constituționale cu privire la principiul neretroactivității legii. ... 6. Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile criticate nu au efect retroactiv, ci statuează numai pentru viitor, nefiind
DECIZIA nr. 31 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255066]
-
constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2013. ... 17. În ceea ce privește dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că aplicarea legii civile în timp este guvernată de principiile neretroactivității legii civile, principiul aplicării imediate a legii noi și principiul supraviețuirii legii vechi. Principiul neretroactivității legii civile este de rang constituțional și are o valoare
DECIZIA nr. 31 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255066]